2,837 matches
-
hirotonit ierodiacon, iar la 23 ianuarie 1945, ieromonah de Episcopul Galaction Cordun, pe atunci stareț al Mănăstirii Neamț. După această dată este numit oficial egumen al Schitului Sihăstria. Între anii 1945-1946, schitul se reînnoiește, reconstruindu-se o mare parte din chilii și o trapeză de peste 100 de persoane. În anul 1947, pentru că numele și activitatea duhovnicească și administrativă a Protosinghelului Cleopa Ilie - Egumenul Schitului Sihăstria - Neamț, deveneau tot mai cunoscute, Patriarhia Română, care a observat eforturile de înnoire generală a acestui
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT CLEOPA ILIE CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1449125995.html [Corola-blog/BlogPost/369913_a_371242]
-
toamna anului 1956, Părintele Cleopa Ilie a revenit la Mânăstirea Sihăstria, din județul Neamț. De acum, viața duhovnicească de la Mănăstirea Sihăstria s-a întărit și consolidat tot mai mult. Părintele Cleopa Ilie spovedea și povățuia pe credincioși și monahi la chilia sa din deal. Persecuțiile dintre anii 1959 și 1964 au fost cea mai dificilă perioadă prin care a trecut monahismul românesc în secolul XX. Spre sfârșitul anului 1959 s-a votat de către guvernul ateu din București, un decret special (Decretul
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT CLEOPA ILIE CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1449125995.html [Corola-blog/BlogPost/369913_a_371242]
-
veșnice. Înmormântarea a avut loc la 5 decembrie, fiind prohodit de către ÎPS Părinte Daniel - Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, precum și de alți opt arhierei, preoți, diaconi și mulțime multă de credincioși, veniți din toate părțile țării. Multă lume se închină în chilia și la mormântul Părintelui Cleopa Ilie, și iau pământ și flori de binecuvântare, spunând că simt ajutor, prin rugăciunile sfinției sale. Părintele Arhimandrit Ioanichie Bălan - vechi ucenic al Părintelui, spunea: "Părintele Cleopa este considerat, pe drept cuvânt, unul din cei mai
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT CLEOPA ILIE CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1449125995.html [Corola-blog/BlogPost/369913_a_371242]
-
glasurilor și a instrumentelor muzicale ansambluri folclorice aparținând românilor, lipovenilor și ucrainienilor din Delta Dunării: „Armonicii” din Peceneaga, „Juraveli” (Cocor) din Jurilovca, „Katiușa” din Mahmudia, „Sinicika” de la Mila 23, „Bila Roja” (Trandafirul Alb) din Letea, „Bila Makovka” (Nufărul Alb) de la Chilia Veche. "Armonicii" din Peceneaga este o formație veche, de români, înființată în 1957, singura din țară care cântă numai la armonici moștenite din străbuni. Membrii ansamblului sunt îmbrăcați în costume specifice zonei nord-dobrogene: pantaloni albi, cămașă albă, din in, cu
FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1438424258.html [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]
-
starea vremii pleacă la pescuit. Este iarnă și în pofida gerului și a ceții, ei se întorc cu bărcile pline de pește. Bărcile plutesc ușor pe întinsul ghiolului în armonia cântecului și a vocilor puternice. Ansambul "Bila Makovka" (Nufărul Alb) de la Chilia Veche aparține Uniunii Ucrainiene și este alcătuit din 14 persoane: 12 adulți (3 bărbați, 9 femei), 2 copii. Poartă costume reprezentative pentru peisajul Deltei: coroniță cu flori asortate, fustă și vestă de culoare albastră, pe care sunt aplicate flori, cămașă
FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1438424258.html [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]
-
peisajul Deltei: coroniță cu flori asortate, fustă și vestă de culoare albastră, pe care sunt aplicate flori, cămașă albă. Interpretează în limba ucraineană, în acompaniament de harmonșcă (armonică) și tobă cântece vechi, de dragoste, învățate de la bătrâni, specifice numai localității Chilia Veche: „Kazaciok-Brosai kozac rujea cesteti” (Nu mai curăța, cozace, arma), „Tece voda vierec” (Curge apa în râu), „Nese Halea vodu” (Duce Halea apă), „Zelene listia, bile kaștane” (Frunzele verzi și castanele albe), „Oi litila pava” (Zbura o păuniță), „Temnoii nocci
FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1438424258.html [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]
-
o participantă la sărbătoare, al cărei nume ne-a rămas necunoscut, „ne-au deschis chakra inimii”. Rețetele culinare ne-au fost prezentate de: Violeta Procop (Mahmudia), Șepceanu Veronica (Crișan), Josan Elisabeta (Pardina), Maxim Viorica (Letea), Ana Zaiț (Jurilovca), Danilov Lavinia (Chilia Veche). Informația despre costume ne-a fost oferită de: Munteanu Elena (Mila23), Radu Gheorghe (Peceneaga), Turcu Eugenia (Jurilovca), Leleancă Valentina (Chilia Veche), Șchiopu Captelina (Letea), Sidorov Mihalea (Mahmudia), Anna Ravliuc (București), despre împletiturile în papură, de Pohilcă Mariana (Mahmudia), despre
FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1438424258.html [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]
-
prezentate de: Violeta Procop (Mahmudia), Șepceanu Veronica (Crișan), Josan Elisabeta (Pardina), Maxim Viorica (Letea), Ana Zaiț (Jurilovca), Danilov Lavinia (Chilia Veche). Informația despre costume ne-a fost oferită de: Munteanu Elena (Mila23), Radu Gheorghe (Peceneaga), Turcu Eugenia (Jurilovca), Leleancă Valentina (Chilia Veche), Șchiopu Captelina (Letea), Sidorov Mihalea (Mahmudia), Anna Ravliuc (București), despre împletiturile în papură, de Pohilcă Mariana (Mahmudia), despre vinurile ecologice, de Mădălin Tudor (Constanța), despre istoricul Asociației „Salvați Dunărea și Delta Dunării”, de Heneciu Oana și Dan Bărbulescu. Traducerea
FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1438424258.html [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]
-
papură, de Pohilcă Mariana (Mahmudia), despre vinurile ecologice, de Mădălin Tudor (Constanța), despre istoricul Asociației „Salvați Dunărea și Delta Dunării”, de Heneciu Oana și Dan Bărbulescu. Traducerea cântecelor din limba rusă și din ucraineană a fost făcută de: Leleancă Valentina (Chilia Veche), Turcu Eugenia (Jurilovca), Munteanu Elena (Mila23), Sidorov Mihaela (Mahmudia), Maxim Ion și Șchiopu Captelina (Letea). Elena TRIFAN Referință Bibliografică: FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1674, Anul V
FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1438424258.html [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]
-
marilor părinți filocalici ce au realizat în chipul lor asemănarea cu Dumnezeu. Pentru Părintele Profesor Dumitru Stăniloae fiecare om era unic și niciodată nu făcea o ierarhie a persoanelor care-i călcau pragul. În camera sa de lucru, asemenea unei chilii de călugăr, pășeai cu multă sfială, dar o pace îți inunda întreaga ființă imediat ce intrai în spațiul acela sacru, venerabil, de imortalitate. În fața lui luminată, în ochii să mereu întredeschiși, în vorba lui dulce dar fermă, găseai imediat chipul marelui
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993) ŞI RELAŢIA SA CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARSENIE BOCA IEROMONAHUL (1910 – 1989)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 606 din 28 august 201 by http://confluente.ro/Despre_parintele_profesor_dumitru_stan_stelian_gombos_1346142809.html [Corola-blog/BlogPost/355296_a_356625]
-
plină de farmec, frumoasă, dansa perfect și avea o voce superbă. În societatea aleasă pe care o vizita, din cauza acestor calități, făcea umbră întotdeauna în jurul celorlalte femei”,la aflarea tristei întâmplări, face primul pas către liniște, devenind măicuță într-o chilie a Mânăstirii Văratec, căreia-i donase o parte din avere. Singură, sfâșiată de durere, la numai câteva luni de la moartea lui Eminescu, în noaptea de 3/4 august 1889, înlesnindu-și zborul cu un dram de arsenic, la ora la
AMPRENTA MÂNGÂIERII SPIRITUALE de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/virginia_vini_popescu_1421974781.html [Corola-blog/BlogPost/370411_a_371740]
-
Acasa > Poezie > Cantec > IEȘIREA DIN GURĂ Autor: Vasile Pin Publicat în: Ediția nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului “eliberează-mi soțiile cuvintelor mele violate prin chiliile voastre de poezie eliberează copii cuvintelor mele hrăniți cu laptele vostru oxforizat dă-le drumul cuvintelor mele încă bune de muncă să umble” cu toiagul său despicând paginile apelor până la pietrele de mormânt ale cărții lui abel și cain zise
IEŞIREA DIN GURĂ de VASILE PIN în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Iesirea_din_gura_vasile_pin_1389707434.html [Corola-blog/BlogPost/341914_a_343243]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > AȘCHII DE AMINTIRI CA IZVOARELE Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 680 din 10 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului în chilia mea suspin după o rază de fericire văd cum florile mor în cupe cu petalele ofilite ca în cimitirul pere-lachaise poeții blestemați (acolo moartea e pură ca o apă limpede) viața noastră imensă se topește singură ca ceara în căldura
AŞCHII DE AMINTIRI CA IZVOARELE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 680 din 10 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Aschii_de_amintiri_ca_izvoarele_ion_ionescu_bucovu_1352551764.html [Corola-blog/BlogPost/351296_a_352625]
-
și acarul din gara Balaci, și mierla ciufută, și primarul cel fălcos și fără maniere, toți cei ce au acces la brațul de turbă al vieții...” De mai bine de 40 de ani, poetul trudește pe tărâmul poeziei cultivând în chilia sa, în singurătate și insensibil la „galerie”... „cuvinte de rămânere!” Matricele sale existențiale devin reguli și obsesii, animat deopotrivă de aflarea sensului magic, cât și de secretul ieșirii din labirintul Logosului, de miracolul ființei, de credința în forța demiurgică a
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Prin_labirintul_poeziei.html [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
Acasa > Cultural > Artistic > LACRIMA DE SUB ZĂPEZI-FRAGMENT DE ROMAN Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 499 din 13 mai 2012 Toate Articolele Autorului Rezerva în care fusese mutată semăna cu o chilie de ascet:mică, cu tavanul aproape de podea, înghesuită, cu o ușă de lemn veche și roasă de cari.O clanță modernă cu yală distona cu peisajul dezolant, sărăcăcios. Valeria călcă ușor pe urmele atâtor lacrimi și suspine...o vale a
LACRIMA DE SUB ZĂPEZI-FRAGMENT DE ROMAN de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 499 din 13 mai 2012 by http://confluente.ro/Lacrima_de_sub_zapezi_fragment_de_roman_violetta_petre_1336904641.html [Corola-blog/BlogPost/358651_a_359980]
-
firmei de construcții Apolodor, care au arătat multă dăruire și devotament pentru ridicarea unei mănăstiri în localitatea Cornu. Lucrările efective de construcție au început în anul 2006, până în primăvara anului 2008 construindu-se o biserică provizorie și un corp de chilii. Din luna aprilie a anului 2008, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, cel care a pus mănăstirea sub ocrotirea Sfântului Ioan Evanghelistul, viața mănăstirească și-a început cursul ei cu o obște formată din zece viețuitori: Maica Stareță Parascheva Bâgu
MATERIAL CU ŞI DESPRE PĂRINTELE ARSENIE MUSCALU DE LA MĂNĂSTIREA CORNU, JUDEŢUL PRAHOVA... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1429161640.html [Corola-blog/BlogPost/357703_a_359032]
-
de a-i ucide pe călugări, după ce îi vor fi supus la chinuri cumplite. Toți strigă și își rotesc săbiile deasupra capului, dând naștere unei atmosfere pline de sălbăticie și brutalitate. Ei sosesc la mănăstire, în această mică oază cu chiliile ei albe și cu bisericuța lor: loc nevinovat și neprihănit, deschis către Dumnezeu și dăruit oamenilor, cu ușurință cotropit de cei sălbăticiți. Încep să-i supună la aspre chinuri pe monahi. Dintre toți, Sfântul Efrem este cel mai pașnic și
MATERIAL DESPRE VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, FAPTELE MINUNATE, SFÂRŞITUL MUCENICESC ŞI DESCOPERIREA MOAŞTELOR, PRECUM ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI MARE MUCENIC EFREM CEL NOU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi by http://confluente.ro/stelian_gombos_1469424990.html [Corola-blog/BlogPost/370896_a_372225]
-
inițial muncitorul s-a împotrivit, după multe cereri și rugăminți, s-a înduplecat și a început să sape. Locul avea o sobă pe jumătate dărâmată, un perete și alte lucruri care arătau că în acel loc, cândva, s-a aflat chilia unui monah. Primul lucru pe care l-au găsit a fost un cap de om. Și imediat s-a răspândit o mireasmă plăcută. Plecând muncitorul, maica a îngenuncheat și a sărutat cu mare evlavie sfintele moaște. Săpând cu mâinile sale
MATERIAL DESPRE VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, FAPTELE MINUNATE, SFÂRŞITUL MUCENICESC ŞI DESCOPERIREA MOAŞTELOR, PRECUM ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI MARE MUCENIC EFREM CEL NOU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi by http://confluente.ro/stelian_gombos_1469424990.html [Corola-blog/BlogPost/370896_a_372225]
-
doctorul, ajutând mii de oameni să se vindece de nenumăratele boli trupești și fără a cere vre-o răsplată. Zilnic, zeci, uneori, sute de oameni cu diferite neputințe omenești urcau dealul Mănăstirii Agapia Veche, cu scopul de a ajunge la chilia monahului Elefterie pentru a-i vindeca. Părintele Elefterie era mare specialist în oase, dar tămăduia, în aceeași măsură și boli de rinichi, ficat, fiere, plămâni, ochi și chiar și inimă. M-am nimerit acolo când a vindecat pe o persoană
PĂRINTELE ELEFTERIE – TĂMĂDUITORUL FĂRĂ DE ARGINŢI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 by http://confluente.ro/Stefan_popa_1399995619.html [Corola-blog/BlogPost/344592_a_345921]
-
Doi ani mai târziu, râvna de bun monah i-a fost observată și a fost numit stareț. Astfel, începe lucrarea să misionară în ținutul dintre Dunăre și Mare. În calitate de stareț, aduce o serie de îmbunătățiri, coordonează lucrările de construcție a chiliilor și imprimă obștei monahale principiul „roagă-te și muncește”, care, de altfel, stă la baza vieții monahale autentice. Rânduielile mănăstirii sunt împărțite pe trei sectoare: cultural-bisericesc, administrativ și economic. Toate problemele, învățământul, biserica, masa obștii, igiena, infirmeria, și tot ceea ce
PĂRINTELE ELEFTERIE – TĂMĂDUITORUL FĂRĂ DE ARGINŢI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 by http://confluente.ro/Stefan_popa_1399995619.html [Corola-blog/BlogPost/344592_a_345921]
-
pe drum. A intrat la sfântul, a luat binecuvântare și a ieșit lăsând copilul jos. Sfântul crezând că îi aduce închinare, a zis: Ridică-te și mergi afară. Și copilul a înviat, s-a ridicat și a ieșit afară din chilie. Aflând despre copil că fusese mort, i-a spus tatălui să nu spună nimănui nimic până la moartea sa. Într-una din zile a întârziat cel care le aducea hrană 10 luni de zile! Apoi întâlnind el un vânător localnic cum
SFANTUL SISOE CEL MARE de ION UNTARU în ediţia nr. 918 din 06 iulie 2013 by http://confluente.ro/6_iulie_sfantul_sisoe_cel_mar_ion_untaru_1373084920.html [Corola-blog/BlogPost/365341_a_366670]
-
zile a întârziat cel care le aducea hrană 10 luni de zile! Apoi întâlnind el un vânător localnic cum petrece, acela i-a spus: Iată sunt 11 luni de când nu am văzut față de om. Avva Sisoe s-a întors în chilia sa spunând: Nu ai făcut nici măcar cât acest mirean, Sisoe! Când a avut un ucenic pe nume Apolo, l-a ispitit pe acela diavolul spunându-i în vedenie că l-a sfințit preot și cerea de la Aavva Sisoe dezlegare. Acesta
SFANTUL SISOE CEL MARE de ION UNTARU în ediţia nr. 918 din 06 iulie 2013 by http://confluente.ro/6_iulie_sfantul_sisoe_cel_mar_ion_untaru_1373084920.html [Corola-blog/BlogPost/365341_a_366670]
-
expediției inițiale locuiau în altă parte a „văgăunii”. Rând pe rând, după ciocnirea unui „Bruderschaft” cu noii veniți sau retras și ei. — Ce ne facem Nene Toader? Ești liderul de vârstă așa că te numim sef! — Păi propun să vedem întâi chiliile care ne-au fost oferite. Or avea și pat sau numai icoana de închinat? In lift nu încăpeau mai mult de 10 persoane. Erau două lifturi paralele dar tot insuficient. Tinerețea este tinerețe și cârdul a luat pieptiș scările monumentale
ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT, AMINTIRI. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1419014255.html [Corola-blog/BlogPost/371758_a_373087]
-
de restaurare, efectuate după cutremurul devastator din anul 1834, s-au limitat doar la partea centrală a măreței lavre, cum i se spunea în epoca bizantină. Prima lavră, împreună cu diversele clădiri complementare (biserici, paraclise, trapeze, brutării etc.) cu schiturile și chiliile monahilor și a pustnicilor, cu apeductele și diferitele adunări filantropice ocupau ambele povârnișuri ale pârâului, pe o lungime de aproximativ 2 km. Astăzi, cele mai importante locuri de pelerinaj sunt: Mormântul întemeietorului - Sf. Sava, Biserica centrală care adăpostește moaștele Sfântului
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 by http://confluente.ro/Tara_sfanta_spre_calauzirea_la_desavarsire_a_pelerinului_de_la_vechiul_testament_la_noul_legamant.html [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
am întâlnit, la un moment dat, pe treptele bisericii de la Mănăstirea Bistrița Olteană, județul Vâlcea. Statura sa părea să ia ceva din suplețea zidurilor înalte ale bisericii ale cărei trepte le cobora; înalt, slab, te întâmpină cu niște vii, pătrunzători. Chilia Părintelui se găsește în aripa veche a mănăstirii, lângă minunea isihastă numită Biserica Bolniței. Zidurile vechi, crăpate pe alocuri, din afara noii incinte a mănăstirii par a-i asigura Părintelui Veniamin Micle liniștea dorită. Din vechea clădire, Părintele ocupă aproape un
PĂRINTELE ARHIMANDRIT VENIAMIN MICLE – DUHOVNICUL MĂNĂSTIRII BISTRIŢA OLTEANĂ – OM DE RAFINATĂ ŞI ELEVATĂ CULTURĂ; CĂRTURAR DISTIN AL MONAHISMULUI ORTODOX ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1437484580.html [Corola-blog/BlogPost/357708_a_359037]