636 matches
-
politicului) asupra justiției. Bibliografie Croitoru, Lucian (2015a), „Este bun un consens politic? Un răspuns din perspectivă economică”, www.hotnews.ro Croitoru, Lucian (2015b), „Cine nu lasă România să se dezvolte”, www.opiniiBNR.ro Croitoru, Lucian , (2016), „Niște zgârie nori pe chirpici”, www.luciancroitoru.ro
Forța care determină alianțele și majoritățile politice în ultimii ani by https://republica.ro/forta-care-determina-aliantele-si-majoritatile-politice-in-ultimii-ani [Corola-blog/BlogPost/338510_a_339839]
-
potrivit în spatele rândului, nu în față. Ajungem în clasă, ne cunoaștem, timiditate de ambele părți ale frontului. Simt că mă fâstâcesc, parcă nu mai am cuvinte. Au fost 2 ore care au stors din mine stele și furnici, maimuțe și chirpici (vorba unui prieten). Au urmat 4 săptămâni de foc. Cu o doză mare de optimism și naivitate, poate, am zis că voi face lucruri mărețe. Fusesem avertizat că am primit clasa cu cele mai mari provocări din școală. Mi-am
Ce știu acum e că școala e locul unde oamenii pot sădi fericire. Semnat by https://republica.ro/in-cautarea-fericirii-la-scoala [Corola-blog/BlogPost/338371_a_339700]
-
Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1193 din 07 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Articol de Doina Mărghitaș Titina Nica Țene Olteanca din inimă Clujului Într-un sat sărac din Ușurei, din comuna Susani, județul Vâlcea, într-o casă din chirpici cu opt copii, în două camere mici, s-a născut o poeta unică și irepetabila: Titina Nica Țene. „Copil de corcodușe” și „de nevoie”, micuța olteanca, frumoasa, cu păr de abanos și ochi de cristal, pare desprinsa dintr-un cadru
TITINA NICA ŢENE-OLTEANCA DIN INIMA CLUJULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1396882238.html [Corola-blog/BlogPost/354059_a_355388]
-
Goruni, loc de așezare a familiilor refugiate românești Familia satului Goruni se compunea din mulți membrii, casa fiind cea părintească, de tipul celor cu două - trei încăperi și tindă pe mijloc, casa strămoșească care strângea între zidurile ei, căptușite cu chirpici, generații, în special, de parte bărbătească pentru că fetele se măritau și plecau de la părinți, după obicei, la aleșii inimilor lor. Erau case unde conviețuiau, împreună cu părinții băieților, una sau două nurori, iar caselor li se ridicau și alte încăperi, camere
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1473008370.html [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
de case din Transilvania, zona centrală a acesteia, cu cel din Dobrogea, în special zona Călărașilor. Gardul, care împrejmuia întreaga gospodărie cu dependințele aflate în dotare, se confecționa din nuiele împletite, având ca bază un postament integrator, un zid din chirpici, de vreo douăzeci de centimetri, ce constituia baza și pe care se fixau butucii, cam de un metru, un metru și jumătate înălțime, de care se prindea, prin legare cu nuiele, gardul împletit sau cu cuie mari. La ridicarea casei
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1473008370.html [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
ei trei încăperi așezate în unghi drept: două camere ocupau o latură a casei, iar cealaltă cameră se afla situată pe un plan perpendicular cu acestea. Ca material de construcție, la astfel de case, era folosită de obicei cărămida sau chirpiciul pentru pereți, după care erau văruiți. La acoperiș se folosea țigla. Satul nu se evidențiase în timpul lui cu ceva tradițional. Construcția caselor îmbina forma de câmpie cu cea de munte. Cele care erau așezate pe pantele dealurilor Oltinei aveau temelia
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1473008370.html [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
capul căreia fixă un piron ca o piedică perpendiculară, perforând cu ușurință zidul. Țepușa alătură cele două părți de zid, iar prin ea bătu alte cuie ca susținere și fixare a celor două părți de zid. Cu un strat de chirpici (văiugul) acoperi întreaga suprafață. A treia zi, când constată că lipitura s-a uscat, cu o bidinea vărui întregul zid, spunând: varul și dezinfectează, nu numai că acoperă chirpiciul. Treaba aceasta, cu țepușa și varul am învățat de la tata, iar
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1473008370.html [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
fixare a celor două părți de zid. Cu un strat de chirpici (văiugul) acoperi întreaga suprafață. A treia zi, când constată că lipitura s-a uscat, cu o bidinea vărui întregul zid, spunând: varul și dezinfectează, nu numai că acoperă chirpiciul. Treaba aceasta, cu țepușa și varul am învățat de la tata, iar taică-meu de la tatăl lui, cât a avut timp să-l mai învețe și, tot așa din tată în fiu, de acolo de unde venea dintre ardeleni. Se prind pereții
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1473008370.html [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
SFAT De-ar fi să mă mai nasc odată, Aici aș vrea să fie, după tata, Iar mama fie unde-o fi, Căci tata o va lămuri, Că tot aici e mai frumos, În lutul Ciofului cleios, În casa de chirpici cu paie, Pot crește șapte, opt într-o odaie ... Dacă ne dorim așa ceva înseamnă că iubim plaiurile natale, raiul copilăriei noastre. Gheorghe BERARU DA, satul Petia a fost și va rămâne plaiul nostru natal. Precum România este patria noastră MAMĂ
O ANTOLOGIE CU AMICII MEI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1410245320.html [Corola-blog/BlogPost/377923_a_379252]
-
pe cel al bunicilor materni, care aveau un hectar, la cincizeci de metri distanță de al nostru. Dormeam în bordeiul construit din bârne de salcâm, acoperit cu paie, iar ca pat aveam ușa de la beci, care se sprijinea pe câțiva chirpici din tizic, peste care era așternută o saltea umplută cu paie de grâu și un preș din lână țesut de mama în război. Tata s-a tot ascuns cât a putut cu noi la vie, însă milițianul, primarul și instructorul
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401173670.html [Corola-blog/BlogPost/350572_a_351901]
-
al nostru. Dormeam în bordeiul construit din bârne din salcâm, acoperit cu paie de grâu, iar ca pat aveam ușa de la beci, confecționată din scânduri de brad ne geluite[ Ne finiste la rindea, ne șlefuite], care se sprijinea pe câțiva chirpici din tizic[ Material combustibil obținut din dejecțiile animalelor amestecate cu paie, tăiate în calupuri și lăsate la uscat.], peste care era așternută o saltea umplută cu paie de grâu și un preș din lână țesut de mama în război. Tata
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1470405964.html [Corola-blog/BlogPost/343101_a_344430]
-
la oraș. Din gospodăria pe care au avut-o rudele, care nici ele nu mai trăiesc, a rămas decât acest grajd care stă să cadă pentru că nimeni nu s-a mai îngrijit de el iar casa, care fusese construită din chirpici, s-a ruinat și aceea. Anna nu a avut posibilitatea să o ducă într-un azil de bătrâni, la oraș pentru că Rodica nu avea o pensie de boală prea mare și a instalat-o aici, la țară, venind din când
IZOLAREA de VASILICA ILIE în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 by http://confluente.ro/Izolarea.html [Corola-blog/BlogPost/356067_a_357396]
-
e infern. Țin minte acuma și gară Pereții cu artặ graffiti Unde dormeam de cu seară Lângặ unii sosiți din Tahiti. Vedeam lăcrimând cu luminặ Un bec că un ochi de neon Coloane de fier și ruginặ Și stâlpi de chirpici și beton. Am stat la un unchi de la Romă, Dar unde n-am stat, și-n ce hal? Și fiindcặ nu fặceam normă M-au pus pe concediu total. La coana Zizica-n verandặ Era de tutun sặ mặ-ĵnnec Ea era
BALADA EMIGRANTULUI GRẰBIT (PARODIE) de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1466778500.html [Corola-blog/BlogPost/373636_a_374965]
-
veșnică luptă cu valurile, în nopți fără de sfârșit și zile cu soare fierbinte (...) La miazăzi de antica așezare Ashkelon, la o distanță cât e de la înfățișarea lunii la răsăritul soarelui, bucata aceasta de pământ pe care erau așezate bordeiele de chirpici în care se aflau, lăsate la voia sorții, zeci de familii, își purta numele precum îi era arătarea, Giora. Bordeie clădite din pământ lutos amestecat cu paie și apă. Unele scofâlcite, altele aplecate pe o parte (...) Cătunul Giora sau cum
VISUL ARHEOLOGULUI de IOAN HOLBAN în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 by http://confluente.ro/ioan_holban_1463480105.html [Corola-blog/BlogPost/379064_a_380393]
-
Și câtă muncă!” Întâi adunase balega uscată, lăsată de puținii cai pe uliță. Pe urmă lutul galben, clisos, de la Lutărie. Pe urmă călcase lutul, balega și apa frământându-le îndelung cu picioarele goale... Aveam putere pe atunci!” Pe urmă făcuse chirpicii turnând lutul amestecat cu paie în forme pentru a se usca la soare... „Nică, dragul de el, bătuse împreună cu un vecin lețurile, zdravăn, ca să ție! Și a ținut... cinzeci de ani!...” Țolici de coade colorate, covoare de lână țesute iarna
MARELE PREMIU LA CONCURSUL INTERNATIONAL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1472910992.html [Corola-blog/BlogPost/379417_a_380746]
-
Într-o frumoasă dimineață de vară, făceam chirpici pentru a amplia casă în care locuiam cu părinții, se turnase temelia pentru încă două camere și aveam nevoie de chirpici pentru a ridica zidurile. Aveam câteva ore bune de când lucram eram plin de sudoare, de praf, mușchii mă dureau
DIMINEATA INSORITA de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Eugen_oniscu_1398680779.html [Corola-blog/BlogPost/347989_a_349318]
-
Într-o frumoasă dimineață de vară, făceam chirpici pentru a amplia casă în care locuiam cu părinții, se turnase temelia pentru încă două camere și aveam nevoie de chirpici pentru a ridica zidurile. Aveam câteva ore bune de când lucram eram plin de sudoare, de praf, mușchii mă dureau puțin însă această muncă îmi făcea plăcere, mă încântă pentru că îmi fortifica corpul, iar la cei nouăsprezece ani ai mei ce
DIMINEATA INSORITA de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Eugen_oniscu_1398680779.html [Corola-blog/BlogPost/347989_a_349318]
-
nu știu de pe unde, căruia îi făcuse o scurgere prin peretele casei, direct afară. În ea ne spălam pe ochi dimineața sau mama spăla vasele folosite. Aceasta era amplasată între găleata cu apă și dulăpiorul-firidă făcut în peretele zidit din chirpici. Tot în polatră era și o sobă metalică cu cuptor, unde pregătea mama mâncarea pe timp de iarnă, când nu se putea găti afară pe plita construită din același material ca și sobele oarbe din casă, cioburi de cărămidă și
CELE PATRU INTALNIRI CU MOARTEA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1415197848.html [Corola-blog/BlogPost/384089_a_385418]
-
să facă bani. Din ce ? Din bălegar. Stând el așa-ntr-o zi cu ochii duși departe Pe malul lui Danubius, dar pe cealaltă parte, Unde avea, de-o vreme, niște bulgari, amici, I-a năzărit ideea s-apuce de chirpici. A socotit, a scris... a șters, a calculat Și dup-o săptămâna, ce mai, s-a apucat. La început, pe zi, făcea o curte plină. Apoi, ușor, ușor, s-a-ntins și în grădină. Nici n-aș putea să spun
AFACERE DE CRIZĂ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 by http://confluente.ro/Afacere_de_criza_.html [Corola-blog/BlogPost/371245_a_372574]
-
a zăpăcit cătunul Era, că-n zorii zilei, nu mai avea niciunul. Au delegat atunci preotul și primarul Să meargă-a lămuri cum e cu... bălegarul. Dar cel mai important să afle și indicii; Când vine noaptea neagră unde dispar chirpicii. Cum au intrat în curte (nefiind nici el prea prost) A înțeles din prima al vizitei lor rost. Nu va mai frământați, uite, vă spun și vouă, Trec noaptea la bulgari... chirpicul, două ouă. De le vedeai mirarea credeai că-nebunesc
AFACERE DE CRIZĂ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 by http://confluente.ro/Afacere_de_criza_.html [Corola-blog/BlogPost/371245_a_372574]
-
glume... O bâlbâi primaru’..., mai, mai, să facă spume. Abia acu’-nțeleg, mi s-a aprins scânteia, Afacere la cheie... și pe la ruși e cheia. Ei, vezi, aici e cheia afacerii... cum zici, Păi ei dau bălegarul cu care fac chirpici. Referință Bibliografică: Afacere de criză... / Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 224, Anul I, 12 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Marin Bunget : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
AFACERE DE CRIZĂ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 by http://confluente.ro/Afacere_de_criza_.html [Corola-blog/BlogPost/371245_a_372574]
-
mai știe ce face cu banii, nu mai știe de capul ei, nu mai poate deloc. Mai bine să nu mai vorbim despre asta... Mamaie, deși femeie simplă de la țară, care a muncit toată viața pământul, a construit case din chirpici, a ținut ditamai gospodăria și a crescut copii și nepoți, are, ca trăsătură de caracter, și un anume gen de sclifoseală aristocratică, pe care eu o ador. Mănâncă, de când o știu, ca o vrăbiuță ultragiată (ca și cum ar încurca-o obiceiul
Mamaie, tataie, târgul Gaudeanu şi nişte kiwi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20833_a_22158]
-
de la bunica Deschid zăvorul ruginit din poartă copilărie mele, Adun cioturi de vise risipite plânse de jos, În gânduri frumoase, triste rămase-n unghere Amintirile tinereții mele rezemate pe ușa din dos. În casă zugrăvită în alb cu var peste chirpici, La grindă, unde ne urcam pe cufăr în odaie, Găsesc uitați bănuți de când eram mici, În colțul sobei deasupra patului cu saltea de paie. În tindă, dulapul zestre de la străbunică, Păstrează o lingură de lemn, strachină și o sită. în
AMINTIRI DE LA BUNICA de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/valentina_geambasu_1447577033.html [Corola-blog/BlogPost/342850_a_344179]
-
7124 Dulgheri 7129 Muncitori constructori neclasificați în grupele de bază anterioare 7121 MUNCITORI CONSTRUCTORI CARE UTILIZEAZĂ TEHNICI ȘI MATERIALE TRADIȚIONALE Muncitorii constructori din această grupa de bază execută lucrări de construcții și reparații de locuințe și alte anexe gospodărești din chirpici, lemn, bârne etc; nivelează terenul, sapă fundația și clădesc construcția din materialele respective. Ocupații componente: 712101 muncitor constructor bârne, chirpici, piatra 712102 confecționer plăci din diverse materiale 712103 confecționer plase și pânze rabiț din stuf 7122 ZIDARI Zidarii execută lucrări
EUR-Lex () [Corola-website/Law/201938_a_203267]
-
Muncitorii constructori din această grupa de bază execută lucrări de construcții și reparații de locuințe și alte anexe gospodărești din chirpici, lemn, bârne etc; nivelează terenul, sapă fundația și clădesc construcția din materialele respective. Ocupații componente: 712101 muncitor constructor bârne, chirpici, piatra 712102 confecționer plăci din diverse materiale 712103 confecționer plase și pânze rabiț din stuf 7122 ZIDARI Zidarii execută lucrări de zidărie, adică construiesc și repara fundații, pereți, coșuri înalte, cuptoare, clădiri etc., prin îmbinarea cărămizilor, pietrelor sau materialelor similare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/201938_a_203267]