1,084 matches
-
apropiat, au tresărit înmărmuriți. Vai! Cereșetoarea a născut. Unde? Aici, pe lespedea de piatră. Au telefonat la 112. A sosit, de îndată, un echipaj sanitaroplițienesc. Au dus, și lehuza și nou-născuta, la maternitate. Lumea, auzind, s-a cutremurat. Norocul cel chior În sfârșit, a sosit momentul în care badea Hâncu Gherasim și-a văzut visul cu ochii. Avea, acuși, cincizeci de ani, și, întreaga viață, trăită până în prezent, nu și-a visat, altceva, decât să câștige o sumă foarte mare de
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
pe-un copil neajutorat, și-l înghesuie într-o mașină, la întâmplare, pe care o expediază la spital. Eu merg acasă, ascund banii și te ajung rapid. Un polițai, din trupa sosită instantaneu, o întrebă: ce s-a întâmplat? Ești chior? Nu vezi? Au vrut să ne fure banii nunții. Cine? De unde vrei să știu, mintosule?! Urcă în mașina care o aștepta, cu portiera deschisă, și plecă acasă. Polițaii urcă în mașina lor, și dispar, în căutarea acului din carul cu
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
în memoria lui. După ce isprăvi cu aceste urgențe de natură sanitară se întoarse aprig spre ușă și zise cu un glas nazalizat, răgușit de o ură aproape dementă: "Umbli să mă mutilezi, scârbă! Câțiva centimetri mai sus și mă lăsai chior pă viață, în morții tăi. Ei, las' că dă nu ți-o place ție ce-o să-ți fac, să mă scuipi pă mine-n în gură! Cu toporu', cu toporu' o să te fărâm, fir-ar mă-ta a dreacu' să
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
purtată de reflux, Începe să se Îndepărteze de mal. După o vale de silicon, America are acum și o insulă de silicon. 16 aprilie, ora 08:17. Un calendar maya e descoperit Într-o mezelărie din Tecuci, printr-un noroc chior. Vânzătorul tocmai se pregătea să Înfășoare o bucată de telemea de vacă În hârtie, când un specialist În sfârșitologie de lume din Peru, aflat din Întâmplare În respectiva mezelărie, unde intrase cu gândul să cumpere două sute de grame de mușchi
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
originalele se desfătau prin Azore. La masa de biliard fără găuri, cei doi specialiști În calcul probabilistic Își jucau obișnuita partidă, În care foloseau doar bila albă. Într-un colț, parcurgând rubrica de matrimoniale a unei reviste pornografice, stătea Stepa Chiorul, un biet imbecil care-și căpătase porecla În urma unui pariu făcut la beție, când Încercase să demonstreze că putea fi un bun portar la darts . Vasea stătea În spatele tejghelei, răsfoind o ediție ilustrată din Fenomenologia spiritului. Ne cunoșteam de mult
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
-n toată literatura, nu mai citește nici dracu’. Zi de zi, un personaj intră În șomaj sau e aruncat În stradă. Știi că vor să te dea afară din sindicat? Sunt chiar voci care cer să te-nlocuim cu Stepa Chiorul. Nu-mi pasă. — Dar la noi nu te gândești? Cum să fac glume cu unul care nu-și nimerește nici paharul de vodcă? Știi că pe madame Kropotkina a pedepsit-o să stea-n casă toată ziua cu televizorul Închis
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
În barul lui Vasea, de peste drum. Am intrat. Înăuntru era pustiu. — Unde naiba-i toată lumea? m-am Întrebat cu voce tare. — Le-am dat liber, s-a auzit o voce peltică. Ne-am Întors În direcția de unde venise vocea. Stepa Chiorul a răsărit din spatele ușii, pe care a trântit-o cu piciorul, și a Înaintat către noi. Era Îmbrăcat ca Humphrey Bogart În Șoimul maltez, costum negru, cămașă albă, cravată și pălărie lăsată peste unicul ochi funcțional. Cu șuncile strânse În
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Însă acum... Îți arde de glume, ha? Să vedem ce-o să mai spui când o să fii la doi metri sub pământ, iar eu o să mă joc cu puicuțele tale. — Tu chiar crezi că Demiurgul o să pună un umflat peltic și chior să joace rolul de detectiv? Grasul s-a agitat, tropăind ușor pe jamboane, iar apoi a ridicat pistolul. — Și unde-o să țintești, Stepa? Unde crezi tu că sunt sau jumătate de metru mai la dreapta, unde sunt de fapt
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
când degetul Demiurgului a apăsat pe tasta DELETE, noi eram deja În nota de subsol, cu trapa Închisă deasupra. În beci era frig și mirosea a varză, grație respirației liniștite a butoaielor care constituiau mobilierul principal din Încăpere. Un bec chior lipea de peretele din fundul beciului o lumină tulbure și posacă. Vera inspecta curioasă Împrejurimile, plimbând cu nasul ușor Încrețit un deget peste borcanele pline de praf așezate În rafturi. Ce facem acum? a Întrebat ea. — Ne mișcăm cât mai
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
i se lăsase și părea ceva Între un candelabru prăbușit și o conopidă veștedă, iar fardul i se Întinsese ca o pată de igrasie. Acum, poate că erau de vină becul și tocul lipsă de la pantof, dar În lumina aceea chioară părea un pic șchioapă și chiar nițel cocoșată. Am luat-o În brațe, Încercând s-o liniștesc. — Dar am și vești bune, scumpa mea. Putem ieși afară. — Și ce mai așteptăm? a spus ea, smulgându-se din brațele mele și
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
soios, amenajat undeva la parterul unui bloc din apropiere. Localul, la ora aceea aproape gol, avea toate datele unei afaceri de spălat bani. De-a lungul unui perete zăceau nefolosite cîteva calculatoare, În partea opusă se Înșirau, Într o lumină chioară de neon roz, mesele pentru consumul de băuturi, iar așa-zisul bar se afla În fosta bucătărie, al cărei perete despărțitor fusese desființat. Ușa de la intrare era păzită de un tip cu barbă, ras În cap, cu gîtul scurt și
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
alta. Nu există individ care să nu poată fi modelat, totul e să-i lași puțină libertate, și să-l întrebi din cînd în cînd ce îl doare. Cuvintele astea ar gîdila urechile oricui, spune Sena, am avut un noroc chior că ne-am întîlnit, simte nevoia să mărturisească, vă rog să mai încercați totuși încă o dată la automat să vedem ce se întîmplă, adaugă. E tot ce mi-a mai rămas, se gîndește domnul Președinte, lăsîndu-se cu șezutul pe colacul
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
se ridică doar pentru cîteva secunde de la locul ei, ca să tragă perdelele de la fereastră, în cotlonul ăsta e mai mare întunericul cu geamurile descoperite, se gîndește aruncîndu-și privirea spre lampa prăpădită agățată în tavan care împrăștie în jur o lumină chioară. Cu ce să-ncep? își ia în sfîrșit Delfina inima în dinți, dînd la iveală un sendviș împăturit cu grijă în șervețele de hîrtie colorate, e o întreagă istorie, adaugă, începînd să taie aerul cu palmele în toate direcțiile ca să
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
Ai scrîntit-o Potaie, începe Roja să vorbească singur pe stradă în văzul oamenilor care-l privesc compătimitor, încă unul care e numai bun de internat la Spitalul 9, își spun, dar el nu-i aude, se ține scai de cîinele chior, noi doi avem o răfuială mai veche încearcă să le explice, credeai că n-o să-ți mai dau de urmă? Mare greșeală, să știi că murdăria tot iese la iveală pînă la urmă, chiar dacă-i ascunsă bine sub preș, militărelule
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
Maiorul îl privi suspicios, îi ceru să-i dea ceva de scris, se aplecă peste colțul mesei și mîzgăli în registru. Încercă să-l întrebe ceva, dar în aceeași clipă aruncîndu-și din întîmplare privirea afară prin geamul soios, la lumina chioară pe care o împrăștia becul instalat în colțul coșmeliei, îi văzu oprindu se pe cei doi soldățoi care duceau fiecare deasupra capului cîte un sicriu cu tot cu capac, atît de relaxați, de parcă ar fi fost vorba de niște obiecte ușoare ca
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
de Înviorare, mișcându-mi mâinile și picioarele În ritmul bătăilor unei tobe, Într-un spațiu infim de câțiva zeci de centimetri. Seara, când ajung acasă, prima grijă este să mă strecor prin crăpătura de lumină pe care o lasă becul chior ce atârnă deasupra ușii, pe bucata de asfalt din curte, pe care merg ca un clown pe o sârmă Întinsă sub cupola circului. Cum intru În camera mică și ciudată care are forma unui paralelipiped, beau restul de ceai rămas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
purtau măști de gaze . Am făcut sex pe bancheta din bucătărie, pentru că nu las nici o femeie să pășească dincolo de pragul ei. Femeia, trecută binișor de prima tinerețe, nu a participat cu prea mult entuziasm la inițiativele mele și, În lumina chioară a becului părea o păpușă de cârpă dezmembrată, inertă. M-am aruncat ca un sălbatic În hăurile plăcerii și, Într-un târziu, când instinctele mele se potoliseră am privit chipul femeii, de altfel o cunoștință Întâmplătoare, și m-a cuprins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
ploile și zăpezile n-o vor șterge, va fi singura cruce de ,,Neidentificat,, care va avea un nume scris pe ea. ,,O să crape Uniunea Europeană, de necaz, când o să vadă ce cruce frumoasă ai. Cruce cu nume, nu un simplu lemn chior, căzut Într-o rână. Salută Îngerii, din partea mea, bătrân netrebnic! N-ai avut altceva mai bun de făcut, decât să mori ca un laș, lăsându-mă singur? Antoniu Începe să râdă, un râs pe care i-l trimite lui Kawabata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
o armată de gherilă care străbate ținuturile zonei sale de acțiune - nu există debara sau sertar de-al meu al căror conținut să nu i se fi imprimat pe retină. Mama lui Smolka, însă, șade toată ziua la o luminiță chioară, pe un scăunel, într-un ungher al prăvăliei lui taică-său, împunge cu acul o dată pe față, o dată pe dos și seara, când ajunge acasă, nu mai are putere să-și scoată contorul Geiger și să înceapă vânarea înspăimântătoarei colecții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
al pariorilor), și care are o aruncare „ezitantă“ din șold, nu numai foarte nostimă, ci și foarte eficientă. — Abracadabra, zice el și aruncă mingea în direcția jucătorului aflat la bătaie. Și de fiecare dată îi strigă doctorului Wolfenberg: — Un arbitru chior, mai treacă-meargă, dar ce te faci cu un dentist chior? Simpla idee îl face să-și tragă una cu mănușa în frunte. — Joacă softball, băi, măscăriciule, ripostează doctorul Wolfenberg, foarte à la Connie Mack în pantofii lui în două culori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
nu numai foarte nostimă, ci și foarte eficientă. — Abracadabra, zice el și aruncă mingea în direcția jucătorului aflat la bătaie. Și de fiecare dată îi strigă doctorului Wolfenberg: — Un arbitru chior, mai treacă-meargă, dar ce te faci cu un dentist chior? Simpla idee îl face să-și tragă una cu mănușa în frunte. — Joacă softball, băi, măscăriciule, ripostează doctorul Wolfenberg, foarte à la Connie Mack în pantofii lui în două culori, cu găurele, și cu pălăria de Panama pe cap, dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
se poate! îl înfruntă șoferul. Cel cu care am vorbit e un om serios, de încredere. De încredere, iar noi așteptăm aici! Lazăre, te rog !... încearcă să-l tempereze studenta. Lasă-mă! se eliberează Lazăr din mîna fetei. Nici măcar ceai chior n-o să mai avem peste o oră. Fă o nouă convorbire cu autogara, altfel crăpăm aici! Alo, alo! bate șoferul în furcă. Ce Dumnezeu! se uită el de-a lungul firului. Alo, alo ! Alo!!... De afară se aude cum vîntul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
cap, întorcîndu-se cu fața la perete, lasă și el receptorul și se cuibărește la căldură, bombănind: Oi fi visat, că de-atîta viscol și-atîta zăpadă... Cum e versul ăla, de Villon? O să-l afli acuși, cînd o să-ți dau la micul dejun apă chioară îl amenință nevasta. Naltă, coapse lungi, ochi mari...; las' că, de mă scol, te trezesc eu de-a binelea, să nu mai visezi tu de-astea... Pocher în trei, fratele meu omul? întreabă Lazăr, păstrîndu-și țigara neaprinsă, agățată în colțul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
îmi plac cearșafurile curate. Deși oricum le vom murdări. Ai o cheie pentru mine? Îmi dădu o cheie. Am mai sărutat-o încă o dată, și mai abitir decât prima oară, și am ieșit, lăsând-o să se bucure de norocul chior care m-a scos în calea ei. Când m-am întors cărând strictul necesar pentru primele zile, femeia mă aștepta îmbrăcată într-un negligé atât de vechi și de prăfuit încât aproape că mi-au dat lacrimile. Pe copil îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
Un sat din Ardeal a plecat cu totul în Spania, luându-și popa și tăblița de la intrare, s-o planteze acolo unde ajung. Doi țânci au descoperit o bombă în curte. Unu’ s-a măturat cu totul, altul a rămas chior când o bătea cu lopata. Altul, de nouă ani, s-a spânzurat în magazie pentru că nu i-au dat voie să vorbească la telefon cu maică-sa, plecată la muncă. Un profesor de engleză s-a legat cu lanțuri de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]