2,063 matches
-
un regizor de succes care crede în inspirație și în vocea daimonului, gata să accepte sugestii "și de la portarul teatrului". Cu umorul și nonșalanta bine-cunoscute, Octavian Paler ne lămursete ce înseamnă "director onorific": "Adică, văd ziarul cînd îl cumpăr de la chioșc. Singurele pe care le cunosc dinainte sînt articolele mele." Scriitorii, criticii, eseiștii vorbesc despre proiectele personale, analizează această perioadă atît de alertă, lămuresc controverse, cu amărăciune sau, dimpotrivă, cu umor. Spectacolul acestor dialoguri e realizat după o veritabilă rețetă de
Dialoguri bine temperate by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17965_a_19290]
-
pe Tatăl nostru. Piața de carte e imprevizibilă. 2. Evită să lucrezi cu scriitorii mediocri și cu moștenitorii marilor scriitori. 3. E foarte ușor să lucrezi cu marii scriitori. 4. Nu te aventura în tiraje mari. 5. Nu vinde cartea în chioșcuri și magazine, alege mai bine cîteva librării cu librari. 6. Nu avea iluzii că vei deveni bogat. 7. Dacă nu poți face bani, atunci fă, cel puțin, cultură. 8. Pune prețul la carte pe copertă. Fii corect cu cititorul și
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2514_a_3839]
-
și-l scot din priză. De aseară stă acolo. Ori s-a stricat, ori nu mai trebuie să-l încarc două săptămâni.) Acasă, am trăit printre oameni civilizați și indiferenți. Aici, la București, sunt indiscreți și omenoși. Eram la un chioșc de ziare. Din troleibuzul aflat în stație, poate zece persoane îmi făceau semne alarmate. Nu înțelegeam. Chioșcarul: „Cred că v-au căzut bani”. Îmi căzuse un leu. Corina s-a dus două zile la Londra, să-l vadă pe Maxone
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2533_a_3858]
-
cel mai mare din țară și oferă locuri de joacă pentru copii, dar și zone de odihnă pentru bucureșteni. Parcul este contruit pe gustul fiecăruia fiind dotat cu terenuri de tenis, pista de Karting, locuri de joacă pentru copii, dușuri, chioșcuri dar și multe alte oportunități de petrecere a timpului liber. În parc au fost plantați 8.000 de pomi, cinci hectare de gazon, au fost amenajate trei coline, un lac artificial care are 25 de izvoare, iar aleile sunt pietruite
Se întâmplă şi la noi minuni! Şi sunt chiar la doi paşi de noi, în sectorul 4! Vezi o galerie foto cu cel mai modern parc din ţară () [Corola-journal/Journalistic/25476_a_26801]
-
Cristian Popescu-Piedone, a dispus eliminarea chioșcurilor amplasate la intrarea în stațiile de Metrou din Sectorul 4, în urma solicitării SC Metrorex SA. Primarul Sectorului 4 a făcut marți o serie de verificări pe toată raza sectorului, pentru a identifica eventualele abateri de la normele de salubrizare și igienizare
Chioşcurile de la gurile de metrou din Sectorul 4 vor fi dezafectate () [Corola-journal/Journalistic/24016_a_25341]
-
Pe lângă cele constatate, aflat în teren, Primarul Sectorului 4 a identificat o serie de abateri de la legislația privind regimul construcțiilor. Primarul Sectorului 4 a mai dispus ca, în cel mai scurt timp, inspectorii Serviciului Disciplina în Construcții să inventarieze toate chioșcurile în care se comercializează flori și presă pe raza acestei unități administrative.
Chioşcurile de la gurile de metrou din Sectorul 4 vor fi dezafectate () [Corola-journal/Journalistic/24016_a_25341]
-
Tabloidul Cancan nu va mai putea fi achiziționat de la chioșcuri, publicația încheindu-și apariția în varianta tipărită, întrucât grupul CANCAN dorește să adopte un nou model de bussines. Având în vedere succesul înregistrat cu emisiunea Cancan TV, precum și desele ”recorduri absolute” ale site-ului www.cancan.ro pentru piața de
Cancan dispare de la chioșcuri () [Corola-journal/Journalistic/22064_a_23389]
-
asaltată de zeci sau sute de mii de străini dornici să asiste la marele eveniment sportiv. Ajuns acasă, oarecum sătul de impersonalitatea gazetărească ce răzbătea din "Le Monde" sau din "Il Gazzetino"-ul venețian, am alergat, duminică dimineață, la singurul chioșc de ziare deschis în oraș, "să văd ce se mai întâmplă" în țărișoară. Dac-ar fi fost să cred tot ce-am citit, ar fi trebuit să-mi trag imediat un glonț în cap. Pentru că între amorțeala tristă a vieții
Ungaria se termină la Szeged, România începe la Babadag by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16835_a_18160]
-
Frumos. Foarte frumos. Normal, țara fierbe, partidele intră în agitație, Iliescu amuțește, îngrozit de întorsătura lucrurilor. Meleșcanu simte și el cum îi fuge pământul de sub picioare, aranjorul Stoica o dă din ce în ce mai cotită cu alianțele contra naturii, Băsescu începe să demonteze chioșcurile din București. Până și Fane Spoitoru are un proces de conștiință, urcă în avion și poposește în brațele poliției române. După ce a grăit, asemeni oracolului, domnul Constantinescu se învăluie în tăcere, lăsându-ne pe toți să fierbem în suc propriu
La adio (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16855_a_18180]
-
să-i acorde mari merite în disputa cu buticarii și a ignorat că Băsescu a lăsat cale deschisă grevelor spontane la RATB, luîndu-se după modelul Lis. Ziarele centrale au titrat, cu o satisfacție greu de înțeles, fie că Băsescu rade chioșcurile ilegale, fie că el a început războiul cu buticarii. Or, acești buticari, cu cele 20.000 de mii de prăvălii ale lor aflate în amplasare ilegală în tot Bucureștiul, hrănesc direct cel puțin 200.000 de persoane, iar indirect s-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16902_a_18227]
-
Carlsbad, cu fațade scorojite, pe care descifrezi inscripții în franceză (... "fournisseur de la Cour"), dar și clădiri din anii '50, cu inscripții în rusește. Azi, în Karlovy Vary predomină turiștii nemți și ruși, și, oricît ai căuta, nu găsești la nici un chioșc și la nici o librărie vreun ghid al orașului în franceză... În timp ce la București se înregistrau cele mai ridicate temperaturi din ultimii o sută de ani, la Karlovy Vary fenomenul era invers: cele mai scăzute temperaturi înregistrate în vreun iulie din
Karlovy Vary - Festivalul internațional al filmului: LA EST DE VEST by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16900_a_18225]
-
nu avusese ce face, și-mi deschisese. Nu de alta, mai adăugase el, dar cu puțin înainte de tine (de mine, n.n.) sunase un cerșetor... Brusc, m-am zbîrlit. Aducîndu-mi aminte că, înainte cu o săptămînă, trecînd amîndoi prin dreptul unui chioșc de pe bulevard și întrebîndu-mă de ce nu mai fumez, că de cînd ne întîlniserăm în ziua aceea nu mă văzuse aprinzînd nici o țigare, - și atunci, nu știu de ce, îi răspunsesem franc că nu fumez că n-am bani de țigări (eram
Sprichwaswahrist by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16915_a_18240]
-
Burnițează pînă tîrziu noaptea. La 4 cu ea la Zambaccian. La 7 revenim spre Ioanid, ocolind prin Kiseleff. Au căzut toate frunzele, trotuarele par acoperite cu o goană de vulpi roșcate. Și frig. În Ioanid am stat pe banca din chioșcul muzicii. Cerul, văzut de-aici, e roz. Adelei i-a fost frig. La 9 ne-am despărțit. Mă dureau măselele. Am mîncat o prăjitură la Anghelescu, ceea ce mi s-a părut vulgar. Mama a fost numită la Robescu. Citesc La
"Spațiul dintre viață și artă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17070_a_18395]
-
pe loc umbrele care costă trei dolari. Tot acolo, cu nouăzeci și nouă de cenți, poți lua un lunch. Și cultural New Yorkul e un oraș de nedefinit. Librăriile sînt mai rare și mai greu de găsit decît oriunde. în chioșcurile de ziare, e mai lesne să-ți procuri suveniruri stupide decît un ghid ca lumea al orașului. Despre cărți, new-yorkezul n-a mai auzit din anii de școală. Dar la Metropolitan Opera snobii plătesc biletul cu echivalentul unei lefi mijlocii
New York by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17117_a_18442]
-
găsească o soluție, vrea să întreprindă o afacere, să supraviețuiască, domnule. Da? În lumea asta a noastră, în România aflată în tranziție! Găsește un prilej, de care profită, transportă o geantă, pentru o sumă de bani, ca să-și facă un chioșc. Și-i spune maică-si: -"Nu, că vreau să vînd și mezeluri!" Ăsta e idealul lui: să vîndă mezeluri. Deci, omul ăsta, îl vezi că se duce, îl vezi prin ce trece și tu, în final, după ce ai văzut filmul
Manifest împotriva operei inventate din nimic (II) by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15942_a_17267]
-
de pe piață ori disparițiile subite. Nu le cunosc tirajul, dar bănuiesc că el este de cîteva sute, pînă într-o mie de exemplare. Dintre acestea, multe rămîn nevîndute. Sînt reviste care au retururi de 80-90%. Unele nu se găsesc în chioșcuri, difuzîndu-se aproape clandestin. Cu excepția librăriei din fața Muzeului Literaturii din București, puține altele preiau reviste cu tradiție ale Uniunii Scriitorilor ori ale unor instituții locale. Poți bate orașul în lung și-n lat degeaba. Bibliotecile nu sînt abonate la toate. Ce
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
ori de oameni de afaceri care au edituri sau tipografii. Dar legea sponsorizării fiind foarte prost concepută, nu există nici un mijloc de a-i cointeresa pe ,,afaceriști" să bage bani într-o publicație. R.: În nici un fel de publicație? Vitrinele chioșcurilor abundă în reviste frumos tipărite, pe hîrtie bună și copertă colorată, pe care se răsfață nuduri apetisante ori chiar scene de sex. N.M.: Asta e adevărat, dar ce au ele de a face cu o revistă de cultură? Habar n-
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
problema e că n-avem control asupra difuzării. Cîteva zeci ori sute de exemplare în fiecare mare oraș n-ar fi mult pentru profesorii, medicii, studenții, elevii, pentru intelectualii, în general, care ne citesc și ne reclamă absența revistei din chioșcuri (în Titan, cartierul bucureștean, și în Cluj sau Timișoara, ca să dau doar aceste exemple, n-avem practic desfacere). Dar așa cum nu ne permitem tipografie și depozit propriu, nu ne permitem nici difuzare proprie. Prea puține mari cotidiane le au pe
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
pod, să nu fie văzut, auzit și, cu mari eforturi, încet, încet, istovit, ajunge până în Piața Națiunii spre zori unde treptat, își dă seama că nu-l urmărește nimeni. Cu grijă, se ridică în patru labe, se apropie de un chioșc cu un bec, culmea, puternic, unde citește pe firmă doar atât: PÎINE. Mai întâi, nu înțelege. Îi vine greu să descifreze cuvântul. Parcă aducea cu lucrul "cel de toate zilele" pentru care ne rugăm Divinității să ne fie dat... Dar
Pîine cu î din i by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15787_a_17112]
-
decorul propuse de scenografa Elena Dmitrakova, mulîndu-se pe gîndul lui Kordonski cu aplomb și personalitate. Dintr-odată, încă de la început, lucrurile capătă deschidere și o altă dimensiune: acțiunea este scoasă din interiorul casei și mutată afară, într-un fel de chioșc (dar ce chioșc!) suspendat pe ape care comunică cu uscatul printr-un podeț, destul de nesigur. Aici se consumă totul. Pe această insulă, expresie a solitudinii asumate, izbucnește vulcanul din fiecare. Trambalarea din casă afară și invers, un du-te-vino amețitor și
E la nave va! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16133_a_17458]
-
scenografa Elena Dmitrakova, mulîndu-se pe gîndul lui Kordonski cu aplomb și personalitate. Dintr-odată, încă de la început, lucrurile capătă deschidere și o altă dimensiune: acțiunea este scoasă din interiorul casei și mutată afară, într-un fel de chioșc (dar ce chioșc!) suspendat pe ape care comunică cu uscatul printr-un podeț, destul de nesigur. Aici se consumă totul. Pe această insulă, expresie a solitudinii asumate, izbucnește vulcanul din fiecare. Trambalarea din casă afară și invers, un du-te-vino amețitor și nu mereu cu
E la nave va! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16133_a_17458]
-
izbucnește vulcanul din fiecare. Trambalarea din casă afară și invers, un du-te-vino amețitor și nu mereu cu sens, este prelungirea vizuală a agitației din noi, insule plutitoare care-și mai aruncă puntea spre cîte o bucățică de pămînt. Funcția acestui chioșc este multiplă, exploatată la maximum și eficient. Chioșcul este refugiu, este departe de ochii celorlalți, aici se bea ceai sau vodcă, ziua sau noaptea, dar liniștit, aici iau foc sufletele și tot aici se sting, aici se filosofează și se
E la nave va! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16133_a_17458]
-
și invers, un du-te-vino amețitor și nu mereu cu sens, este prelungirea vizuală a agitației din noi, insule plutitoare care-și mai aruncă puntea spre cîte o bucățică de pămînt. Funcția acestui chioșc este multiplă, exploatată la maximum și eficient. Chioșcul este refugiu, este departe de ochii celorlalți, aici se bea ceai sau vodcă, ziua sau noaptea, dar liniștit, aici iau foc sufletele și tot aici se sting, aici se filosofează și se polemizează, au loc, ca pe o estradă, spectacole
E la nave va! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16133_a_17458]
-
la prima atingere. "Furtuna, vine furtuna!" anunță Vanea bătînd într-o tingire de alamă. Furtuna a venit odată cu sosirea lui Serebreakov și a tinerei sale soții, Elena Andreevna. E arșiță afară și în suflete, pe podeț, pe ponton și în chioșc. Clocotește revolta ratării. Trăsnete și fulgere apar deasupra foișorului și în inimile Soniei, lui Vanea, lui Astrov. Apele destinului se buciumă, vor să iasă din matcă. În sfîrșit, plouă. Nu devastator. Fierbințeala lemnului încălzit se preface în aburi și se
E la nave va! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16133_a_17458]
-
Aceasta este opera lui: periclitatea vieții celorlalți. Totuși, nu-i iese pînă la capăt. Pe scenă se și tace. Adînc, teatral, rusește. Tăcerea este un personaj. În fond, așa cum spune Heidegger, ea face parte din esența logosului. E noapte în chioșc, se aud cîntînd greierii. Poezia luminilor din acest spectacol este și ea un comentator, un rezoneur, lumina clară, diurnă, lumina pîlpîitoare, lumînări, felinare, focul de sub samovar, lumina violentă a fulgerelor... Muzica vine și pleacă din senin, uneori. O cheamă Vanea
E la nave va! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16133_a_17458]