286 matches
-
au mutat mai costișa din apropiere, formând satul Betegi. Urmele bordeielor au dăinuit până prin 1950, prin resturi de cărămizi, vetre, gropi, cioburi de vase, etc. Popa Pistol, după trecerea prigonirii turcilor, rămăsese cu un pistol pe care-l purta la chimir, pentru a se răzbuna pe cetele de turci care încă mai dădeau iama călări prin gospodăriile oamenilor.Și astfel a luat numele Armei, de Popa Pistol. Cătunul Ciuculești era așezat la captul dinspre apus al moșiei Mânăstirii Aninoasa, pe apa
Bucov, Argeș () [Corola-website/Science/300608_a_301937]
-
iarna sumane și cioareci de lână. În vreme caldă se umbla desculț. Iarna sau la ocazii se foloseau opincile sau cizmele, roșii pentru femei și negre la bărbați. Dintre accesorii se disting șiragurile de mărgele și muruna la femei și chimirul și straița (traista) la bărbați. Muruna era la mijlocul secolului trecut purtată îndeosebi de fetele dansatoare din sat și din neam mare. ""Te făceai de rușine dacă purtai murună și nu te chema nimeni la dans.""
Cizer, Sălaj () [Corola-website/Science/301785_a_303114]
-
cu cerdac, cu deregi și parmaclâc, învelite cu oale sau tablă. Cele mai multe se făceau cu o cameră sau două și cu tindă la mijloc. Vara, bărbații purtau cămașă lungă și izmene din cânepă și se încingeau cu un brâu sau chimir cu buzunărașe. În picioare, papuci (iminii) sau opinci. Femeile, purtau o bluză din cânepă cu pieptul din in, și fustă tot din cânepă, iar pe cap ștergare din cânepă cu margini din in. Iarna se purta suman, cojoc, pantaloni (bernevigi
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
Cașin au portul mocănesc, deosebit de al sătenilor din satele înconjurătoare. Bărbații de altădată purtau: căciulă de miel cu fundul rotund, plete lungi lăsate pe spate, ițari de lână mai subțiri pentru vară și mai groși pentru iarnă, se încingeau cu chimir lat de piele, uneori împodobit cu nasturi de cositor. Purtau cămașă de cânepă pe deasupra ițarilor, și cheptar din piele de oaie înflorit cu mătase. Iarna îmbrăcau cojoc, suman și sarică. În picioare purtau opinci legate cu nojițe din păr de
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
care astfel au organizat un grup separat. În procesiunea festivă la Pietrele lui Solomon, Junii Roșiori poartă costumul cel mai pitoresc: cămașa le este bogat brodată cu motive populare romanești, decorate cu mii de paiete din argint aurit, sau alamă, chimirul sau „șerparul” este cusut cu mărgele și fluturi aurii. „Laibăricile” sunt din dimie albă, brodate cu cu ibrișin negru, ele sunt împodobite si cu găitane. O particularitate insemnatac a portului Junilor Rosiori consta in faptul că vătaful poartă lăibărica pe
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
a forța porțile cetății, după ce acestea au fost închise abuziv de judele brașovean, după întoarcerea lui Mihai Viteazul din Moldova.) Nu întâmplător toate grupurile de juni poartă pe steagurile lor chipul marelui voievod. La brâu, Junii Naționali Albi au un chimir lat cusut cu motive naționale și numai vătaful poartă o lăibărică albă cu găitane negre și pe margini cu cusături, țesute cu „troaca” (un război de țesut arhaic, cu ciocănele, care a dat șcheienilor porecla de „trocari”). Astăzi, contrar vechiului
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
Este bine cunoscut faptul, și asta nu de azi, de ieri, că arta noastră monumentală este stăpînită de un sindrom căruia, dacă îi spunem dezordine, n-am spus nimic. Cele mai grele deșertăciuni, cele mai naive utopii, cele mai lacome chimire, cele mai rafinate lingușeli, cele mai deșănțate avînturi propagandistice și cele mai crispate dorințe de putere se întîlnesc - și se consolidează reciproc - aici. Nu există formațiune politică, organizație cu pretenții reprezentative sau domeniu al vieții publice, mai mult sau mai
Radiografii la minut by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13535_a_14860]
-
lui adresa exactă și telefonul. "Șeriful", Emilian Neda, ne-a dat și el o carte de vizită. Apoi, după ce s-a uitat la bancnota pe care i-o întinsesem, ne-a dat-o categoric înapoi: Țineți-vă banii, acolo, în chimir. Au să vă trebuiască. N-am vrut decât să vă țin companie, în aceste ore de răgaz pe care le aveați. Dacă v-am făcut un mic serviciu, să știți că în primul rând m-am simțit și eu bine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
numai inele, ochi albaștri. Era Îmbrăcată Într-o cămașă lungă, ușoară ca norii cei cuminți, Încinsă la mijloc cu bete roșii. Dintr-o carafă străvezie Îi turna apă lui Făt-Frumos, care Își clătea paloșul de sânge. Avea cizme până la genunchi, chimir lat de piele, cușmă cu pană de păun peste pletele negre care Îi cădeau pe umeri. Se așeză, bătrânește, pe un scaun cu trei picioare, propti sabia pe un butuc gros și Începu s-a ascută fără grabă, cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
părintele Vasile a trimes să-i aducă basmaua cea roșă cu patrafirul, cartea și celelalte scule ale sfinției sale. A binecuvîntat turma frumos s-ajungă cu bine la iernatic și-n primavară să sporească. Cel cu căciula brumărie a scos din chimir ș-a plătit, rămînînd părintele Vasile tare mulțumit. După aceea, într-un tîrziu, s-au sculat ș-au dat poruncă de plecare. -Cine a dat porunca? -Tot acel cu căciula brumărie. Acela avea două părți din oi, și ceilalți numai
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
pe urmele băiatului. Cu tîmplele vîjîind răzbi în frîntura de mal, în lătratul ascuțit și întărîtat al cîinelui. Gheorghiță svîcnea în plîns cu ochii acoperiți de cotul drept înălțat la frunte. Oase rupte, cu zvîrcurile umede, albeau țărîna. Botforii, tașca, chimirul, căciula brumărie erau ale lui Nechifor. Era el acolo, însă împuținat de dinții fiarelor. Scheletul calului, curățat de carne, sub tarniță și poclăzi, zăcea mai încolo. Femeia răcni aprig: -Gheorghiță! Flăcăul tresări și se întoarse. Dar ea striga pe celălalt
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
de „țăranul social”, adică „țăranul sărac [...] care avea nevoie de reforme, de ridicare, de transformare”, prin „distrugerea totală a formelor vechi”. De aici decurge ostilitatea față de rămășițele economice feudale, de țărănismul și tradiționalismul conservator, de țăranul patriarhal „cu plete și chimir, care nu știe să citească și stă în poeticul bordei, cântând din trișcă”, dar și față de Neoiobăgia lui C. Dobrogeanu-Gherea, considerându-se că România „dacă nu poate fi scoasă din balcanism prin industrie mare, ea se poate ridica din balcanism
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288959_a_290288]
-
și luna”) sunt destul de rare, iar „tonul țărănesc silit” (G. Călinescu) are rostul de a întrerupe aglomerarea suavităților. Și în versificație tiparul folcloric face loc unor rafinate experimente („Pe ogor de malaiște,/ Sună boabele ca niște/ Bani de aur în chimir” sau „Năruie-te, năruie,/ Lutule, pe anii mei,/ Lună, codrilor de tei,/ Dăruie-te, dăruie”). Prin „stampe în lumină” ori în pasteluri pline de culoare, subiectivitatea se lasă întrevăzută în bucuria de a trăi în ritmul naturii și al cutumelor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287795_a_289124]
-
existenței În care „se năpustesc caleștile visului” și „promontoriile somnului În prăvălire”; viziune din nou caleidoscopică mozaicală, marcată și programatic („Prin creierul meu trec toate veștile ca-ntr-o cutie de poștă”, „Toate zgomotele universului sună mă Încing ca un chimir”, „Adun toate Înfățișările lumii sub cristalul pleoapei” etc.), pe orizontul căreia capătă contururi de o relativă precizie doar cîteva „tablouri” - precum cel al tipografiilor scufundate Într-o atmosferă solemnă, de acvariu amorțit: Acum În tipografii mașinile dorm ca niște pești
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
diamantul inimii taie ferestrele nevăzutului”, „Privește: În părul ceasului deznădejdea n-a rupt panglicile izvoarelor”, „Prin creierul meu trec toate veștile ca-ntr-o cutie de poștă”, „Dau de perete porțile sîngelui / Toate zgomotele universului sună mă Încing ca un chimir”... Spațiul privirii devine astfel un loc de trecere, Întotdeauna deschis, receptiv, gata să primească În fiecare clipă noi Încărcături de imagini: „Și-n ochi revin corăbii cu-o-ncărcătură nouă” - citim În Zodiac, V, după ce Încă din primele versuri ale
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
citim, bunăoară, În Ulise; iar În Brățara nopților dăm peste variante ale aceleiași năzuințe de Însumare a tuturor Înfățișărilor lumii: „Prin creierul meu trec toate veștile ca-ntr-o cutie de poștă”, „Toate zgomotele universului sună mă Încing ca un chimir”, „Adun toate Înfățișările lumii sub cristalul pleoapei”, „dar În pupilă ca-ntr-o deltă se revarsă fluviile tuturor făpturilor / În pupilă fulgerul Întîlnește zmeura / Pupila pune pe dinăuntru o fundă de culoarea nufărului / Și toamna aduce brocartele și panopliile ei
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
glugă, suman sărăduit de Valea Gurghiului, marca "Unitatea și continuitatea portului popular", marca CFR, femeile dace poartă cămașa încrețită la gît, metopa de la Adamclisi, gîturile de tip ~ , soba zveltă verde, inelele de mire din Călimani, prîsnele discuri solare pentru decorarea chimirului, parchet tăcerea sobei verde buretos, infrastructura de muzeu prinde exponatele, am adus și cruci de lemn din cimitir, decorativ pe colțuri, două colțuri sobele gemene, icoanele pe sticlă adunate catapeteasmă, potirul mesei albumul vizitatorilor, adorația păgînă bradul de Crăciun, redeschide
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Poșta Română ultramarin, stîngăcia vorbirea impune rezerva de ficțiune, ghicește pacea pe fapte! tîrîi picioarele și găleata spre cabana ta de bîrne, n-are curent, ne scoate dîmbul pe cer, cîinele ciobănesc, omul-iepure pe labele lui albe cu deget, am chimir, am căciulă, halta Stînceni-Neagra km 200+5, găinile negre de trecut peste groapă, "Stînceni" pe benzinărie, la carieră macină muntele armonia piatră, biserici alături, lespedea din jos Ferenc Mihaly, geologia aduce dovezile la zi, Stînceni/Gödemesterháza km 193+3 cariată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
livrare poate fi explicată prin faptul că toate aceste „unități socialiste” erau și ele, la rândul lor, angrenate în stufoase planuri la export or, pe atunci, prioritatea priorităților era exportul fără de care Ceaușescu n-ar fi putut strânge bani la chimirul vistieriei statului în vederea realizării altor planuri „mărețe”. Întreprinderea de confecții din Bârlad avea exact aceleași probleme. Unul din cei mai mari producători de cămăși din țară, avea restanțe față de firmele: „Garment’s”, „Frankel”, „Nissel”, „Stripe chloting” și „Nilts traders” din
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
pădurii, se mișcă și, un moșneag ca din cărțile de povești cu poze, din copilărie se ivi urcând, cu fereală, în inima pădurii. Era un bătrân venerabil, cu barbă și mustăți albe, lungi, încins peste mijlocul încă drept, cu un chimir, lat de o palmă domnească, din piele, uzat de vechime, prins în două cătărămi galbene de alamă, cu luciul demult pierdut. Bătrânul, era uncheșul lui Baltă, frate cu mama lui, Anghelina. După ce se convinsese, că n-a fost urmărit, răsuflă
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
cu mărgele, iar fruntea și gâtul sunt Împodobite de coliere de aur sau de argint. Portul bărbaților este mult mai simplu, constând din nelipsitul cojoc de oaie, dolmanul fără mâneci, cămașa lungă de pânză, opincile și cușma Înaltă de miel. Chimirul lat și Împodobit Îl duce cu gândul la centurile vechilor romani. În orice caz, o comparație Între descrierile lui Jókai și portretele de țărani români din tablourile pictate În aceeași perioadă de Barabás XE "Barabás" Miklós pune În evidență o
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
gardurile și din toate ferestrele, în taină, măsurându-i mijlocul, pipăindu-i burta, cercetându-i mersul. Și cele mai șirete spuneau celor proaste: -Nu vezi leliță, cum umblă să-și ascundă păcatul, cum se strânge în bete ca într-un chimir? Privirea lui Ion stârnește groaza în sufletul Anei: Femeia vru să ridice mâinile să-l roage, dar privirea lui o îngrozi, spunându-i că într-adevăr e hotărât să o omoare acuma. Șovăi o clipă și apoi porni după tatăl
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
vremea comunismului au sucombat, așa cum moarte sunt și tradițiile rurale ale zonei. Zona în care se desfășoară pelerinajul, aflată în imediata apropiere a Mănăstirii Curtea de Argeș, este plină de tarabe și comercianți ce vând obiecte cioplite în lemn, cozi de unelte, chimire, legume, fructe, lână, tricotaje manuale, ceea ce-i dă un mic aer de târg de iarnă, reminiscență a zonei de schimb deal-munte-câmpie. Spre deosebire de Iași, nemaivorbind de București, aici micii comercianți nu sunt expulzați spre „marginile” locului de pelerinaj, ci din contră
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
mă deranjează. Fiecare e băgat la mijloc, la rândul lui. Sunt mulți care vor să se dea fuduli. Veniseră odată niște țigani, voiau sicriu de stejar. Cât costă, că dăm oricât? Vezi-doamne, ei au bani. Erau țigani din ăia cu chimir, cu pălării mari. Ungureni. Noi facem pentru nevoiași, nu sofisticate. Pentru mofturoși. Sunt și sicrie de șaișpe milioane. Frumos pe-afară, scoate ochii omului. Le pune un fel de mânere. Și ce sens au ele, tot acolo-l bagă! Tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Marandei? O luași singurel la chișior, cătinel-cătinel... Te-ai stins cum ai sufla într-o lumânare: ești bun la Dumnezău. Își șterge o lacrimă... Îi mângâie fruntea... Îi închide ochii: Somn ușor Gheorghiță.... Somn ușor... Își face cruce. Scoate din chimir un căpățel de lumânare, o aprinde de la coviltirul ce arde mocnit, și i-o pune la căpătâi. Așa, să dibui Cărarea Raiului, Gheorghiță-tată... Mi-o lumina și mie Cărarea... Acușica vin și eu, mai spune și se culcă alături. Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]