231 matches
-
termic la peste 80 0 C, timp de 10 minute. Se consumă numai după fierbere sau prăjire suficientă sau prin congelare timp de minim 24 ore pentru distrugerea chiștilor. În crescătoriile de porci se vor stârpi șobolanii, posibili purtători de chiști iar alimentele vor fi ferite de accesul șoarecilor, șobolanilor și a altor vectori ai paraziților. Tratamentul cu substanțe chimice vermifuge se face cu piperazină, ditiazanină, hexilrezorcină, tetracloretilen. Se mai recomandă cortizon (50-60 mg/zi) și mintezol (25 mg/kg corp
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
din carne tocata, sunt mici, câte 8-10 la o porție, înfășurate toate într-o foaie de varză sau frunză de vită de vie. Nu putem vorbi de bucătăria din Moldova dacă nu amintim de preparate cum ar fi:cighir moldovenesc, chișca moldoveneasca, răcituri de pasăre, ciorbă de porc, ciorbă de potroace, pui la ceaun cu mujdei și mămăliguța, borș moldovenesc, saramura de pește, pârjoale moldovenești, tochitura moldoveneasca etc. Artă condimentarii a apărut în paleolitic marcând o etapă în dezvoltarea civilizației,ce
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
sare și condimente după gust, se frământa bine cu lingură de lemn și se introduce în intestinul mai larg lăsând loc la capete pentru unflarea orezului. Se leaga capetele și apoi se fierbe la o temperatură constantă să nu plesnească. Chișca se servește că gustare caldă împreună cu hrean sau cu oțet. Ingrediente pentru 10 porții: 1 Kg ficat porc 1 Kg carne de porc grasă și slănina în cantități egale Intestine groase de porc 10 g piper 10 g sare Mod
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
pe lângă combaterea fizică (împiedică penetrarea hifelor sau le strangulează) efectuată de tulpinile de Trichoderma, acestea secretă unele substanțe antifungice, care acționează asupra patogenilor. Ciuperca Verticillium chlamydosporium este utilizată în combaterea unor nematozi ai cerealelor, cartofului, cât și a nematozilor cu chiști ai sfeclei. Ciuperca produce atacul la nematozi, fie în stadiul de ou înainte de eclozare, fie la femelele adulte înainte de a produce chiști pe rădăcini. O altă ciupercă, Nematophora gynophila este probabil, factorul principal care realizează controlul asupra nematozilor cu chiști
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
chiști ai sfeclei. Ciuperca produce atacul la nematozi, fie în stadiul de ou înainte de eclozare, fie la femelele adulte înainte de a produce chiști pe rădăcini. O altă ciupercă, Nematophora gynophila este probabil, factorul principal care realizează controlul asupra nematozilor cu chiști ai cerealelor în Marea Britanie. Un izolat al actinomicetei Streptomyces ochraceiscleroticus a fost găsit ca fiind activ împotriva a 19 patogeni, care se transmit prin sol. 6.3. Probleme produse de boli și combaterea acestora Abordarea combaterii oricărui agent patogen trebuie
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
din anul 1945, cel puțin. Candidații PNL - Brătianu au fost următorii: Gheorghe Vrânceanu, Vasile Popovici, Emanoil Trifan și Neculai Vartolomeu. PNȚ - Maniu, organizația Vaslui, a trimis în bătălia electorală pe: Victor Popovici (profesor la Liceul Ortodox de Fete), Ion I. Chișcă, Alexandru Zaharia (preot) și Mina I. Filip. PNȚ - dr. Lupu i-a sprijinit pe: Spiru I. Apostol (preot dr.), Gheorghe Lupu, Vasile Gheorghiu și Ioan Lupașcu. La aceste alegeri s-au mai înscris și opt independenți: Constantin Galamaz, Constantin Coșescu
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
agresiuni intrauterine; c. copiii și adolescenții care prezintă simptome ale unei disfuncții cerebrale minime pot dezvolta mai târziu o schizofrenie. 11. Boli infecțioase. Infecțiile cu bacterii, viruși, fungi și chiar parazitozele pot determina sindroame mentale organice. Unii agenți infecțioși cauzează chiști sau abcese cu localizare cerebrală cu semne de focalizare la examinarea neurologică. Altele se pot prezenta ca meningite, encefalite sau focare multiple. 12. Substanțe toxice. Cauzele toxice ale sindroamelor mentale organice sunt comune și sunt atât de variabile ca formă
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
țuică, pâine albă, ceapă și usturoi) iar noi, fetele ne îngrijeam pentru aniversare (spărgeam nucile și le măcinam, cumpăram zahăr, ulei, orez, cacao, drojdie). Vroiam să facem un tort cu nucă, turtă dulce, fursecuri, sarmale și salate. Completam cu mezelurile (chișcă, tobă și cârnați) de la porcul nostru. Noaptea o făceam albă. Prea erau multe de făcut! Tata se ocupa de tăierea porcului. Venea cu 2-3 străjeri de la primărie și ci măcelarul (un neamț foarte priceput, din Frătăuții Vechi). Scotea ușa de la
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
lemnare, să aibă stabilitate. Pe ea așeza porcul, pe care-l prindeau c-un juvăț de picior. Măcelarul îl înjunghia la gât c-un cuțitoi, ca o sabie. Mama venea cu un lighean și strângea sângele proaspăt, să aibă pentru chiște. Apoi urma pârlitul. Câteva brațuri de paie curate de grâu acopereau tot porcul (care era cam de vreo 200 kg) și tata le dădea foc cu o brichetă. Cu furca de fân, cei doi străjeri împrăștiau paiele aprinse peste tot
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și iar le mai spălau, ca nu cumva să mai persiste mirosul de bălegar. Când credeau că sunt curate, le lăsau într-un lighean și-ntr-o covată cu ceapă măruntă și tărâțe. Rămâneau așa până se foloseau la prepararea chiștelor și tobelor. Scoteau apoi slăninile, suncile, mușchiuleții și le așezau într-o covată mare (de la bunicul, de vreo 2 m lungime și 1 m lățime). Presărau peste ele sare și paprică (boia de ardei, roșie). Tranșau apoi carnea, șoldurile, coastele
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Sora mă chema mereu la ajutor și o înțelegeam, că-i necăjită. Spărgeam măcar nucile și mai cumpăram ce-i trebuia, de la Iftemie Bordei. Mama cu cele două femei, luau carnea sortată de măcelar și o puneau la foc (pentru chiște). Pregătea în paralel friptura, mujdeiul și mămăliga pentru pomana porcului. Curățau ceapa, usturoiul și răspundeau la solicitările măcelarului, care era cel mai "șef" în ziua aceea. Tata venea cu sticla cu țuică și se mai încălzeau, mai spuneau câte o
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ziua aceea. Tata venea cu sticla cu țuică și se mai încălzeau, mai spuneau câte o glumă, câte un banc și se trezeau că treaba merge strună pe toate planurile. Până târziu în noapte se muncea cu sârg. Se fierbeau chiștele, se umpleau două tobe și cârnații. A doua zi, cârnații se dădeau la fum, în pod. Șuncile, slăninile, costițele, șoldurile și capul, rămâneau vreo săptămână în covată. Toată grăsimea se topea, se strecura de jumări li se turna în oale
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Volf B.Maria Registru matricol 24, 1961-1962, vol III, f.5-39, F.L.T.C.V.H., D.J.A.N.V. ; Costin Clit,op.cit.,p.220. Clasa a XI-a A Seral Avătăjiței Gh. Șerban Andrei Maria Balint N.Anton Bedregeanu I. Constantă Bodescu G.Vasiie Chișca Gh.loan Cozma Gh.Grigore Cozma B.Vasile Crăciun I.Elena Darie I.Ioan Duculescu C. Gheorghe Filip Gh.loan Fordea Gh.loan lanțoc Gr.Melania Cogălniceanu T.Ioan Lazăr S.Manole Manea T.Jenița Macovei Gh.Ștefan Nemțeanu Ioan
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Neamțu Maria Nicula Adrian Onea Gabriela Patraș Anton Român Micșunica Romila Romoald Roșca Safta Sîrbu Rodica Solomon Valerica Tanasi Vasile Trofin Floreta Ursu Maria Vakea Constantin Vlasă Jana Anchievici Veta Bălțatu Tinca Bodescu Rodica Ciobanu Elenă Ciomaga Măricica Chiriac Sabina Chișca Mariana Filip Maria Ghiorghiu Maria Ghiorghiu Dan Dumitru Ghiga Viorica Hanganu Lidia Iacob Odeta Idriceanu Maria Ion Elisabeta Leonte Ecaterina Mocanu Aurica Mocanu Eliza Moisă Lenuța Neculau Cezar Pascal Ghenea Pavel Elenă Popa Lidia Popescu Elenă Rotaru Maria Sălceanu Despina
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Panciu Viorica Prepelița Mariana Romașcu Maria Rîpanu Mihaela Roșca Maricela Sîmbotin Gabriela Sîvu Valeriu Tinică Camelia Toader Jenica Toma Rodica Tomșa Lentă Tabăra Rodica Zaharia Tatiana Pintilie Toader Aursulesei Viorel Bădărău Adriana BIănaru Constantin Brănici Ivanca Busuioc Claudiu Chirilă RomeoCristinel Chișca Dorina Chitic Gheorghe Ciomag a Eustațiu Lucian Costăchescu Mihai Costin Dumitru Gaița Dumitra GĂIățeanu Letiția Guțan Marinela Elenă lânos Culiță Idriceanu Cornelia Gabnela Mantea Petru Marin Emilia Mitertz Rodica Mocanu Mihai Munteanu Mariana Nițeanu Lăură Nițica Despina Obreja Jana Panu
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
ficiori au pus mânele pe mânele bunicului, bătându-se și țipând au eșit în tindă și apoi afară. În vremea asta eu am luat un picior de mămăligă și tigăița de schijă cu 3 picioare cu bucăți de cârnați și chișcă, care înotau în tigae în multă untura și înghițeam cât puteam eu și ei se băteau de eșia fum. Și eu am nimerit-o bine în acea zi. Într-o vară tata descarcă niște fân. Și pe mine m-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
se văicăra și eu m-am spăriet că-l va omorî. Și când venea popa eu mă ascundeam în podu șurei la bunica sub o covată și acolo stăteam până pleca popa. Lui popa Ionică Grigoriu îi zicea Chișcarașu, că, chișca fetele în tinerețea lui. Mi-a spus gazda mea la Fălticeni, Casandra lui Ștefan a Rotăriței, când umblam la școala primară Numărul l "Alexandru Ioan Cuza" din Fălticeni în 1896 în clasa I-a. Casandra Ștefan a Rotăriței a avut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
trăi țara, că el a fost comandantul gărzii palatului domnesc în acea noapte, apoi cine-s eu înaintea lui, biet sergent"? Mama le-a făcut mâncare după puterea și priceperea ei: mămăliguță și o tigaie cu friptură de porc cu chiște și cârnaț. Iar tata într-o fugă a adus rachiu și vin și i-a cinstit. Și căpitanul Ionescu mi-a dat mie un ban de argint, va fi fost de 2 lei. Și după aceia la nu știu câtă vreme, tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
24 decembrie 1970. Stăteam la masa de scris, în garsoniera mea. Era seara Ajunului de Crăciun, și mă gîndeam cu plăcere la ceea ce se întîmplă acasă: de dimineață au tăiat porcul, iar acum, seara, carnea, stă în covată, la sărat; chișca, umplută deja, se află în oală, pe plită, iar cîrnații stau agățați pe furca de tors lînă, deasupra sobei. Eram copil și dormeam la spatele mamei. Ea dormea, istovită de munca de peste zi, tata respira adînc prin somn, în cameră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
sterilizant al ultravioletelor. Ameliorarea este doar o mască și este redata de uscăciunea pielii și de pigmentare, care camuflează leziunile de acnee. Un alt efect negativ al expunerii la soare este apariția unei afecțiuni numită Favre-Raccuchot. Este o acnee cu chiște și comedoane, produsă de expunerea permanentă la soare a pielii bogate în glande sebacee. În plus, expunerea la căldură și transpirația duc la erupții pe zonele acoperite de haine.
Cum afectează expunerea la soare tenul acneic by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/63796_a_65121]
-
ziua tăierii porcului ("Tot satu-i numai țipăt și lătrături de câini/ Tăiate de nechezuri/ ori strigăt de cocoș" și tabloul, inspirat parcă dintr-o natură moartă olandeză, al preparatelor ce excită apetitul și tocmai de aceea, văzute supradimensionat: "Piftii și chiște ample și tobe cât e roata/ Și sângerați cu luciu, cârnați să rupă podul,/ Untură și slănină ce biruie covata." Nu e, de asemenea, deloc surprinzător Musafirul întârziat, un fel de autoportret al chefliului, al gurmandului, al mâncăului rabelaisian care
Remember by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/7066_a_8391]
-
de șoric slănina cu pulpanele ei late și trezește caltaboșul pus la adormit de-un ceas. nu te da însă la mațul încă roșu de plăceri, nici la gureșa bășică atîrnată abia ieri, treci grăbit de frica lenei de clevetitoarea chișcă, pînă vezi că universul cărnurilor nu mai mișcă. acolo,-n adînc de lume, unde n-ai fi zis că este nici mișcare, nici lumină, nici ființă de vreun fel, vei gusta din carnea albă a unei făpturi celeste, și licornă
Poezii by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/8860_a_10185]
-
coji frumos mirositoare. Cojile le fac cocoloașe și, în fața jarului, le cârcâlesc ca să se moaie. în acest timp trăncănesc verzi și uscate, căci lumea trebuia despicată și judecată. La bătrânul care moare, se știe, odată a stat ascunsă fata lui Chișcă, fugită de-acasă ca să trăiască, ptiu !, cu moșneagul. Și nai zice asta, cât de treabă om a fost Vasile Drobotă !... Orișicând la biserică. - Dar-ar hùlera într-însul și l-ar c... cânii, blastama Butiloaia, cu totul de altă părere
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
început să plângă cu suspine... ”Unde ești Fata? unde ești?” El își aminti cum Vasilica făcea ”Pelincele Domnului”, cu julfă multă și cu miere... mânca până ce nu mai putea. - Tare bune mai erau!... își zise el. Masa era încărcată cu: chișcă, sărmăluțe în foi de viță, aburind, cârnați, curcan la cuptor, cozonaci rumeni, plăcinte ”poale’n brâu” cu brânză de oi, învârtită și câte și mai câte bunătăți, așa cum numai ea știa să le facă. Dar, acum... acum, masa era goală
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
kg greutate, preferându-se carnea mai fragedă și slănina mai subțire, însă ziua sacrificiului era extrem de obositoare pentru cei implicați direct în protocol. După ce carcasele erau introduse în bucătărie și așezate pe masă, măcelarul tranșa carnea și slănina, pentru cârnați, chiște și tobă, restul punându-se într-o covată la sărat și ulterior la afumat. Ajutoarele sale, cei de-ai casei, curățau și spălau mațele îintestinul gros și subțire) cu apă caldă amestecată cu oțet și făină de porumb, pregăteau ceapa
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]