413 matches
-
cristalină. Plânge cu-ale sale lacrimi, profunde și reci, Udând a mărului tulpină și-ale sale crengi. Spală tot ce-i stă-n cale, atinge tot ce vrea, Noi suntem ai săi sclavi, ea stăpâna cea rea. Își face liberă cheremul, nu dă nicicui răspuns, Călătorește peste mări si țări, din răsărit în apus. Viața-i e nemuritoare, poate fi prințesă de gheață, E liberă s-aleagă orice, în a ei lungă viață. Referință Bibliografică: Eu, ploaia / Maria Cristina Pârvu : Confluențe
EU, PLOAIA de MARIA CRISTINA PÂRVU în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373688_a_375017]
-
plâns pentru noi atunci cu lacrimile Cerului. Încă nu sunt sigur de asta. Sper să mă înșel. Sper ca poporul ăsta atât de frumos, de generos și de răbdător, să aibă înțelepciunea de a nu-și lăsa pradă țara la cheremul străinilor. Românii au un fel al lor de a face front comun în momentele cheie ale istoriei, unic în lume. Sper să nu se fi pierdut acest spirirt. Din păcate în astfel de moment este foarte rău pentru trădători, pentru că
VINE D.N.A.! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384829_a_386158]
-
părți ale lumii. Mai mult, a continuat politica furtului de creiere, pe care le-au mai avut și le au, sărăcindu-i și mai mult. Acele „țări”, deși au mari resurse materiale, nu au știut să le gestioneze, fiind la cheremul marilor companii transnaționale din lumea ... civilizată. Prăpastia dintre cele două lumi, tot mai mare, a creat dorințe și uri nedisimulate. Un lucru absolut normal! Cei dornici de aceleași condiții de viață au evadat luând-o spre țările cu lumini strălucitoare
TABLETA DE WEEKEND (147): DEBALANSAREA TERREI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384655_a_385984]
-
tărâmul subconștientului, înlăturând negura ignoranței și astfel ne putem cunoaște mai bine, ne putem înțelege mai bine. Este o redescoperire a universului nostru interior care ne dă acum posibilitatea să folosim resursele noastre interioare în mod conștient, în loc să fim la cheremul lor”, afirmă specialistul în hipnoză Eugen Popa, președintele Asociației Române de Hipnoză. Teama oamenilor atunci când aud de hipnoză, adaugă specialistul, vine dintr-un instinct de conservare exacerbat, coroborat cu faptul că majoritatea definițiilor sau informațiilor despre hipnoză pe care le
Este hipnoza un lucru real sau o … ficţiune? [Corola-blog/BlogPost/93004_a_94296]
-
decalajul dintre ceea ce se Întâmplă aici și recepționarea informațiilor de către Ceilalți. Eu perseverez În convingerea că avem o șansă extraordinară de a rupe dependența de Ei și de a ne dobândi libertatea și autonomia! Altfel, Pământul va fi mereu la cheremul voinței, al capriciilor și al intereselor Celorlalți și va sta cu sabia lui Damocles deasupra capului În eternitate. Cine nu riscă nu câștigă. Noi nu riscăm mai nimic, dar putem câștiga totul. Gândiți-vă bine, e o șansă, e singura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
foamea, nedreptatea, lipsa celor mai elementare drepturi, într-un cuvânt exploatarea nemiloasă, care făcea din omul considerat liber, un rob. Intervenția statului pentru reglementarea raporturilor dintre țărani și proprietari, concretizată în legi numite „Legea învoielilor agricole” lăsa pe țăran la cheremul proprietarului.32 Problema țărănească nu și-a găsit rezolvarea nici prin reglementări juridice, nici prin destul de desele împărțiri de pământuri. S-a vorbit în literatura socialpolitică românească despre o nouă iobăgie în plin secol XIX și la începutul secolului al
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din întreaga Românie, iar 300.000 familii țărănești erau complet lipsite de pământ. Proprietatea medie a gospodăriei țărănești era de 3,6 ha, pe când proprietatea medie a marilor proprietari era de 900 ha.37 Familiile lipsite de pământ erau la cheremul moșierilor și a slujbașilor lor și cu greu puteau să-și agonisească traiul zilnic. Din perioada premergătoare răscoalei din 1907 avem două documente care vorbescă despre situația grea în care se aflau țăranii din comuna Filipeni. Primul document este o
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
era de 1566 lei, câte 130,50 lei lunar. Se încasa prin chitanțe trimise de Revizorat (Inspectorat), chitanțe pe care le plătea perceptorul care mai totdeauna nu avea bani, așa că se dădea câte 20, 10 sau 5 lei - erai la cheremul lui, rămâneai în restanță. Se pare că neînțelegerile dintre primărie și școală, adică învățătorul Gh. Cârlănescu, cel puțin după cum ne spune Ghi Iacobeanu, se datora și atitudinii, manifestată sau presupusă, învățătorului care era ca statut social răzeș din Mărăști și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
o femeie frumoasă, care ascultă cu atenție tot ce spui, gata, s-a dus viața ta. Exact cum se Întâmplă și cu ecstasy, cocaina, somniferele, banii. Cu Keiko lucrurile Încă nu merseseră așa de departe. Keiko nu se lăsa la cheremul lui Yazaki, Își impunea voința proprie. Frecventa discotecile și cluburile, unde șoca mereu prin costumele sale bondage extravagante. Îi plăcea să-i provoace pe bărbați prin cluburi: „La o parte, țărănoilor!“, și prin asta a reușit să păstreze contactul cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
mizerabili pentru că fiind prieteni cu Massimo fiul patroanei, care se pare că nu prea e poamă bună nici acela,riscăm să fim denunțați drept clandestini, fără acte. Suntem vulnerabili, deci hai să facem ce trebuie fără să ne expunem la cheremul acestor bandiți periculoși!Eu cred că grasul acela, Nicola e cel ce comandă și e un mafiot, pentru că din întâmplare am auzit cum vorbea cu Marco, cel ce se dă drept iubitul fetei! -Ai dreptate Anca!Nu trebuie să ne
PETRECERE NEFASTĂ (2) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368507_a_369836]
-
cu paharul dinainte. Sorbea cu sete din băutura răcoritoare și își zicea în sinea ei : ,,Desire! Ce faci? Dumnezeule! Astfel nu vei reuși niciodată să depășești neazul care te-a lovit și vei continua să fii o pradă ușoară la cheremul dușmanilor tăi. De acum gata, nu mai ajută cu nimic să te învinuiești! Reacționează, cum bine zicea ceva mai devreme Maria Carla! Adună-ți toate forțele interioare și mobilizează-te să-ți revii, apoi fă-ți planul meticulos, punct cu
PETRECERE NEFASTĂ(8) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/368512_a_369841]
-
altora avantaje bugetare, loviturile ni se dau la medicamentele și alimentele la care nu putem renunța, actul de vânzare-cumpărare, care este temeiul comerțului și a proprietății libere, a căpătat bariere și taxări de netrecut, drepturile liberale ale producătorilor sunt la cheremul birocraților venali. Pentru că afacerile veroase ale privatizărilor se continuă cu cele ale retrocedărilor sub ochii tuturor și, de la reglările de conturi din lumea interlopă s-a ajuns a se vorbi pe față de reglări de conturi în justiție. Pentru că incapacitățile sistemului
O CULTURĂ INFRACŢIONALĂ (3) RESTURILE DE DEMNITATE ALE CLASEI POLITICE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367806_a_369135]
-
astea, noaptea trecută, ieri seară și până azi dimineață, eram prăbușit, în plină disperare. Se pare că vântul rău de la Zurich provoacă astfel de deprimări; pesemne că există și vânturi euforice. Nu filozofia ne vindecă sau ne îmbolnăvește. Suntem la cheremul vânturilor”. De fapt, nu există un medicament numit Isidon. Eugène Ionesco (sau cel care i-a transcris jurnalul) a notat incorect numele remediului. Este vorba probabil despre Insidon - un produs al industriei farmaceutice germane, un antidepresiv menit să vindece bolile
EUGÉNE IONESCO, ÎNTRE OROAREA DE A TRĂI ŞI OROAREA DE A MURI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367268_a_368597]
-
vine „măturoiul cel mare” al concedierilor, toți, săracii(!?), servi ai unui aparat birocratic și așa supradimensionat și bine pomădat cu esențe oportuniste. Cohorte ale puterii vremelnic pământene, închipuite în continuare(!) în ceruri, se aghesmuiau la izvorul dătător de orgolii și cheremul defrișat al pasienței. Cu cerberi strașnici, obtuzi portari și scribi fideli, cu secretare al căror idol era, „prea-înălțatul” bolborosea în transă formule magice, invocând piatra filozofală și panaceul promis. Pe zidurile betonate și încastrând creneluri și foișoare străjuite de veritabile
PAMFLET: TURNUL DE FILDEŞ AL UNUI MAHĂR SAU PSEUDO-CETATEA LUI A. de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367370_a_368699]
-
la timpul oportun cu ce-a putut(!)... Și asta pentru că, chipurile, reprezentăm un pericol potențialmente real, ca toată munca lor de-o vară să se ducă pe „apa Dâmboviței”, că adică i-am putea „confisca și converti” tinerele eleve la „cheremul” unei educații putride, deschiolante spiritului de „vigilență revoluțonar-proletară” în care este educat tineretul școlar al patriei, zelului cu care „oficialii” își impuneau linia (de veghe până și în aceste locuri și spații de relaxare totală, de vacanță) asupra „subiecților”(mă
BONGOLA, BONGO-CHA-CHA-CHA CU... CÂNTEC ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366822_a_368151]
-
ușor cu pianul pe scări” fraților, mai va... Și astfel, Dumnezeu a făcut dreptate. Mai ține și cu oamenii simpli care, zdrobiți de munca zilnică și alte servituți și angarale doreau și ei nițică odihnă binemeritată, nu să stea la cheremul „pușlasmalelor” care fac din noapte zi și invers. ...Nu-mi rămâne decât să-i mulțumesc lui G. pentru înțelegere, dar acesta sunt eu, nu mi-a trebuit studii superioare pentru a „pătrunde” tărâmul mirific și fascinant al cunoașterii, dimensiunile spiritualității
de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366947_a_368276]
-
ar fi fost (de-ar fi fost) să aibă 67 de ani. „Și totuși ce-ar putea să ne-aparțină / între miriapod și curcubeul luminos? / De la vocala clară la vuietu-n surdină / trăim pe cheltuiala sistemului nervos”, fiind în permanență „la cheremul undelor ce ne deretică”. Ioan Bran dăruia celor care-l vizitau încredere și bună dispoziție, dar pe file i se înșiruiau semnele unei simțiri neexhibiționate. Prin „simț”, „durere”, „iubire”, „dor” alături cu „supunere la destin” se decodifică toate paginile lui
POETUL SĂTMĂREAN-MARAMUREŞEAN CU „DEPUNERE DE CHICIURĂ PE VISE” – IOAN BRAN de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367056_a_368385]
-
omul și demnitatea lui. Nu realiza(m) caracterul concentraționar al puterii totalitare, cum absorbea omul ca o uriașă ventuză stelară (un fel de „gaură neagră”), un laborator fatidic în care acesta era o firavă verigă aleatorie dar necesară și la cheremul bunului plac al „ceasornicarului partid-stat” sau viceversa. Nu a fost un contestatar de formă, pentru a ieși „moț” printre printre noi ceilalți. Modestia sa era pentru noi un reper al bunului simț românesc, natural și nu pervertit. Simt nevoia acestei
FRONDA ŞI CĂTE CEVA DESPRE LAŞITĂŢI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367096_a_368425]
-
înțelegeți prin presă serioasă. Vă asigur că, pe atunci, nu putea intra în presă oricine, indiferent al cui copil era sau cât de bine arăta. Presa, în sine, nu era mai „serioasă”, dacă citim publicațiile timpului, care, evident, erau la cheremul conducerii de partid și de stat. Motiv pentru care „culturalele” erau devorate de public, fiindcă mai puteai strecura și lucruri interesante, printre pozele „tovarășilor” și osanalele de rigoare care deschideau și împestrițau orice carte sau revistă. În fond, erai serios
“NICIO SOCIETATE NU POATE FUNCŢIONA FĂRĂ BUNI PROFESIONIŞTI” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367164_a_368493]
-
prin care jurnaliștii-mercenari varsă zilnic otrăvuri de toate calibrele. Mii de manipulări. De la cele mai rafinate la cele mai grosiere, repetate obsedant. Zi și noapte. Ziua Națională este și a românilor incapabili să-și creeze o independență proprie, fiind la cheremul primarilor prin ajutorul social pe care Statul îl acordă lunar necondiționat. Un efort financiar deloc de neglijat, de multe ori ajuns la cine nu trebuie. Pe scurt, Ziua Națională a României este a tuturor românilor indiferent de etnie, convingeri religioase
TABLETA DE WEEKEND (176): VOCAŢIA RATĂRII de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368695_a_370024]
-
mare pentru a putea evolua pozitiv. Fără unitatea întregului continent, statele europene neunite vor fi o pradă sigură. Cu reinstaurarea barierelor comerciale și îngreunarea liberei circulații a persoanelor vor involua sufocate de neputința dezvoltării pe propriile picioare. Vor fi la cheremul cui vrei și nu vrei! Echipa lui Donald are un rol decisiv încotro o va lua planeta. Vom afla asta din prima sută de zile. Noroc, că mulți membri par a fi oameni serioși, cu picioarele pe pământ. Ei conștientizează
TABLETA DE WEEKEND (185): DONALD de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368771_a_370100]
-
a generat-o.” GEORGE PETROVAI, editor PRNZ România: „Cum politica românească postdecembristă face tot mai mult dovada unui cartel al fărădelegilor îndreptate împotriva țării și poporului (jaful sistematic, murdărirea valorilor naționale, deprecierea prestigiului internațional al României prin punerea ei la cheremul ciocoilor interni și externi), se impune constituirea unei forțe naționale cu rol de contrapondere. Iar această forță, actualmente jucată pe degete de oribilii făcători ai politicii romanești, nu poate să vină decât din partea societății civile: organizații neguvernamentale, presa independentă, cetățeanul
PRIMUL NUMĂR AL NEWSLETTER-ULUI „ROMÂNIA NOASTRĂ” de CRISTI DUMITRACHE în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/349001_a_350330]
-
pentru om, un fel de luminiță care pâlpâie firav, ca să ne facă să înțelegem că viața nu ne aparține, ea ne-a fost dăruită și nu avem dreptul să abuzăm de ea, să ne batem joc, să o socotim la cheremul și cheful nostru. Evenimente neașteptate îl pot pune la un moment dat pe om în situații aproape fără ieșire. La cumpăna dintre viață și moarte - reflecția asupra propriei existențe se profilează ca pe un ecran, obligându-l să-și regândească
LANSARE DE CARTE A EDITURII SEMĂNĂTORUL LA GALAŢI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344452_a_345781]
-
la căruță înainte ca întunericul nopții să se destrame. Nu își putea amâna treburile, avea ceva cale de mers. După semne, până cel târziu spre seară, va fi ploaie. Nu putea lăsa prea mult porumbul dosit, pe tarlaua cooperativei, la cheremul rozătoarelor de câmp și cu atăt mai mult, nu trebuia să-l prindă ploaia în acel loc. Peste porumbul încărcat în căruță va așeza cățiva snopi de coceni așa cum procedează orice țăran cooperatist în astfel de situații. Odată ajuns, după ce
XVII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365363_a_366692]
-
dintr-un amorfism doctrinar fără ieșire și o uniformitate a gândirii libere devenită esențialmente “captivă”, iar cea de-a doua dintr-o “religiozitate” excesivă și care își recunoaște limitele și neputința în față bunului plac al celor implicați, fiind la cheremul unui “liber arbitru” care a cășunat până și pe aceste sacramente socotite inviolabile!? Și o întrebare care mi se pare firească, vizavi de cele expuse mai sus: atunci cum stăm și pe unde suntem? Aud!?!? Să revenim cu ceva curiozități
NUNŢILE UTC-ISTE, TOGILE VIRILIS ŞI PROPRIETARII LUI PEŞTE ÎN VEGAS ! (VI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366659_a_367988]