107 matches
-
de Artă de la București, la secția de Artă Feudală, sau în alte locuri străine ... Ctitorul Mănăstirii Secu, boierul Nestor Ureche, șia dovedit mărinimia sufletului de nenumărate ori prin daniile ce le-a făcut. Acesta, în semn de aleasă prețuire pentru chinovia ce a dăruit o ca prinos lui Dumnezeu, a dorit și a dobândit o parte din moaștele Sfântului Ioan Botezătorul, pentru a le așeza la Mănăstirea Secu. Dorea mult vornicul acest lucru nu numai pentru că Sfântul Ioan a fost ales
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
Schitul Iezer, județul Vâlcea 22-23 septembrie 2004 La miez de noapte, sub cerul înstelat, în dangăt de clopot și murmur de toacă, în șoapta rugăciunii celei de veghe și de lumină a candelei celei din inimă, între bătrânele ziduri ale chinoviei Secului a marelui Varlaam Mitropolitul și a tot marelui Sfânt Paisie, dimpreună cu 109 șirul din veac al părinților aci nevoitori pentru mântuirea lor și a toată lumea ... Mari și minunate sunt lucrurile Tale Doamne, toate cu înțelepciune le-ai făcut
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
se Întoarse către Bargello. — Abația San Giuda, ai spus... Dar nu e una dintre parohiile din prima centură. E În afara zidurilor. Era tare departe, dacă nu Îl Înșela memoria, cu mult dincolo de poartă, pe drumul spre Roma. — Era sediul unei chinovii de călugări augustini, cu mulți ani În urmă. Se vorbea despre ea la Santa Croce, la lecțiile franciscanilor... Bucuria acelor zile Îi reveni În minte pentru câteva clipe. — Credeam că e abandonată, conchise. — Așa și este. Sau, mai bine zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
lăcașuri dumnezeiești, rămase o așezare a Orientului. Nu se cunoștea, în rânduiala sau mai degrabă în neorânduiala ulițelor lui, nici un plan(...) Mănăstirile cele mari, Golia , Sfântu Sava, Trisfetitele, precum si altele mai mici, stăteau închise în zidurile lor;(...) Acest amestec de chinovii, de curți, de căsuțe, de dugheni, gloduri, toloace și maidanuri ținea din ulița de sus de la Sfântul-Neculai cel sărac până (...) în Bahlui și până la cetățuia Curții Domnești. Acolo în preajma Curții, era temeiul negustorimii cu carvansaraua și hanurile. Iar în râpa
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
unele păcate ce apar și se dezvoltă ușor în pustie, ca slava deșartă, și inițiază pe monah în marea virtute care este tăierea voii proprii (cap. 4-6). Însă, atât cei ce trăiesc în deșert cât și cei ce trăiesc în chinovie pot ajunge la desăvârșire: unul prin răbdarea singurătății pustiului, iar celălalt răbdând în mănăstire slăbiciunea fraților. Unii dintre cei ce se retrag în pustiu prea de timpuriu, nefiind formați deplin din punct de vedere duhovnicesc, alunecă ușor în neliniște și
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
față de mânie”, iar în Convorbirea duhovnicească a XVI-a accentuează efectele negative ale irascibilității și nevoia cultivării răbdării. În Convorbirea duhovnicească XVIII și XIX el pune accentul pe liniștea, delicatețea, calmul și blândețea monahului ce nu mai este robul irascibilității. Chinovia devine terenul de antrenament unde monahul își dezvoltă ,,statornicia unei minți netulburate și tăria neclintită a răbdării” (Convorbirea duhovnicească XIX), căutând s-o unească cu Hristos în limita îngăduită de slăbiciunea omenească. Ascetismul și contemplația se întâlnesc în curăția inimii
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
logofătului Panaite Balș, pun ipotecă, în contul unui împrumut pe care îl fac, moșia lor „Torceștii cu toate siliștile ei, Țiganeii, Sineștii, și Agapii”. Prin urmare, locul numit Agapie, după numele stăpânului de dinainte de 1448 ori al întemeietorului mănăstirii, „o chinovie”, apreciază istoricul gălățean Paul Păltânea, a aparținut timp de secole familiilor ce s-au perindat la stăpânirea Torceștilor, nume de care se leagă toate fragmentele documentare reproduse. Cum satul Torcești, atât cel propriu-zis, cât și Slobozia-Torcești despre care am mai
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]