168 matches
-
chemat de răul din om, de patima și păcatul care sapă și de ispita care te ține legat de ele, și Mărgărit, nu te supăra că te întreb, ai fost cumva preot ori călugăr la viața ta? Prea te văd chitit pă chestiile astea... Ei, asta-i acum! Stătea acolo ca și legat, țintuit locului, nu se mai putea dezlipi de curul ei, dragostea mea, patima și păcatul, te-aș fi mâncat de vie ca să te simt cum miști în mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
Oameni ca lumea, Mirelo, mare noroc a avut Petrișor cu așa părinți. De unde știi că mai târziu n-o să-i mulțumească, bineînțeles, dacă o să știe, dacă ei îi vor spune.... Nu veniseră doar ca să-și facă o idee, ci gata chitiți să-l ia. Ce e-n mână nu-i minciună, după care ar fi perfectat actele. Restul actelor, Mirelo, pentru care n-ar mai fi fost nevoie de ea. Ea ieșea din joc, nu mai era de nici un folos... De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
Acasă însă atmosfera se încinsese, eu nu mai puteam răbda să stau mereu cu gura închisă, așa că am preferat să ies din nou în stradă și să trag o raită prin cartier fumând câteva țigări. După o vreme, când am chitit eu că apele tulburi s-au limpezit, m-am repatriat în sânul căminului conjugal. Știam eu că adevăruri absolute nu există decât în filozofia cea mai... filozofică, că dacă o fi existând vreun vinovat între doi soți care se iubesc
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
necredincioși, proorocii au proorocit prin Baal și au alergat după cei ce nu sunt de nici un ajutor." 9. De aceea, Mă voi mai certa cu voi, zice Domnul, și Mă voi certa cu copiii copiilor voștri. 10. Treceți în ostroavele Chitim, și priviți! Trimiteți la Chedar, uitați-vă bine, și vedeți dacă s-a întîmplat acolo așa ceva: 11. și-a schimbat vreodată un popor dumnezeii, măcar că ei nu sunt dumnezei? Dar poporul Meu și-a schimbat Slava, cu ceva care nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
capre, sunt pagube majore pentru vârsta inculpatului. Mai departe, la pagina 63, citim: ,,Odată, vara, aproape de Moși, mă furișez din casa ei și mă duc, ziua miaza-mare, la moș Vasile, fratele tatei cel mai mare, să fur cireșe... Și mă chitesc eu în mine, cum so dau ca să nu mă prindă...”. Iată deci o faptă săvârșită cu premeditare; inculpatul declară deschis: ,,mă duc să fur cireșe” cu nonșalanța cu care ar spune: ,,mă duc să cumpăr cireșe”. Dar, acest fapt a
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
o aduci de la târg, de la Or’ei și coastă cât nu face; vrei oale - de unde oale, că coastă, -n târg, la Or’ei - de tablă nici nu mai deschidem vorba! Când omul vrea să-și facă casă, se uită primprejur, chitește, socotește, prubuluiește: Măi, ce am eu la-ndămână, pe loc, În sat, În pădure? Am ce am, nu cai verzi de la târg. - M-am uitat primprejur și-am văzut, Îi zice tata lui Moș Iacob. Să fac școala din cochileți? Școa-la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
-și rotească privirea, să mă caute. Nu mă vede, dar mă știe prin apropiere - așa-i Nora, ai zice că-i o soacră; cea cu ochi de acră. Iau din troscot morcovul lepădat și-l azvârl - am o precizie la chitit... Cade În ligheanul cu apă chiar În clipa În care femeia s-a Întors cu spatele. Nora simte, știe, mă știe. Se răsucește Încet, Încet, ar putea ține ochii Închiși, când ajunge În dreptul meu se oprește din rotit. M-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
nu m-a luat soileala și cât ai zice pește am dat de Abenhaldun: nici n-am Întins bine ghiara, că l-am și umflat. Foarte pă lesne am găbjit și scara, care iera mult mai la Îndemână decât mă chitisem io, și-am izbit-o În secretariat. Pă drum, n-am cântat nici o parolă chioară. Ieram prins al naibii de tot cu zodiile. L-am lăsat acolo și-am ieșit să caut alt druz. Taman atunci am auzit ceva așa ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
pă porția mea dă bancă și zgomoțeam cu linguroiu-n masă să mă dau punctualiform. Taman atunci s-a arătat bucătaru și m-am făcut că buchiseam adânc o inemă. Asta ca să vedeți ce laborios a fost bărbatu. Înainte să mă chitesc io cum să mă reped la dușamea, el mă și săltase cu dreapta, iar cu stângacea Îmi tescuia inemioarele În nas, boțindu-le una câte una. Nu-l condamnați pă bietu om, don Parodi; vina ie a lu mandezu. După
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
dân nou În coteț, teafăr și nevătămat. Ca să nu mai zic În ce hal Îmi iera patu; covertura și cearșafurle iera toate o pată; și perna, nici ei nu-i iera prea bine; turnesolu să scursese până-n teșcherele și mă chiteam unde-o să trag la aghioase la noapte, pencă răposatu Tadeo Limardo stătea Întins În culcuș, mai mort ca salamu. Normal că Întâi m-am gândit la han. Nu cumva să-și creadă dușmanii că io Îl sacrificasem pă Limardo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
un pretenar ie mereu gata să pună umăru. — Don Bustos! a gemut, șutind un corn fără să-mi cază fisa. Sunt băgat până-n gât, și dacă nu-mi dai o gheară dă ajutor, sunt În stare dă orșice. M-am chitit c-o să mă tragă dă mânecă și m-am pus În gardă. Da la mandea Îl aducea ceva și mai rău. — Anu ăsta, 1927, am călcat pă broască, mi-a esplicat. D-o parte, creșterea iepurilor albinoși, dă la un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
gura translatorului, care îmi lua mie vorba românească și o dădea lor pe turcește. Așa că am mai scurtat-o. Dar mă tot bătea un gând... să le-o trag pe la nas, sau să-mi văd de treburile mele. Adicătelea mă chiteam să le zic așa: „Intrați și vă uitați! Dar să știți că sunteți primii turci care intră în această Cetate. Au mai vrut și alții, dar n-au avut cum...” Da’ nu le-am tras-o, că m-am gândit
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
Noe: Sem, Ham și Iafet. După potop li s-au născut fii. 2. Fiii lui Iafet au fost: Gomer, Magog, Madai, Iavan, Tubal, Meșec și Tiras. 3. Fiii lui Gomer: Așchenaz, Rifat și Togarma. 4. Fiii lui Iavan: Elișa, Tarșiș, Chitim, și Dodanim. 5. De la ei se trag popoarele din țările neamurilor de pe malul mării după ținuturile lor, după limba fiecăruia, după familiile lor, după semințiile lor. 6. Fiii lui Ham au fost: Cuș, Mițraim, Put și Canaan. 7. Fiii lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
și va cădea, și povara care era pe el va fi nimicită, căci Domnul a vorbit." $23 1. Proorocie împotriva Tirului. "Bociți-vă, corăbii din Tarsis! Căci Tirul a fost nimicit: nu mai are nici case, nici intrare! Din țara Chitim le-a venit vestea aceasta." 2. Amuțiți de groază, locuitori ai țărmului, pe care o umpleau odată negustorii din Sidon, care străbăteau marea! 3. Veniturile lui erau grîul Nilului și secerișul rîului, aduse pe ape mari, așa că el era tîrgul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
jug! 11. Domnul și-a întins mîna asupra mării; a făcut să tremure împărații, a poruncit nimicirea cetățuilor Canaanului, 12. și a zis: "De acum nu te vei mai bucura, fecioară necinstită, fiica Sidonului! Scoală-te și treci în țara Chitim; dar nici acolo nu vei avea odihnă. 13. Iată pe Haldei, care nu erau un popor, locuitorii aceștia ai pustiei cărora Asirianul le-a întemeiat o țară; ei înalță turnuri, surpă casele împărătești ale Tirului, le prefac în dărîmături." 14
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
pe stîncă. 22. Dar Cain va fi pustiit, pînă ce te va lua prins Asur." 23. Balaam a rostit următoarea proorocie: "Vai! cine va mai putea trăi cînd va face Dumnezeu acest lucru? 24. Dar niște corăbii vor veni din Chitim, vor smeri pe Asur, vor smeri pe Eber, și la urmă vor fi nimicite și ele." 25. Balaam s-a sculat, a plecat, și s-a întors acasă. Balac a plecat și el acasă. $25 1. Israel locuia în Sitim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85128_a_85915]
-
și sunt invizibili, dar pot să prezică viitorul și pot să posede sufletele oamenilor și ale copacilor. Ca și oamenii, jinn-ii aleg să fie buni sau răi și, ca și oamenii, răul îi ațâță. Spus mai simplu, unii jinn-i sunt chitiți să facă rău. Cei mai puternici se numesc afreet; jinn-ii cei răi sunt cunoscuți sub denumirea de shayateen, adică draci. În Arabia Saudită, acolo unde s-a născut Naji, nimeni nu scapă de dracul. Fiecare om are jinn-ul lui, care-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
Miercurea Cenușii. Ideea de ansamblu era să-l farmece și să-l Îmbuneze pe acest Lal mânios. Ochii ei, așa cum se repezi, fără să se uite, În afundătura camerei, erau aprinși și, pus În cuvintele bătrânului către sine, dilatați razna, chitiți pe senzualitate. Deși arăta ca o doamnă, gesticula prea mult, era mult prea expansivă, răspunzând exagerat de prompt și cu prea multă Înflăcărare, având de departe prea multe de spus. — Profesore Lal! — Fiica mea. Da, m-am gândit că ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
văd ce se întâmplă cu adevărat pe Ulița Tărbujenească. Înainte de a pleca din acest loc, uite-te mai cu băgare de seamă acolo, la poarta dinspre apus a mănăstirii Barnovschi, și spune-mi ce vezi. Apoi eu de mult mă chitesc că acolo e o treabă cu temei făcută de un domnitor gospodar. Ce ți-a atras luarea aminte? Întâi șoproanele bine făcute și rânduite precum și tarabele pline cu hartane de carne de tot soiul... Nu ești departe de adevăr. Ca
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
o să o ducem cu toții și mai bine ar fi să o stingem, să nu se consume Ci eu, care socotisem că lămpile ne ajungeau încă o vreme și că tocmai acum, când Manuil Fragă, coborâse după apă de băut, am chitit că nu era cazul să întrerupem lumina lămpii Mai băgasem de seamă că pe întuneric, unora le venea mai greu să nu se împlânte în mohoreală și să nu se cufunde în disperare, iar acum am avut, așa, o presimțire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
ce să fac? Oi trece din nou pe la frate-meu, Ispas, să-i cer împrumut carul. Pe urmă văd eu niște gospodari, ceva, care au de măcinat, pun sacii în car și la drum! Moara-i colea, peste deal. Mă chitesc așa, că-n două-trei zile ajung înapoi acasă. Tu, Smarandă, în vremea asta mai mână cei handralăi la pădure; niscaiva hribi sau hulubițe s-or mai găsi pentru o fiertură ca lumea. Câțiva căței de usturoi ceri peste gard, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Apoi taci! Zi, Dănilă. DĂNILĂ: Bădie, iaca ce rugăciune am: în casă nu se mai găsește chiar nimica de mâncare, și-aș fi făcut un drum la moară, să mai leg ziua de mâine cu cea de poimâine. Așa că mă chiteam că mi-i mai face bine o dată cu carul dumnitale. Boi am eu, grâu și păpușoi au alții... ANISIA: Mai taci, Anisie, dacă poți! Bărbate, toate ca toate, da' carul nostru a ajuns chiar de haimana. Spune-mi, rogu-te, trece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Da' știi că nu m-ai învățat de rău, bădiță? Chiar așa am să fac. Tii, grozavă treabă! Apoi pe urmă, pune-te Dănilă pe câștigat. Că eu, să-ți spun drept, parcă-parcă tot la cărăușie aș trage. Și mai chitesc așa: îi vând cu preț bun și chiar de-acolo, din iarmaroc, iau o casâncă Smarandei și niște turtă dulce la copii. Știi, cucoșei din turtă dulce, cu ochi roșii... Ia să văd câți sunt: Florica unu, Vasilică doi, Petrișor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Dănilă, de-mi mai zic oamenii și Prepeleac, de-alături, din sat de la Dodan. ONOFREI: Apoi zi așa, măi vere! Se poate să nu fi auzit de isprăvile dumnitale? O lume întreagă vorbește și se miră cât de bine le chitești pe toate și cât de anapoda îți iese lucrul început. DĂNILĂ: S-o mai fi întâmplat și-așa, da'asta mai demult... ONOFREI: Și, zi, ai plecat să vinzi boii... DĂNILĂ: Plecat. ONOFREI: Se vede treaba că ai mare trebuință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
sunt om norocos. Dovada aici de față: mi te-a scos norocu-n cărare. Pentru că de ce? Eu am acasă păsăretul pământului, atâta doară că pe gânsacul cârdului meu de gâște l-a mâncat vulpea mai acu' o săptămână. Și mă tot chiteam de unde să fac rost de altul în loc; tot am vorbe cu nevasta, că de ce stăm fără gânsac. Ce mai tura-vura: hai să facem schimbul. Să-mi dai gânsacul dumnitale pe capra asta a mea. Că și asta-i o sămânță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]