855 matches
-
unei cărți cu textele despre artă scrise de el de-a lungul anilor, Cuvinte pentru ochi, lansată și ea simultan cu expoziția. Textul care urmează, pe care i l-am scris în chip de postfață, încearcă o apropiere de Alexandru Chira nu în mod explicit din spațiul unui limbaj sau al altuia, ci mai curînd din raza de bătaie a unui mod de a privi lumea sau, mai curînd, a unui mod de a submina lumea, pe care Chira îl știe
Alexandru Chira, între transă și silogism by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8993_a_10318]
-
de Alexandru Chira nu în mod explicit din spațiul unui limbaj sau al altuia, ci mai curînd din raza de bătaie a unui mod de a privi lumea sau, mai curînd, a unui mod de a submina lumea, pe care Chira îl știe atît de bine. Actul artistic ulterior nu este decît ceremonialul pictorului, sceptic și arogant în același timp, prin care se reciclează inevitabilele reziduuri ale acestui măcel într-un vis fără capăt, voluptuos și, oricît ar părea de ciudat
Alexandru Chira, între transă și silogism by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8993_a_10318]
-
decît ceremonialul pictorului, sceptic și arogant în același timp, prin care se reciclează inevitabilele reziduuri ale acestui măcel într-un vis fără capăt, voluptuos și, oricît ar părea de ciudat, hieratic, glacial și pur. (P.Ș.) Fără nici o îndoială, Alexandru Chira ar trebui studiat interdisciplinar. Cine crede că istoricul și criticul de artă au suficientă competență pentru a-i analiza opera, a-i citi scrierile, a-i studia și, mai apoi, a-i clasa cazul, trăiește într-o inocentă și frustrantă
Alexandru Chira, între transă și silogism by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8993_a_10318]
-
ar face, o constituie chiar faptul că în oricare dintre ipostazele sale el nu ratează nici un prilej de a-și face noi adversari și, evident, de a-și împrospăta și consolida adversitățile vechi. Acest lucru se întîmplă nu pentru că Alexandru Chira ar vrea-o cu tot dinadinsul, ci pentru simplul fapt că el reușește mai tot timpul să iasă din rînd, să fie altfel, să intre în contradicție cu toată lumea, să aibă propria variantă chiar și (sau mai ales) atunci cînd
Alexandru Chira, între transă și silogism by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8993_a_10318]
-
Dar exactitatea sa generează redundanțe spectaculoase, geometria sa explodează pe cele mai surprinzătoare trasee baroce, iar rigoarea conceptelor este special amenajată pentru a arăta pînă unde poate merge inventivitatea lexicală și cum discursul literar poate deveni subit metalimbaj. Filosofia lui Chira, ușor deductibilă din arta și din textele sale, se sprijină pe cîteva propoziții fundamentale: 1. lumea nu este o realitate finită, ci un proiect continuu, 2. limbajul nu este figurativ, ci exclusiv conceptual și 3. creația este idealitate pură și
Alexandru Chira, între transă și silogism by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8993_a_10318]
-
nu este o realitate finită, ci un proiect continuu, 2. limbajul nu este figurativ, ci exclusiv conceptual și 3. creația este idealitate pură și nicidecum un itinerariu concret, obiectual. Calitatea acestor enunțuri este în afara oricărei discuții, iar convingerea pe care Chira o investește în ele este și ea în afara oricăror suspicini. Numai că pasul de la principii la actul de creație și de la enunț la fapte implică, deloc surprinzător, un șir de discontinuități; proiectul continuu se hipostaziază în secvențe finite și ireductibile
Alexandru Chira, între transă și silogism by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8993_a_10318]
-
în căutarea eficienței, devine inevitabil referențial, iar idealitatea actului de creație este inseparabilă de vehicolul său material, obiectual și, pînă la urmă, fatalmente pîndit de spectrul precarității. Abia în acest moment, al impasului metafizic, dacă i se poate spune așa, Chira își atinge adevărata lui anvergură. Mai ales în texte, indiferent de natura lor, lupta lui Alexandru Chira cu fatalitatea actului de comunicare devine patetică. Nevoia preciziei și a acurateței ideilor îi complică halucinant discursul, conceptele se materializează, definiția se revarsă
Alexandru Chira, între transă și silogism by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8993_a_10318]
-
obiectual și, pînă la urmă, fatalmente pîndit de spectrul precarității. Abia în acest moment, al impasului metafizic, dacă i se poate spune așa, Chira își atinge adevărata lui anvergură. Mai ales în texte, indiferent de natura lor, lupta lui Alexandru Chira cu fatalitatea actului de comunicare devine patetică. Nevoia preciziei și a acurateței ideilor îi complică halucinant discursul, conceptele se materializează, definiția se revarsă în epică, frazele se despletesc, iar vocea rece, dicția de tonomat și demonstrația ca o lamă de
Alexandru Chira, între transă și silogism by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8993_a_10318]
-
Cerebralitatea sa, divagațiile teoretice și instrumentele obișnuite ale logicii, de care textele se impregnează pînă la saturație, sînt simple strategii de poet care se simte dator să întindă capcane cititorului naiv și să diversifice planurile de lectură. În esență, Alexandru Chira este un constructor atipic, posedat de mirajele sale lăuntrice, chinuit de iminența ciocnirii cu realitatea de fiecare zi, care folosește frecvent silogismul, de cele mai multe ori doar pentru a ieși din transă. Adică din captivitatea propriilor lui fantasme. n N.B. În
Alexandru Chira, între transă și silogism by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8993_a_10318]
-
libertate, o paradoxală "libertate orientală", pe care, fără să o teoretizeze, fiindcă era povestitor, nu teoretician, Panait Istrati a ilustrat-o în toată opera lui. E mult spus "libertate"? Se poate reflecta. Fapt este că în a treia povestire din Chira Chiralina, volumul de debut al lui Istrati (1924), apărea un fel de dascăl de știință a vieții și de libertate, Barba Yani, care făcea chiar elogiul "absolutismului" otoman: "La bonne terre du Levant s'ouvrira grande et libre devant toi
"Otomanul" Istrati by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9035_a_10360]
-
lucrări de Paul Neagu, Ingo Glass, Gheorghe Iliescu-Călinești, Marian Zidaru etc. și, mai ales, compoziția Sf. Gheorghe a Silviei Radu, o adevărată capodoperă. Un alt ansamblu remarcabil, unic pînă acum în spațiul artei noastre contemporane, este cel realizat de Alexandru Chira pe dealurile comunei Tăușeni din jud. Cluj.
Monumentul public, între mobilier și magie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9108_a_10433]
-
sută pentru că ai luat parte la acest alișveriș prefăcut? - Să împărțim pe din două. - Dar bine, asta-i furtișag, nu mai e neguțătorie. - Ba furtișag, nu glumă; cu deosebire că hoțul cel mai mare nu sunt eu, ci domnia ta și chira Duduca. - Dar bine, măi omule, nu e prea mult? Să-ți dau douăzeci și cinci la sută. - Știi ce, cocoane Dinule, adu mîna-ncoa; patruzeci la sută și să nu mai fie vorbă" (cap. XXIV). Imediat însă ce scena se încheie, iar autorul
La început a fost Filimon by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/9124_a_10449]
-
cu capacitate de expresie artistică. De astă dată însă, având ca parteneri artiști de forță evocatoare a suferinței, dar și a dragostei de viață, precum Ioan Pop, Anuța Pop, Voichița (ce rezonanță au și numele lor) Tepei, Ioachim Făt, Grigore Chira și Gheorghe Pîrja, întreaga ființă a Vavei Ștefănescu s-a încărcat, la rândul ei, de dramatism. E drept că dramatismul zilelor noastre este unul alcătuit mai mult din zvâcniri și tresăriri, dar ăștia suntem și, dincolo de linia stilistică, coregrafei i-
Cale coregrafică inedită by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9527_a_10852]
-
mi-e frică să o spun. Dincoace, pe scenă, este performanța unui spectacol orchestrat de Mihai Măniuțiu și Vava Ștefănescu ce-mi poartă spaimele și neliniștile în și prin muzica lui Ioan Pop, Anuța Pop, Voichița Tepei, Ioachim Făt, Grigore Chira, Gheorghe Pîrja. Artiști mari, rari, care ard în fiecare sunet, în gest, în relația divină cu instrumentele, cu celălalt, cu sinele meu.
Prizonierat și alienare by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9549_a_10874]
-
pistoale este o caracteristică principală. O altă grupare din sectorul 2, specializată în traficul de droguri, cămătărie, furt din magazine și șantaj, este clanul Caran. Este condus de Mitu al lui Caran. O altă grupare puternică controlează sectorul 3, clanul Chira. Mafioții se ocupă cu infracțiuni precum răpire de persoane, șantaj, proxenetism, afaceri ilegale cu fier vechi, trafic de droguri, violuri și extorcare. În sectorul 3 este influent și clanul condus de Sile Pietroi, care s-a implicat în acțiuni precum
Bucureștiul, condus de 13 clanuri mafiote. Cine face legea în Capitală by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/80283_a_81608]
-
urmele unui loc cosmopolit cu istorie. Cu tradiție și tradiții. Cu povești palpitante transformate în legende purtate de apele Dunării. Cu o elită care înseamnă ceva și astăzi. Ieșirea dintr-un context sumbru și întunecat a fost, pentru mine, spectacolul Chira Chiralina, făcut de Cătălina Buzoianu împreună cu scenografii Dragoș Buhagiar și Irina Solomon. Atunci, a renăscut și trupa teatrului "Maria Filotti", și dorința pentru această artă. Dincolo de stratul emoțional al confesiunii creatorilor, de nebunia care a dat ocol creației, de aerul
înapoi, la literatură! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8037_a_9362]
-
cântăreață Hariclea Darclée, edificatoare o carte poștală apărută în Argentina în 1904, ca și marele nostru scriitor Panait Istrati. Imaginile care reproduc bulevardul Sfânta Maria ne amintesc de personajul istratian Adrian Zograffi, alter ego-ul scriitorului, prezent chiar de la începutul romanului Chira Chiralina: "Adrian străbătu buimac, scurtul bulevard al Maicii Domnului care, la Brăila, duce de la biserica cu același nume la Grădina publică." Notația este corelată cu propriile senzații ale lui Valeriu Avramescu: "Străbătând acest drum tipic istratian, cum o fac deseori
Farmecul Brăilei by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7711_a_9036]
-
sînt parcă anume lăsate să moară, la Biserica grecească unde am primit, miraculos, apa de la Izvorul Tămăduirii. Am căutat casa unde tanti Elvira a învățat atîtea fete să aducă fericire bărbaților, am privit Dunărea de pe faleză și am simțit umbra Chirei Chiralina și foșnetul fustelor ei, am rîs, ne-am privit în ochi și ne-am înțeles să nu ne pierdem speranța, ne-am bucurat de orele în care am știut să fim împreună. Frumos. Amintirile acestea m-au ridicat puțin
Unsprezece povești by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9732_a_11057]
-
aveau deja cunoștințe despre existența unor fonduri destinate mediului rural și despre cum pot fi ele accesate. Cel mai important rezultat a fost depunerea la FRDS a unui proiect pentru reabilitarea drumului de acces din comună în sat. Doamna Neli Chira, participantă la cele două sesiuni de training de la Gărâna, a reușit mult mai mult decât să scrie un proiect și să îl depună. Ea a înființat un grup comunitar în Zimbru și a mobilizat membrii grupului să prezinte proiectul în fața
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
prezinte proiectul în fața adunării întregului sat. Sătenii au semnat cu toții că sunt de acord să ajute la repararea drumului prin muncă fizică, lucru contabilizat ca partea din buget pe care trebuie să o ofere comunitatea din Zimbru. Pe lângă aceasta, doamna Chira a reușit să îi convingă pe liderii comunitari din alte trei sate, care au de făcut același drum pentru a ajunge în comună, să depună și ei proiecte similare. Astfel, ei au împărțit drumul în patru tronsoane, fiecare sat depunând
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
citea mult ca să aibă, zicea ea, antrenament la vorbit, pentru că va avea onoarea să discute cu profesori, nu cu oameni simpli. Ar fi fost totuși, prea frumos să se fi concretizat astfel de planuri. De partea ailaltă, atât lui Liviu Chira, profesorului de istorie sau lui Covi, profesorului de desen, cât și lui Ghiță, economistului șef de la IAS Ibiș, le surâdea desigur, o întâlnire cu o nonagenară sfătoasă cum era Karin - tante. Dintre acești noi prieteni, numai Liviu si Covi nu
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
scoteam la capăt. Cărăușia nu-i o joacă. Îi treabă cu dichis. Trebuie să ai grijă de oameni și de animale. Pe lângă asta, și de marfa pe care o ai în car. Că altfel ai feștelit-o. Da, da, are Chira socoteală... Are, sigur că are, dar tare aș pofti eu să aflu dacă tu știi cum se cheamă socoteala Chirei, Pâcule? Apoi de, știu eu cum s-o fi chemând?!... Ehe! Se vede cât de colo că ai îmbătrânit, Pâcule
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
animale. Pe lângă asta, și de marfa pe care o ai în car. Că altfel ai feștelit-o. Da, da, are Chira socoteală... Are, sigur că are, dar tare aș pofti eu să aflu dacă tu știi cum se cheamă socoteala Chirei, Pâcule? Apoi de, știu eu cum s-o fi chemând?!... Ehe! Se vede cât de colo că ai îmbătrânit, Pâcule, dacă nici atâta lucru nu știi. Tu nu ai habar nici cum împunge rața și îmi dai mie lecții... De unde
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
de Paul Neagu, Ingo Glass, Gheorghe Iliescu -Călinești, Marian Zidaru etc. și, mai ales, compoziția Sf. Gheorghe a Silviei Radu, o adevărată capodoperă. Un alt ansamblu remarcabil, unic pînă acum în spațiul artei noastre contemporane, este cel realizat de Alexandru Chira în localitatea Tăușeni din jud. Cluj. Cînd va fi amplasat, în fața Teatrului Național din București, monumentul Lumea lui Caragiale al lui Ion Bolborea, fără nici o îndoială cel mai important ansamblu monumental, după cel brâncușian, de la Tîrgu Jiu, care a fost
Istorie, ficțiune și monumente by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7858_a_9183]
-
ABBIS Studio / Mitra Film, Primăria Mangalia, și FanRomania. Programul proiecțiilor Caravanei Filmului Românesc - Capodopere ale cinematografiei naționale, la Mangalia Miercuri, 4 septembrie, ora 20.30 ACTORUL ȘI SĂLBATICII Scenariu: Titus Popovici; Regie: Manole Marcus; Cu: Toma Caragiu, Margareta Pogonat, Maria Chira, Mircea Albulescu, Ion Besoiu, Mircea Diaconu, Carmen Petrescu, Jana Gorea, George Paul Avram, Marin Moraru, Ovidiu Iuliu Moldovan, Florin Zamfirescu, Carmen Berbecaru, Zephi Alșec, Lucia Boga, Tricy Abramovici, Gheorghe Șimonca, Lia Șahighian, Rudi Rosenfeld Joi, 5 septembrie, ora 20.30
Unde poți viziona cele mai valoroase filme românești, în septembrie by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/73743_a_75068]