229 matches
-
279-315. 282 Amintim studiile: Luigi Blasucci, Leopardi e i segnali dell'infinito, Îl Mulino, Bologna, 1985; Alberto Folin, Pensare per affetti, Leopardi, la natură, l'immagine, Marsilio, Venezia, 1996 și eseul sau "Îl silenzio della luna", Leopardi e la notte chiara, Marsilio, Venezia, 1993, pp. 41-46. Pornim și de la observațiile lui Michel Orcel din "Îl suono dell'infinito", Esperienze letterarie, XIII, 1988, pp. 26-62; Smaranda Bratu Elian, Mirabila tăcere, studii despre Giacomo Leopardi, Editura Fundației culturale române, București, 2003, Perle Abbrugiati
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Fusco, nr. 47/48, Université de la Sorbonne Nouvelle, 1997. 283 Giuseppe Savoca (CQ), op. cît., v. listele de frecvență pentru termenii riva și ombra. 284 Termenul silenzio este utilizat de Quasimodo în: Vento a Tìndari, Măi ți vinse notte così chiara, I ritorni, Compagno, Alla notte, Mobile d'astri e di quiete, Fresche di fiumi în sonno, Sulle rive del Lambro, Seră nella valle del Màsino, Elegos per la danzatrice Cumani, Imitazione della gioia, Inizio di pubertà, Lettera, Neve, La notte
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
uomo, / frescă marină che trăi ciottoli e luce / e scordi a nuova onda / quella cui diede suono / già îl muover dell'aria. / Se mi dești t'ascolto / e ogni pausa e cielo în cui mi perdo, / serenità d'alberi e chiaro della notte (Frescă marină). 333 E come îl vento / odo stormir tra queste piante, io quello / infinito silenzio a questa voce / vo comparando: e mi sovvien l'eterno, / e le morte stagioni, e la presente / e viva, e îl suon
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
credano îl petto inerme / gli augelli al vento, e la diurnă luce / novo d'amor desio, nova speranza (Alla Primavera); Arcane danze / d'immortal piede i ruinoși gioghi / scossero e l'ardue selve (oggi romito nido dei venti); Dolce e chiara e la notte e senza vento (La seră del dì di festa). 344 E la lucciola errava appo le siepi / e în șu l'aiuole, sussurrando al vento / i viali odorati, ed i cipressi / là nella selva (...) Viene îl vento
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
șu questo punto noi riconosciamo la parte intatta della sua eredità. Carlo Bo, op. cît., p. 9. 373 Idem, p.15. 374 E quel gettarmi alla terra / quel gridare în alto îl nome del silenzio (Mai ți vinse notte così chiara); E qui per terra / mi getto e grido e fremo. (La seră del dì di festa). 375 Se Quasimodo pare condannato a qualcosa, è appunto a non poter barare con se stesso, Carlo Bo, Letteratura come vită, îngrijit de Sergio
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
eternă, / riso di giovinezza, dolore, / dove occulto cercasti / îl nascere del giorno e della notte (Angeli); par che tutta tocchi / d'astri una scală / che già scese în sogno rotando / a pormi dietro nel tempo (Mai ți vinse notte così chiara); Una città a mezz'aria sospesa / m'era ultimo esilio, / e mi chiamavano intorno / le soavi donne d'un tempo (Di frescă donna rinversa în mezzo ai fiori). 410 Termenul dolcezza este recurent în primele volume: Ape și pământuri, Oboi
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
di senso, nata dall'applicare alle parole d'Omero le opinioni contemporanee a' traduttori; questa infedeltà, dico, commessa nel primo principio del poema, anche da' traduttori più fedeli, dotti ed accurati, e în un caso în cui le parole son chiare e note, mostră quanto sia ancoră imperfetta l'esegesi omerica (e în generale degli antichi), e quanto spesso și debba trovare ingannato, quanto spesso insufficientemente informato, chi per conoscere Omero, e gli antichi, e i loro tempi, costumi, opinioni ec
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
scemi. La vostra tomba è un'ara; e qua mostrando / verran le madri ai parvoli le belle / orme del vostro sangue. Ecco io mi prostro, / o benedetti, al suolo, / e bacio questi sassi e queste zolle, / che fien lodate e chiare eternamente / dall'uno all'altro polo. / Deh foss'io pur con voi qui sotto, e molle / fosse del sangue mio quest'alma terra. / Che se îl fâțo è diverso, e non consente / ch'io per la Grecia i moribondi lumi
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
cavă inferioară sau vena renală dreaptă; poate determina Însămânțarea la distanță; poate induce decesul prin șoc anafilactic sau prin embolie pulmonară masivă cu material hidatic. - compresiunea: - căilor biliare determină apariția unui icter; - venelor suprahepatice duce la apariția unui sindrom Budd Chiari; - venei porte poate determina fenomene de hipertensiune portală. - B. Complicații septice - este a doua complicație În ordinea frecvenței; - este determinată de bacteriile din căile biliare sau hematogene;induc moartea parazitului și conversia sa În abces piogen. - C. Complicații toxice - consecința
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
qualità per fare quella parte! La Tadolini ha una figură bella e buona ed io vorrei Lady Macbeth brutta e cattiva(vicioasa). La Tadolini cântă alla perfezione ed io vorrei che Lady non cantasse. La Tadolini ha una voce stupenda, chiara, limpida, potente; ed io vorrei în Lady una voce aspră, soffocata, cupă. La voce della Tadolini ha dell’angelico; la voce di Lady vorrei che avesse del diabolico». Niciodată înainte nu a acordat Verdi atâta considerație textului așa cum o va
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
per regnare îl Re" "La Regina ambita non è' più da me:" Ah! Tessete i veli, vaghe donzelle, Mentre è nei cieli l'astro maggior, Chè sono I veli, al brillar delle stelle Più câri all'amor. "Mă discerno appena, (chiaro îl ciel non è)" "I cappelli belli, la mân breve, îl piè" "Deh! solleva îl velo che t'asconde a me;" "Esser come îl cielo senza vel tu dè" " Se îl tuo cor vorrai a me dare în don," "Îl
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Vienna State Opera EMI Classics 1979 Dirijor: Soliști: Orchestră: Casă: Anul: Claudio Abado Katia Ricciarelli, Elenă Obraztsova, Plácido Domingo, Leo Nucci, Nicolai Ghiaurov Orchestră și corul operei La Scală Deutche Gramophon 1983 Dirijor: Soliști: Orchestră: Casă: Anul: Lorin Mazel Maria Chiara, Ghena Dimitrova, Luciano Pavarotti, Leo Nucci, Paata Burchuladze Orchestră și corul operei La Scală Decca 1986 Dirijor: Soliști: Orchestră: Casă: Anul: James Levine Aprile Millo, Dolora Zajick, Plácido Domingo, James Morris, Samuel Ramey MET orchestră and chorus Sonny 1991 Dirijor
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Classic 1966 Dirijor: Soliști: Orchestră: Casă: Anul: Garcia Navarro Margaret Price, Ștefania Toczyska, Luciano Pavarotti, Simon Estes, Kurt Ryd War Memorial Opera House (Sân Francisco) orchestră and chorus Kultur Internațional Films 1981 Dirijor: Soliști: Orchestră: Casă: Anul: Lorin Maazel Maria Chiara, Ghena Dimitrova, Luciano Pavarotti, Juan Pons, Paata Burchuladze Orchestră și corul Operei La Scală Enterteinment 1986 Dirijor: Soliști: Orchestră: Casă: Anul: James Levine Aprile Millo, Dolora Zajick, Plácido Domingo, Sherrill Milnes, Paata Burchuladze MET Opera House chorus and orchestră Deutche
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
ascultătorului. In zadar un orator sau un poet și-ar alcătui cuvintele sau poemile sale, căci vor fi departe de a săvîrși isprava cea dorită, dacă nu vor fi citite sau de dînșii sau de cititorii lor cu expresia cea chiară și potrivită duhului celor scrise. Declamația sau citirea cea bună trebuie să facă în duhul ascultătorului aceeași întipărire și ispravă care muzica o săvîrșaște în inima lui. În zadar un preot s-ar sui pe amvon să predice moralul Evangheliei
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
urechea la grave, nu aveam pretenții să fiu Madame Barbieri. Ea era contraltă. Eu le făceam cu vocalitatea mea. Doamne, ce spectacole făceam cu Pavarotti! Nimeni nu cânta ca el " È scherzo od è follia", râzând, literalmente! — și cu Maria Chiara... — Era foarte fină. și Trubadurul am cântat noi două. Ah, și Aprile Millo, cu care am cântat la Verona și la Denver! Voce superbă, de Tebaldi, păcat că a dispărut. Putea să fie cea mai mare cântăreață a lumii! Acolo
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
aspectul unui pitic. Capul este căzut înainte, se observă o fractură spontană a unei coaste, este inconștient, are halucinații, moare după 8 ani de la începutul primelor simptome subiective. La autopsie se găsesc tumori multiple în măduva osoasă. După câtva timp Chiari, profesor de anatomie patologică din Viena, a constatat că acest caz a fost un Edoteliom generalizat al oaselor. Un caz clasic este acel al lui Jellinek. Bărbat de 45 ani fără antecedente, se îmbolnăvește brusc, cu dureri și fiori în
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
de familie, cu mulți copii, aduși din ținutul Hajdú (Ținutul haiducilor) și din Nyírség (Făget), au fost mutați în comitatul Szolnok-Doboka în a doua jumătate a anului 1942. Paznicii cei noi de șosele și drumuri aveau câte patru copii (sau chiare șapte-opt, uneori și zece). Ei au primit gratuitate pe calea ferată pentru mutare, în anumite cazuri chiar câte un vagon marfar și ajutor financiar, cu alocație lunară pentru chirie. În urma exproprierii moșiilor evreiești, care începuse imediat, au obținut și pământ
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
aspectul unui pitic. Capul este căzut înainte, se observă o fractură spontană a unei coaste, este inconștient, are halucinații, moare după 8 ani de la începutul primelor simptome subiective. La autopsie se găsesc tumori multiple în măduva osoasă. După câtva timp Chiari, profesor de anatomie patologică din Viena, a constatat că acest caz a fost un Edoteliom generalizat al oaselor. Un caz clasic este acel al lui Jellinek. Bărbat de 45 ani fără antecedente, se îmbolnăvește brusc, cu dureri și fiori în
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
Stato": la loro storia, pertanto, è intrecciata a quella della società civile, è una funzione "disgregata" e discontinua della storia della società civile e, per questo tramite, della storia degli Stați o gruppi di Stați (Q 25, 5, 2288). È chiaro che Gramsci descrive qui îl cammino dell'egemonia, e vede una classe come matură per porre la propria sfidă egemonica solo în quanto giunge a esprimere ed esprimersi în un partito e a "diventare" Stato. Concludo le notazioni sul Quaderno
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
programma statale e lo elabora intelligentemente". Gramsci mette în guardia (un po' sibillinamente) da "forme statolatriche". Și è ancoră di fronte a una riflessione sulle esperienze "totalitarie" a lui contemporanee. Egli stă parlando în particolare del regime sovietico, come appare chiaro se și legge la notă 69 del Quaderno 9, dove - ribattendo alle critiche elitiste alla democrazia e ai suoi contenuti "numerici" - giunge a parlare del "sistema rappresentativo, anche non parlamentaristico e non foggiato secondo i canoni della democrazia astratta": intende
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
regime. Anche îl giudizio sul marxismo sembrava în parte convergere, nel senso che per Gentile esso era filosoficamente contraddittorio e per Croce filosoficamente infecondo, essendo per lui, îl marxismo, în buona sostanza, uno strumento metodologico storiografico: mă în Gentile sembra chiara fin dall'inizio la volontà di disinnescare un pericolo sociale che invece Croce, a quell'epoca, aveva preso molto sul serio. L'altra grande differenza originaria, che vedevo, era costituita dal fatto che mentre per Gentile le tradizioni popolari erano
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
în alcune puntate, șu Mazzini e Gioberti. E' vero che mentre per Rocco și tratta di fondare lo "Stato Nuovo", per Gentile îl superamento della liberal-democrazia deve avvenire all'insegna del recupero di Cavour e Spaventa: mă, în lui, appare chiara la convergenza con i nazionalisti sul piano di una subordinazione dei soggetti allo Stato, che în Croce doveva essere attitudine etică piuttosto che istituzione giuridica. La collaborazione al governo Giolitti e poi l'adesione di Rocco e Coppola all'impresa
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
incirca così: una particella non può avere nel medesimo tempo due velocità; vale a dire, non può, nel medesimo tempo, esser în due luoghi; vale a dire, particelle în luoghi diverși în un unico tempo non possono essere identiche. (È chiaro che îl prodotto logico di due proposizioni elementari non può essere né una tautologia né una contraddizione. L'enunciato, che un punto del campo visivo ha nel medesimo tempo due diverși colori, è una contraddizione)"3. E' șu questo punto
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
intorno a cui și costruisce una formă di vită sono tre: îl linguaggio, îl senso comune (e îl buon senso), la religione (e îl folclore). În primo luogo, nel linguaggio è contenuta un'intera concezione del mondo, dice Gramsci a chiare lettere. Questo è îl primo punto fermo da porre. Una filosofia (qui îl termine stă essenzialmente per 'critică del linguaggio') che voglia operare una critică dell'esistente, non può che partire dal linguaggio comune e dalla sua analisi. Qui l
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
possibili comportamenti morali, solo che essi non devono essere înțesi come ribellione, peraltro inutile în quanto vâna, alle leggi proprie della politică mă come necessaria consapevolezza ed assunzione di quelli leggi per sottometterle al dovere etico 19. Appare, perciò, molto chiaro îl contesto teorico che vide sorgere la riflessione crociana sul tema, invece, îl contesto storico è quello del primo conflitto mondiale che spinse, sul piano culturale, uomini di scienza ad avvilire ed immiserire îl sapere piegandolo a fini di parte
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]