200 matches
-
mâna după pachetul de țigări, crezând că gestul acesta ținea loc și de întrebare. Tocmai mă pregăteam să apăs degetul pe rotița randalinată a brichetei, când, am și auzit-o cum dă drumul unui hohot de plâns, răsucind și strivind chiștocul de țigară în scrumieră. Se ridică și mă invită în sufragerie. Cu puțin înainte de a pătrunde în camera în care fusesem invitat, am încercat să-mi închipui care era motivul pentru care fusesem chemat și mai ales de ce era așa
CARTEA CU PRIETENI- ION IFRIM-AMINTIREA UNEI MARI IUBIRI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347740_a_349069]
-
ce-o fi așa amabilă?”, se întebă Dana. Trenul prinde viteză. Trebuie să-și găsească locul, apoi și să-și instaleze copilul. “Îmi puneți și mie geamantanul sus”, l-a rugat cu glas mieros pe bărbatul atletic care tocmai arunca chiștocul de Kent doar trei sferturi fumat pe geamul întredeschis. După ce i-a așezat bagajul la locul lui s-au privit în ochi. Barbatul și-a întins brațele bronzate spre ea: “Nu se poate! Nu te-am văzut de zece ani
INFIDELITATE de DORINA STOICA în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377806_a_379135]
-
Afară, în tufișuri, o pasăre tot zburda, vorbea sigură cu ciripeli firave și din când în când îi auzeam fâlfâitul aripilor. Apoi cafeaua n-a mai făcut aburi, iar țigara a încetat să mai fumege și a rămas doar un chiștoc stins pe marginea unei scrumiere. Am aruncat-o la gunoi, sub chiuveta de la bucătărie. Am aruncat cafeaua, am spălat ceașca și am pus-o la loc. Și cu asta basta. ș...ț După o vreme, m-am dus la cinema
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
intermediare cu care ne este presărată existența. Una dintre acele morți m-a atins în ziua în care un elev, șeful uneia dintre micile bande care făceau ravagii în orfelinatul nostru, a scuipat în direcția mea fire de tutun din chiștocul pe care-l ținea în gură, anunțând cu o șuierătură disprețuitoare: „Doar toată lumea știe că pe taică-tu l-au doborât mitraliorii ca pe un câine...“. Sau altă dată, în cursul unei hoinăreli, când am surprins-o din întâmplare, pierdută
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
arta fină de a arunca un muc de țigară într-un coș mic, aflat în celălalt capăt al camerei. O artă, cred, în care toți fumătorii masculi sunt maeștri numai când nu se sinchisesc nici cât negru sub unghie dacă chiștocul aterizează în coș sau nu, sau când în cameră nu se găsește nici un martor ocular în afară de aruncătorul mucului. O să mă străduiesc din răsputeri să nu disec acest exemplu, oricât de încântător l-aș găsi, dar socotesc necesar să adaug - întorcându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
Ahmad nu i-a răspuns decât cu un surâs. Războinici, a replicat el. In Sha’ Allah. Facă-se voia Domnului. Irene s-a uitat urât la el. Nu mi-e frică de tine. Bărbatul și-a aruncat țigara în grădină. Chiștocul a aterizat pe un morman de resturi de primăvară - frunze, tije de zambile, inflorescențe de liliac, ale căror petale erau uscate ca pergamentul. Ahmad a continuat s-o fixeze pe Irene, în vreme ce mormanul de resturi fumega. Probabil că voia s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
surprinzător, s-a și întâmplat. Acum Naji i-a zis: În țara mea, ai putea să fi omorâtă cu pietre. Atunci hai să mergem acolo, i-a replicat IRene. Femeia a aruncat țigara, însă aceasta n-a luat foc asemenea chiștocului abandonat de Ahmad. Capătul a ars mocnit, iar ceața l-a stins imediat. Ai primit mesajele mele ? l-a întrebat ea. Vreau să vii cu mine în Idaho. Într-o călătorie cu barca. Trebuie să-mi dai ocazia să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
care poate Îmbrăca, indiferent de anotimp sau oră, două forme: una masculină, alta feminină. Întinzându-se pe jos masterandul descoperi și adevărul baltă. Concentrându-se, Oliver vru să prindă cu privirea adevărul pește, dar, spre uimirea lui, dădu peste un chiștoc, pe care În lipsă de altceva mai bun Îl mestecă În gură. Descoperi adevărul glastră și adevărul vază. Un timp stătu pe masă, În chip de boboc de trandafir, apoi, urcându-se pe pervaz, preț de câteva zile jucă rolul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
Luați imediat teul și cârpele și spălați scările! Când ați terminat, mă chemați!“ Impuls suplimentar cu piciorul În fund ultimului care iese pe ușă. „Ia uite-i, mă, și p’ăștia! Păi, ce, bă, vă credeți acasă la voi?“ Un chiștoc de țigară strivit pe linoleum lângă ușa unui dulap metalic. „Cine a fumat, bă, aici? Dacă vă prind, v-o bag pe gât, să știți!“ „Nu știu, to’ar’șu pedagog, poate a adus-o cineva lipită pe talpă.“ „Daa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
Sultanilor: — Ceilalți trei băieți au fost pe scenă pentru ultimele două numere? Managerul încuviință: — Ăhă. Apoi au cântat la o petrecere particulară. Marty ce-a făcut? — A fost asasinat. Mulatrul încercă să inhaleze fumul de țigară și se înecă. Tuși, chiștocul îi căzu din gură și îl călcă cu piciorul, întrebând cu voce răgușită: — Și cine credeți c-a făcut-o? Danny spuse: — Nici tu, nici Sultanii. Dar hai să încercăm ceva: își făcuse Goines vreun obicei murdar? — Poftim? Nu fă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
și nici un fel de armă. Deschise torpedoul și aprinse lumina de bord. Tânărul zise: — Ascultă, omule... Danny îndesă țeava și mai adânc, până când îi tăie răsuflarea și îl sili să amuțească. Mirosul de iarbă devenea tot mai intens. Danny găsi chiștocul pe perna scaunului și-l stinse. Cu mâna liberă deschise portofelul insului și trase afară permisul de conducere și peste o sută de dolari în hârtii de zece și douăzeci. Băgă banii în buzunar și citi informațiile din permis: Carlton
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
cu țechini sclipitori. Haina din blană de nurcă, udată de ploaie, îi stătea în poală. O folosea pe post de scrumieră. Când îl văzu pe Buzz, zise: — E modelul de anul trecut. Mickey o să-mi cumpere una nouă. Apoi stinse chiștocul pe guler. Buzz o ajută pe Audrey să se ridice în picioare, ținându-i mâinile doar o clipă mai mult decât trebuia. Chiar sunt atât de norocos? — Nu te grăbi să te bucuri de ce n-ai câștigat. Lavonne Cohen a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
lăsă să-i cadă plasa de haine, îi trase fermoarul și scoase de-acolo fișicuri de câte zece mii de dolari. Lui Johnny îi căzu falca. Țigara i se rostogoli pe piept și îi făcu o gaură în cămașă. Johnny stinse chiștocul cu o pernă și zise: — Ai făcut-o! Buzz aruncă banii pe pat. — Cincizeci pentru tine, cincizeci pentru doamna Celeste Considine din L.A., Gramercy, numărul 641 Sud. Îi dai tu și-i spui că-s pentru educația copilului. Stompanato adună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
o termin... Nu știi că eu sunt ca alcolistu’ ăla din metrou, ăla, fă, care era să piardă trenul că nu vroia să ia sticla de la gură... Gata, na! Aruncă țigara fumată până dincolo de filtru, până ajunsese s-o ardă chiștocul la degete, pe urmă se cocoață peste meterezul de saci și pungi pe locul pe care nimeni nu se gândise să i-l ocupe, își desface în părți canadiana vătuită, prea mare pentru trupul ei mărunt, peste fața celei de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
el? Șaptej’de mii. I-ai dat fix sau ți-a dat restu’? Mă uit la el dușmănos și măresc compasul; tocmai din gura pieței mă întorc spre Calu, care se jâmbește cu un aer de stăpân al pieței, cu chiștocul de țigară strălucind în desișul bărbii lui hirsute (cuvântul subliniat probabil trebuia să rămână pentru roman, numai eu făcusem o dată imprudența să-l folosesc într-un articol pentru ziar, uitând că primul cititor, deloc binevoitor, al textelor mele puse în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
apucat să vorbesc personal cu ea. I-a lăsat un mesaj secretarei, cu numele tău și adresa și că ai vrea să găsești o familie, că ai un copil în întreținere... — Am doi. O fi uitat doamna Timuc. Avocata trase chiștocul din țigaret și-l strivi în scrumieră. Se foi puțin, trăgându-și mâinile din mânecile hainei, care rămase întoarsă pe dos, cu căptușeala de satin la vedere și învelind fotoliul ca o husă. Se încălzise și avea de stat aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
o coadă nesfîrșită de soldați așteaptă să intre la dușuri, În timp ce În difuzoarele unității atîrnate pe stîlpi se transmite etapa de fotbal. Din cînd În cînd pocnește cîte un prosop peste spinarea unui răcan, se aud rîsete, sau zboară un chiștoc de țigară În capul altui răcan și se aud din nou rîsete. Cei mai mulți sînt atenți la meciurile transmise succesiv din țară și fac pronosticuri, imaginîndu-și ratarea monumentală despre care vorbește crainicul. Din păcate, meciurile nu se termină pînă cînd Îmi
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
am auzit o mașină. Un Aro a oprit lîngă mine și am Întrebat: — Mai e mult pînă la unitatea militară? și chiar mă așteptam să- mi răspundă Moș Gerilă, cu cotul scos pe geam. — Cum adică? mi-a răspuns un chiștoc de țigară - e tot ceea ce am reușit să văd. — Cum adică „cum adică“? am Întrebat eu iritat. — Adică ce „unitate militară“? Ești În unitate. Am căzut pe gînduri pentru o clipă. Așa ceva nu se poate, pentru că o unitate are porți
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
gînduri pentru o clipă. Așa ceva nu se poate, pentru că o unitate are porți și garduri și la ora asta ar trebui să fie acolo niște santinele. Probabil că m-ar fi Împușcat vreuna, de milă. — Tu unde mergi? am Întrebat chiștocul care conducea mașina. — La Bateria a 2-a. Dar tu? — Tot acolo, am zis eu repede, ca să termin circul. — Ești sigur? Ce faci cu valiza aia? De unde vii? Aici mi s-a rupt filmul. Prea multe Întrebări dificile, căzînd toate
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
perete, ținînd pe cap În echilibru o valiză, cu un aer demn, ușor revoltat - cred că asta a vrut să spună Vali cu „șmecher“. Dormitorul se cutremură de un rîs isteric. Cineva aruncă un bocanc În el. Altcineva aruncă un chiștoc de țigară, Însoțit la scurtă vreme de un scuipat. Probabil că nici el nu reușește să Înțeleagă ce păcate ispășește aici, nu Înțelege ce dracu’ i se Întîmplă și de ce. Probabil că și el s-a bucurat că a ajuns
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
din biroul comandantului se aude un radio din care se prelinge o muzică neașteptată, Duran Duran nu cîntă, ci flutură un steag enorm cu o gaură enormă În el (Wild Boys), În ușa comandamentului apare un maistru militar care scuipă chiștocul țigării dintre buze spre peluza de gazon veșted, acoperit cu un deget de zăpadă udă, și mă Întreabă, de parcă aș fi un fel de oracol: Bă tovarășe santinelă, tot aci ești? Tu ce-ai auzit? Mai ninge anul ăsta? Băăă
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
anunțat o cădere a dolarului și una de grindină. G. Și ? T. Până una alta chestia cu grindina s-a adeverit. G. Iar acum așteptăm să cadă dolarul ! T. Mda. Și pentru ca așteptarea să fie mai ușoară, fă-tencoa cu un chiștoc de țigară ! G. Domnul meu, nu vreau să vă jicnesc dar, că n-am căderea, dar unul dintre noi, mai mult ca sigur, e cam dus cu sorcova... T. Adicătelea...nebun ? G. Cam așa. T Cam așa, dar nu eu
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
companie unor ochi bolovăniți. Afacerea cu golitul haznalei numai Voicea o angaja. După ce făcea prețul, își căuta tovarăși : de obicei un moșneag tăcut și singuratic care mirosea de bătrânețe ; un fost tăietor de lemne și, câteodată, căpitanul Meițanu. Mic, cu chiștocul lipit pe buză, bătrânul nu apărea decât la treabă. Cu o grimasă, da păhăruțul peste cap apoi se apuca tăcut de cărat găleți. Gălăgios și chiulangiu, Voicea nu-și mișca fundul de lângă hazna, făcându-se doar că-l ajută pe
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
de nichel al țâșnitorii. — Nu cumva să-ndrăznești să ne spurci cișmeaua, farvaharotule! îi strigase unul mai mare, care aștepta după el, la rând. De îndată săriră și alții să îl salte în pumni și-l stâlciră ca pe un chiștoc de țigară. Supraveghetorul din curte nu îi despărți până când nu văzu o șuviță de sânge despletindu-i- se din păr. — Ia, de mâine să-ți aduci apa de-acasă ori să mergi la Ateshkadeh2 să te-nvețe literele! La Ateshkadeh, focul
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
să am neplăceri cu Departamentu’. — Ceilalți erau, fără îndoială, mai șmecheri decât mine. — Au pus un om să te urmărească. — A, da? Liniștit, Ignatius făcu o pauză, cât să mestece capătul unui crenvurșt care îi ieșea din gură, ca un chiștoc de trabuc. Deci așa se explică apendicele acela al oficialității. Arată în mod clar ca un vlăstar al birocrației. Pe funcționarii guvernamentali îi poți recunoaște după golul desăvârșit care ocupă locul unde majoritatea oamenilor își au fețele. — Tine-ți gura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]