712 matches
-
găsea la birou, descins și cu capul gol. Omul s-a grăbit să fugă, având conștiința încărcată în urma activității sale de comandant al lagărulul de concentrare de la Miercurea Ciucului. Mai târziu au venit forțe militare. S-au apropiat de clădirea Chesturii și au început să parlamenteze cu legionarii. Procurorul militar i-a anunțat că are ordin de sus ca, în caz că s-ar preda de bună vole, se vor bucura de circumstanțe atenuante, adică va garanta el că nu vor fi condamnați
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
în clădire. Primiți din interior cu focuri de arme, s-au retras. întregul personal de serviciu, aflat în funcție, a fost și el izolat în niște încăperi șj pus sub pază. Legionarii au luat legătura telefonică cu Victor Apostolescu de la Chestura de poliție și, pentru a intimida pe adversari, care ascultau și ei aceste convorbiri, dădeau cifre exagerate de efectivele de care dispuneau ambele echipe. Legăturile telefonice ale Brașovului cu restul țării au fost întrerupte pentru alte convorbiri. Tuturor li se
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
s-a anunțat în toată țara schimbarea de regim. Lumea a respirat ușurată, după sfârșitul unei tiranii silnice și nelegiuite. Armata s-a retras în cazărmi și camarazii arestați în diferite locuri au fost eliberați. Au rămas numai cei de la Chestura Poliției și Telefoane, care n-au părăsit pozițiile ocupate. Din toate părțile, veneau grupe de legionari. în fața casei ing. lonică s-a format o coloană de câteva sute de oameni. Când m-am uitat, văd numai cunoscuți de la Brașov, Făgăraș
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
ordinea și disciplina pe care v-o cerem! Eu am terminat cu D-voastră. în afară de Șerbu Gheorghe care fusese anihilat, a mai făcut parte din complot un tânăr legionar din Timișoara, Burducă Ioan, care servise în timpul biruinței, ca agent la Chestură. Acesta fugise după lovitura de stat a lui Antonescu în Germania, a intrat în lagăr și s-a remarcat ca element de discordie. Critica pe toată lumea, comportându-se ca un agent provocator. Nicolae Petrașcu, nemaiputând suporta atitudinea lui, a cerut
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Prin hotărârea nr.29 din 31 Decembie 1944, în conformitate cu punctul 7 din ordinul Ministerului afacerilor Interne, subsecretariatul de stat pentru Poliție și siguranță nr. 23987 din 22 Decembrie 1944, se hotărăște arestarea lui Nicolae Petrașcu și îndrumarea spre lagărul de pe lângă Chestura Poliției Sibiu, ( D1 xerox) Urmare acestei hotărâri, la 17 Ianuarie 1945 se dă o nouă hotărâre de către comisia de triere pentru internarea lui Nicolae Petrașcu (xeroxD 2). Dar Nicolae Petrașcu nu este prins și își desfășoară activitatea de reorganizare a
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
executa prestația în natură în cazul când fac M.O. în localitate/după cum se vede în ordinul Ministerului Af. Interne anexat în copie/, iar instituțiile urmează a-i lăsa liberi pentru executarea ei în zilele fixate. Nici Primăria și nici Chestura prin organele lor, nu procedează la ridicarea acestora pentru a-i aduce la lucru. Chestura prin organele în subordine nu face altceva decât înmânează invitațiile celor convocați pentru prestație fie Români fie Evrei. Având în vedere că: Cea mai mare
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
în ordinul Ministerului Af. Interne anexat în copie/, iar instituțiile urmează a-i lăsa liberi pentru executarea ei în zilele fixate. Nici Primăria și nici Chestura prin organele lor, nu procedează la ridicarea acestora pentru a-i aduce la lucru. Chestura prin organele în subordine nu face altceva decât înmânează invitațiile celor convocați pentru prestație fie Români fie Evrei. Având în vedere că: Cea mai mare parte dintre Evrei s’au înscris a executa prestația în natură spre a se sustrage
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Legația Elvețiană. 2) Evrei Polonezi, care au înaintat pașapor tul la Legația Elvețiană, pentru viză și nu îl pot prezenta. 3) Evrei care nu au pașaport, ci numai Bilet de Liberă petrecere. 4) Evrei care au numai un certificat dela Chestura Poliției, prin care se constată că sunt supuși străini. Față de ordinul Dvs. Nr. 139413/943, prin care se ordonă un ultim termen până la 31 Decembrie 1943 dată până când vor fi lăsați liberi de M.O. pentru a-și preschimba actele
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
exceptează evreii supuși statului Chili, sau sub protecția statului Chili, cari fac M.O., dacă nu și-au vizat pașapoartele la statul Elvețian. Aceștia urmează a-și face viza statului Elvețian pană la 31 Dec. 1943. 2) Luând legătura cu Chestura Poliției Iași, Serv. Siguranței Controlul Străinilor, pentru a clarifica chestiunea apatrizilor și a străinilor, precum și actele ce dovedesc situația lor, s’a constatat următoarele: a) În Siguranța Statului, - nu există cuvântul apatrid, - și nu există nici o instrucțiune după care urmează
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
sunt proveniți ca urmași ai unor străini cu pașapoarte și nu au pașapoarte din motivele : a) Neglijență; b) La data majoratului s’au desființat legațiile; c) Copii de 18-20 ani, cari nu pot avea pașapoarte nefiind majori; d) Evrei cărora Chestura de Poliție respectivă a eliberat certificate sau dovezi că sunt supuși poloni, dar fără pașapoarte și fără bilete de liberă petrecere. e) Sunt supuși ruși, ucrainieni care posedă bilete de liberă petrecere, iar ca pașaport au avut pașapoarte a statului
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
nici măcar jandarm, că avea haine bleumarin, nu verzi precum jandarmii. Imaginați-vă că până au reparat mașina am mai stat vreo oră, iar zăpada era și mai mare pe noi. Când am ajuns la Galați, ne-au băgat în curtea Chesturii și din curte ne-au dus la un subsol. În subsol, numai oameni de bine, cu diplomate, cu serviete. Adică erau de-alde noi aduși acolo și băgați la închisoare. Și când ne-au băgat la subsol, ne-am înfricoșat
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de urmărire a parașutiștilor fuseseră implicate doar organismele abilitate ale statului român și, bineînțeles, cele sovietice, după 6 martie (instalarea guvernului Groza) s-a produs o accentuată politizare a acestor operațiuni. Un caz ilustrativ s-a petrecut la Ploiești, unde Chestura de Poliție a organizat și instruit o echipă formată din 10 „tineri democrați”, aprovizionarea făcându-se de către organizația locală a Partidului Comunist. Echipa era compusă din schiori, alpiniști, meseriași ș.a. în dotare aveau: două arme automate, câte un pistol de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
evreii au fost surprinși de apariția unor grupuri organizate de huligani care au năvălit În casele lor, i-au maltratat, i-au jefuit, i-au ucis și i-au dus pe cei rămași În viață spre clădirea Comandamentului Poliției, la Chestură. Un evreu atent, care a fost scos cu lovituri din casa lui din cartierul Podul Bucșinescu, a confirmat că În afară de soldați români și germani, care au făcut arestări, a văzut „mulți mahalagii civili, Înarmați cu ciomege, bărdițe și chiar pistoale
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
aflat de pregătirea pogromului În taină. În decursul anilor În care au continuat pregătirile pentru proces, Captaru XE "Captaru, Dumitru" a afirmat că principala sa grijă a fost Îndreptată spre situația din județ și din târgurile În care nu existau chesturi ale Poliției. Iașiul era reședință de județ, cu Chestură care primea dispoziții direct de la Ministerul de Interne - „Dar fiind În stare de război, ordinea internă a orașului Iași aparținea organelor armatei”. Comandantul garnizoanei orașului era colonelul Constantin Lupu XE "Lupu
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
În care au continuat pregătirile pentru proces, Captaru XE "Captaru, Dumitru" a afirmat că principala sa grijă a fost Îndreptată spre situația din județ și din târgurile În care nu existau chesturi ale Poliției. Iașiul era reședință de județ, cu Chestură care primea dispoziții direct de la Ministerul de Interne - „Dar fiind În stare de război, ordinea internă a orașului Iași aparținea organelor armatei”. Comandantul garnizoanei orașului era colonelul Constantin Lupu XE "Lupu, Constantin" , care a fost numit În post la 19
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
misiune În oraș. Chestorul Poliției din Iași, locotenent-colonel Chirilovici XE "Chirilovici (locotenent-colonel)" , răspundea În mod formal de ordinea și siguranța orașului. În acest scop, la dispoziția sa se aflau, după cum am arătat, gardienii din oraș, aproximativ 300 de oameni, polițiștii Chesturii, comisari și agenți. Această forță a fost Întărită de Ministerul de Interne cu un batalion de jandarmi care număra 600 de persoane. În plus, În oraș a mai fost adusă o unitate de 360 de oameni, care urma să se
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
l-au cunoscut (vezi infra). Inspectoratului Jandarmeriei din Moldova și Iași, colonelul Gheorghe Bădescu XE "Bădescu, Gheorghe (colonel)" , a comandat Legiunea de jandarmi a județului și Legiunea mobilă nr. 6, care erau răspândite În județ, În oraș, precum și În clădirea Chesturii. Comandantul garnizoanei, colonelul Lupu XE "Lupu, Constantin" , a dezvăluit faptul că Bădescu XE "Bădescu, Gheorghe (colonel)" „era În legătură cu Marele Cartier General, În special cu generalul Tătăranu XE "Tătăranu, Nicolae" , iar generalul Barozzi XE "Barozzi (general)" era În legătură cu colonelul Bădescu XE
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
atunci când mi se cereau unele lucrări”; În felul acesta, fără să fie Întrebat, a amintit de Secția a II-a. Bădescu XE "Bădescu, Gheorghe (colonel)" și colonelul Barozzi XE "Barozzi (general)" - pretorul Armatei a 3-a - au apărut În clădirea Chesturii din Iași Înainte de Începerea pogromului, la 28 iunie, pentru a supraveghea operațiunea, și au raportat despre asta „Armatei a 3-a”, după spusele lor - de fapt Marelui Cartier General, Întrucât statul-major al Armatei a 3-a era identic pe atunci
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
arestări de evrei (care, chipurile, ar fi deschis foc Împotriva soldaților, după ce legionarii Secției a II-a și ai Serviciului Special de Informații XE "SSI" au Înscenat Împușcăturile contra soldaților), și deja În orele serii au dus convoaie spre clădirea Chesturii. La 29 iunie 1941, În orele dimineții, șeful Siguranței a raportat cine conduce operațiunea din momentul În care au Început focurile de armă Înscenate: „Aceste operațiuni șpercheziții domiciliare, execuții și arestăriț se fac sub supravegherea D-lui Prim Pretor al
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
a afirmat că răspunderea pentru pogrom revine În primul rând prefectului, „și el nu a dat nici un ordin și nu a luat nici o măsură pentru a Împiedica cele ce s-au petrecut”. Răspunderea a revenit, după spusele sale, și Poliției, Chesturii și Inspectoratului Regional al Poliției, „care, de asemenea, nu s-au Îngrijit de luarea măsurilor”. Nu s-au folosit toate forțele mobilizate, În vederea păstrării ordinii. De exemplu, două companii de jandarmi au rămas ca rezervă, fiind reținute chiar În curtea
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
și Inspectoratului Regional al Poliției, „care, de asemenea, nu s-au Îngrijit de luarea măsurilor”. Nu s-au folosit toate forțele mobilizate, În vederea păstrării ordinii. De exemplu, două companii de jandarmi au rămas ca rezervă, fiind reținute chiar În curtea Chesturii. Lupu XE "Lupu, Constantin" a observat Într-adevăr arestările și strângerea evreilor În curtea Chesturii, dar nu a intervenit pentru a pune capăt respectivelor măsuri, deoarece „acești jandarmi aparțineau de Prefectură”. În schimb, după spusele sale, nu a avut la
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Nu s-au folosit toate forțele mobilizate, În vederea păstrării ordinii. De exemplu, două companii de jandarmi au rămas ca rezervă, fiind reținute chiar În curtea Chesturii. Lupu XE "Lupu, Constantin" a observat Într-adevăr arestările și strângerea evreilor În curtea Chesturii, dar nu a intervenit pentru a pune capăt respectivelor măsuri, deoarece „acești jandarmi aparțineau de Prefectură”. În schimb, după spusele sale, nu a avut la dispoziție suficiente forțe de poliție și jandarmerie pentru păstrarea ordinii - „Acest rol revenea dlui General
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
dispoziția lui informațiile tuturor autorităților și mai ales la dispoziția lui Siguranța, Poliția și Legiunea de jandarmi. Inspectoratul de jandarmi avea la dispoziție toate informațiile și, de asemeni era În măsură a preveni și a face față evenimentelor. De asemenea Chestura de Poliție, care avea serviciu de informații, era ținută să previe și apoi să ia măsuri pentru a face față Împrejurărilor”. Generalul Stăvrescu XE "Stăvrescu (general)" a aruncat răspunderea pe comandantul garnizoanei, Lupu XE "Lupu, Constantin" . El, Stăvrescu XE "Stăvrescu
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
petrecute În orașul Iași... eu nu am cu nimic a răspunde despre aceste fapte”. După spusele sale, l-ar fi mustrat chiar pe căpitanul Ștefan Mihăilescu XE "Mihăilescu, Ștefan (căpitan)" din Batalionul 1 jandarmi pentru că a maltratat evrei În curtea Chesturii - dar, nu se știe din ce cauză, această mustrare nu a fost Înregistrată În dosarul de serviciu al ofițerului. De remarcat că Bădescu XE "Bădescu, Gheorghe (colonel)" a sosit În mod special la Chestură Înainte de izbucnirea pogromului, a ordonat arestările
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
pentru că a maltratat evrei În curtea Chesturii - dar, nu se știe din ce cauză, această mustrare nu a fost Înregistrată În dosarul de serviciu al ofițerului. De remarcat că Bădescu XE "Bădescu, Gheorghe (colonel)" a sosit În mod special la Chestură Înainte de izbucnirea pogromului, a ordonat arestările, a coordonat diversele forțe și a raportat direct Marelui Cartier General. Maiorul Alexandrescu XE "Alexandrescu, Aristotel (maior)" , comandantul Legiunii de jandarmi, a aruncat răspunderea pentru arestările care au dus la masacru asupra Armatei și
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]