1,324 matches
-
Nu muiere,nu durere!”). In pauză,în timp ce-mi desfac sandvișul cu brânză topită,colega mea șatenă se topește de dorință și-mi cere să-i povestesc filmul „Trei dame în patul meu”... -Și cum se termină povestea ? mă chestionează ea,cu malițiozitate. Femeia măritată revine la soțul ei? Cu diplomația care mă caracterizează încerc să amân deznodământul. Sunt salvat de telefon. O voce tânără de femeie mă învăluie hipnotic: -Aloo,domnul Lupulescu? -Greșeală,îi răspund timid. Aici domnu’ lu
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
sponsorii olimpici și profitul difuzorilor JO. Pentru acest proiect, o agenție independentă, Cercetarea Internațională a Sponsorizării (SRI), a coordonat două etape de cercetare ale atitudinii și conștiinței în interesul CIO. Etapa 1 a cercetării, care a cuprins 7600 de persoane chestionate din 9 țări, a fost efectuată la mijlocul lui februarie 1999. Etapa a 2-a s-a desfășurat pe un eșantion de 8200 intervievați - la sfârșitul lui martie 1999. 57 Trăistaru, M. - Politologie. Introducere în studiul teoriei politice, Editura Didactică și
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
decât orice alt eveniment sportiv. În studiul din 1996, 91% din spectatorii intervievați la JO centenare au declarat că ei au ales să participe deoarece JO sunt „cel mai mare eveniment sportiv din lume.” O medie de 79% din cei chestionați în perioada 1985-1996 a cercetării au fost de acord că sponsorii olimpici aduc contribuții vitale pentru organizarea evenimentelor. În plus, 45% dintre spectatorii JO centenare au declarat că opinia lor că o companie care sponsorizează își va ridica considerabil prestigiul
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
luâm, că nu am încredere. Nici soția nu are încredere. Doar dacă găsim pe cineva extraordinar. Avem o doamnă care ne face curat în casă zi de zi", a explicat artistul, întrebat dacă s-a gândit să angajeze o bonă. Chestionat în legătură cu angajarea, eventual, a unei bone filipineze, "cum se poartă în ultimii ani", Marcel Pavel a precizat: "Tocmai m-am întâlnit cu cineva acum care are o bonă filipineză și îmi spunea că îi pare rău că pleacă, dar eu
De ce nu vrea Marcel Pavel bonă pentru cel mai nou membru al familiei sale by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/72036_a_73361]
-
o figură aparte, unul dintre puținii care nu au îmbrățișat pe de-a-ntregul ideologia epocii, dovedind mefiență față de impetuozitatea și "demonul critic" al tinerei generații, rămânând totuși un spirit combativ, absolut necesar în procesul viu al unei culturi. Sebastian va chestiona jocul periculos al ideilor din epocă, rezervele sale probând coexistența unor poziții spirituale și atitudini politice diferite, libertatea de gândire și de exprimare cristalizându-se în reflecții lucide, oarecum surprinzătoare pentru o conștiință prinsă în torentul evenimentelor: "Cultura românească nu
Nonconformistul Mihail Sebastian by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9890_a_11215]
-
un ac de cojoacă." (George Peagu); " Nimeni nu trebuie să acuze firea pesimistă a lui Emil Cioran, tendința lui de a împroșca cu răutate oamenii și divinitatea. Un om care a suferit atât de mult fizic are dreptul de a chestiona existența unei puteri divine căreia i-a cerut atât de mult ajutorul și nu la șsic!ț primit. Atunci când nu poți respira, când nu poți să dormi sau să te miști în voie te întrebi de rostul tău în viață
Cărți proaste by Mihaela Nicoleta Grigore () [Corola-journal/Journalistic/8933_a_10258]
-
în texte, la o severă relectură, nucleul granitic al poeziei generației optzeci. Sau cel puțin așa stau lucrurile în viziunea editorilor de la Paralela 45, care au lansat - de curând - pe piață antologia de grup Băutorii de absint. Nu stau să chestionez savant selecția, să mă mir de ce aceștia și nu alții, să bifez și să tai cu o linie groasă prin materialul generos al analectelor. Un criteriu există, fără îndoială, și în cadrele sale stricte zgârcita listă se susține de la un
Optzecismul pe înțelesul tuturor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8980_a_10305]
-
propune Despre idei & blocaje. Pentru că eseistica digresivă, rafinată și ancorată istoric din jurul noțiunii de cultură generală sau problematizarea pe filieră maioresciană a câtorva metehne locale nu se pot rezuma nici măcar sub pretextul plezirist al parantezelor. Imposibil de subminat sau de chestionat dinăuntrul său, eseul lui Patapievici nu are, la acest nivel, fisuri. E - în toate ale sale - impecabil. El poate fi doar luat ca atare, stârnind fie admirații superlative și elegiace, fie refuzuri compacte și doctrinare. Ambele la fel de lipsite de detentă
Cum rămâne cu literatura ? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9095_a_10420]
-
de observație ale copiilor născuți în perioada 01.01.1992 - 31.12.1993 (lotul martor) și 01.01.2011 - 31.12.2012 (lotul studiat), înscriși pe lista subsemnatei, urmărindu-i până la împlinirea vârstei de 1 an. De asemenea, s-au chestionat părinții la ce interval de timp au procedat la schimbarea scutecelor. Din cei 85 de sugari din lotul martor (care au folosit scutece refolosibile și au fost schimbați de fiecare dată când au micționat) numai 2 au prezentat infecție cu
Revista Medicală Română by Carmen-Adriana Dogaru () [Corola-journal/Journalistic/92278_a_92773]
-
computer game, genul cel mai cunoscut, cu trupa de commando care lichidează în subterană orice inamic. Doar că aici se produce o "deviație", unul dintre combatanți începe să gîndească în afara programului care l-a creat, să judece evenimentele și să chestioneze propria rațiune de a fi, în timp ce ceilalți, luați prin surprindere, încearcă să-l determine să răspundă comenzii care i-a creat. Prin urmare, exclusul face drumul întors de la violența gratuită pe care ne-o oferă aproape orice joc pe computer
Anonimul român între Dunăre și Mare (II) by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9316_a_10641]
-
care voi fi dat dovadă, pentru forfanteriile, pedanteriile, indiferența față de semeni, cruzimile sentimentale, pentru prea multe articole binevoitoare, trageri la fit și dare după cireș aș putea fi condamnat ca, într-o altă existență să devin analist politic la televiziune, chestionat de blonde atotștiutoare sau de vreun gâde tânăr, între alți trei-patru mușterii, aduși să-și spele păcatele. Și să trăncănim, în eternitate, ce-a vrut să spună președintele ieri la cinci după amiază, ce a răspuns premierul, dacă e adevărat
Infernul cotidian by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9346_a_10671]
-
4% în mai), UE — 43,9% (44,8% în mai), Parlamentul European — 41,9% (față de 40,2%), Comisia Europeană — 41,3% (39,7% în mai), Banca Mondială — 30,9% (29,2% în mai), FMI — 27,1% (23,9% în mai). Chestionați cu privire la direcția în care se îndreaptă țara, 69,1% cred că se îndreaptă într-o direcție greșită, 21,4% dintre români cred că în România lucrurile se îndreaptă într-o direcție bună iar 9,5% nu știu sau nu răspund
Sondaj INSCOP. Primăriile, Armata, Biserica și NATO, instituțiile în care românii au cea mai mare încredere by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/77367_a_78692]
-
Virgil Mihaiu La Bibliotecă Națională din Lisabona, nobelizatul José Saramago își asumă un rol inedit: în fața unui auditoriu aproape plin, o chestionează pe María Kodama, partenera din ultimii ani de viață a lui Jorge Luís Borges (pentru mulți, unul dintre cei mai mari nedreptățiți ai juriului de la Stockholm). Kodama e de acord cu Saramago că Borges era în primul rând poet, desi
Instantaneu la Lisabona by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/8202_a_9527]
-
câteva încercări portretistice: "Dar, între aparență și adevăr, cine este Emil Cioran? Spaima care se află la rădăcina tuturor interogațiilor lui, spaima originară, privește tocmai propria identitate, o identitate precară, care glisează între limite incompatibile, care însă nu se exclud, chestionată în permanență, negată adesea în oricare din ipostazele ei. De fapt, abia astfel, prin negare, afirmată. Nu-i vorbă, Cioran suspectează la un moment dat, tocmai preocuparea sa constantă asupra identității omului de mistificare. E felul lui de a recunoaște
Cui i-e frică de critica literară? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8206_a_9531]
-
scrie o monografie despre Ionel Teodoreanu, a cunoscut-o pe soția acestuia, Lili Theodoreanu, care i-a schițat portretul mult persuasivului și impetuosului avocat și al romancierului, mare consumator de cafea, care-și scria cărțile în două-trei luni de vacanță. Chestionându-l pe N. Carandino despre Hortensia Papadat-Bengescu, pasiune constantă a Eugeniei Tudor Anton, - ea a realizat ediția critică de Opere în 5 vol. - descoperă un fapt puțin obișnuit, mai piperat, și anume, că distinsa și inabordabila doamnă atât de respectată
Între bucurie și nemulțumire by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/9777_a_11102]
-
Ghiocel, și știu că nu ai sufletul să mă refuzi!” a fost răsplătit cu vorbe bune și considerație. Era una din cele mai toride zile de iulie când șeful său, Nelu Roman l a chemat În birou și l-a chestionat Într-un mod oarecum ciudat: Ce facem, Rică, ne dăm cu lumea mare, nu? Rică Își cunoștea foarte bine șeful, când era vorba de scheme electrice ori soluționări rapide și eficiente, adesea subalternul dădea afirmativ din cap Înainte ca „nea
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
motor mare și important pentru fabrică. Acesta fusese dus la rebobinat și cineva turnase acid clorhidric peste noul bobinaj, fie pentru a compromite bobinatorul, fie ca acesta să și ascundă rebutul și să nu plătească conductorul de bobinaj. A fost chestionat, apoi amenințat pentru ca În final să fie apreciat ca „element tânăr serios și capabil de care partidul și societatea are nevoie și pe a cărui spirit de observație, vigilență și integritate contăm, tovarășe Olaru. Te rog ca ori de câte ori observi ceva
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
cartier general se află în cele mai mari țări exportatoare (în termeni regionali sau globali). Se bazează pe două întrebări adresate unui număr de 11.232 de persoane cu poziții executive dintr un număr de 125 de companii, care sunt chestionate cu privire la practicile firmelor străine din țara lor. Pentru a evalua oferta de mită, executivii sunt întrebați despre înclinația firmelor străine de a da mită în țara lor. Sondajul este anonim. În general, țările ierarhizate sunt: Australia, Austria, Belgia, Brazilia, Canada
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
Vă certați cu gândacii!?". "Păi ce? Credeai că urlu de nebună, aiurea-n tramvai?" Da' ce făceau, doamnă?" "Scriau tot felu' de mizerii despre mine pe pereți, jigodiile dracu'!" Profesorul clipi de câteva ori, trase aer în piept și o chestionă cu aceeași bonomie: "Ai văzut niște gândaci care scriau pe pereți texte obscene la adresa ta?" "Nu. Nu obscenități propriu-zis", explică sâcâită Săvuleasca. "Vă înjurau dă mamă?", întrebă, lansându-se într-o ipoteză și secretara. "Ce-ai, mă, ce-ți veni
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
ți-aș fi cerut numărul de telefon, i-am răspuns, În timp ce inspectam atent zona din jurul motorului. Sau ți-aș fi spălat parbrizul, deși pare teribil de riscant. Polițaiul Își terminase rostogolirea, ajungând În dreptul nostru, unde, sfârșit de puteri, ne-a chestionat nervos: — Ce se-ntâmplă aici? De ce-ați oprit circulația? — Domnul vrea să anunțe dispariția unei persoane, a răspuns Gioconda, arătându-mă. — Ce? Unde? a gâfâit polițistul. — Undeva În zona bujiilor. Sau poate s-a pitit În filtrul de ulei
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
hai să mergem acum fiecare unde are treabă. — Vrei să spui că toate astea s-au pus În scenă pentru tine? am Întrebat-o, arătându-i sutele de persoane și de mașini blocate În trafic. — Sunteți pe mână, nu? a chestionat-o Gioconda pe fata speriată, până când clătinarea acesteia din cap i-a potolit avântul. — Trebuie să existe totuși o explicație, a spus Gioconda. — Și dacă nu există? a Întrebat fata, tremurând sub brațul protector al prietenului. Întotdeauna există, a precizat
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
cu micimea lui, Însemna că, practic, rămăsese pe loc. — Bine, dar... — Acum! a șuierat scurt dama, Întorcându-se, iar două raze laser au Înțepat fruntea piticaniei, astfel Încât aceasta a trecut rapid În spatele scaunului pe care eram așezat. — Ajungi? l-am chestionat peste umăr, rânjind. — Ni mai vidiem noi, Kravșiuk, a șuierat el. — Până atunci, ferește-te de-aspiratoare. În timp ce clona și fiii reactorului părăseau Încăperea, Kuznețova s-a așezat În spatele biroului, de unde mi-a dăruit o privire azurie ca apele de
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
se mai considera Nicolae Ceaușescu. Dar nici un alt indiciu din conduita sa nu justifica bănuiala că s-ar afla În pragul unei noi crize. — Pablo, ce se Întîmplă cu tine? De unde ai sacoul acesta? Nu cumva l-ai furat? Îl chestionă sever doamna Agneta. — Mi l-a dăruit o infirmieră, explică Pablo, după care veni lîngă asistentă și se aplecă, pentru a-i vorbi În șoaptă. Doamnă Agneta, am să vă spun un secret: de fapt eu nu sunt Nicolae Ceaușescu
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
din artera aortă, scurgîndu-se apoi pe piept, În poala rochiei și de acolo pe picioare. Cealaltă mînă atîrna inertă pe lîngă fotoliu, În timp ce capul rămăsese Întors nefiresc pe o parte, sprijinit de speteaza fotoliului și cu coafura aproape intactă. Erau chestionați apoi vecinii, niște oameni cu fețe cenușii și privirea excitată, care habar nu aveau ce și cum se Întîmplase, dar le plăcea să-și dea cu părerea, fiindcă așa se obișnuiseră. Nelipsita vecină de palier, grasă și cu ochelari, care
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
aceste ședințe cu Palmer în ideea că, măcar în parte, ar putea să-l influențeze ea pe el. Odată chiar am spus sarcastic că nu văd de ce trebuie să plătesc atâta amar de bani pe săptămână pentru ca Antonia să-l chestioneze pe Palmer cu privire la copilăria lui, iar ea a zâmbit vesel și nu a negat insinuarea. Firește că psihanaliza era pentru ea o pasiune trecătoare ca multe altele pe care le avusese mai înainte: să învețe să joace bridge, să învețe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]