610 matches
-
trimis un sfert din regiment la Cernavodă, la pod și în împrejurimi, dar ochii pe pod!, iar la comanda sfertului pe care îl păstrase a rămas el. Cînd a auzit zgomotul împușcăturilor din oraș, Scipione a sărit în șa, a chiuit ,După mine!" și a pornit spre oraș. Nu-și scosese sabia, ca la atacurile de pe cîmpul de instrucție. Își răsucea furios cravașa deasupra capului. Din vîrful dealului cartierului turcesc, maiorul și-a trimis o parte din trupă la învăluire, iar
Defilarea by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7880_a_9205]
-
domnitor din glacialitatea ținutei sale. Taman la Sublima Poartă, în cadrul unei întrevederi de importanță crucială pentru Principate, dentistul îi prepară maiestății sale (din așa numita Amanita muscaria) o licoare ce-i va da o beatitudine garantată. Prusacului, deodată, îi vine să chiuie și încalcă tot protocolul vizitei, obținând astfel rezultate diplomatice neașteptate... După propriile mele reacții avute pe parcursul lecturii, e sigur că Filip Florian a reușit să picure câțiva stropi din acest decoct nu numai în gâtlejul uscat al unui viitor mare
Bukarest by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7909_a_9234]
-
un "faliment jalnic", opunîndu-i "Marea Evoluție", reformarea pe cale pașnică, civilizată, a Rusiei. Barbaria comportării bolșevicilor nu inaugurează decît o epocă a fărădelegii și crimei. Primele impresii ale scriitorului fixează consternarea sa precum o sentință definitivă: "Am văzut mulțimi cenușii care, chiuind și suduind murdar, spărgeau geamuri în trenuri, am văzut cum sunt omorîți oamenii. În Moscova am văzut case distruse și pîrjolite... fețe obtuze și pline de cruzime... Am văzut mulțimi care asaltau intrările băncilor zăvorîte, luate cu japca, cozi ale
O victimă a stalinismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7428_a_8753]
-
zîne date-n zambila mă-sii, vrăjitori și vrăjitoare matlasate apetisant, călărind știuleii de porumb ai însuși Domnului Ion Creangă! Armata de verișoare (mă înrudeam cu tot satul!) dansa săltat, îmbujorată de plăcere, la orice mică întîlnire, incitată de admiratori, chiuind scurt, răsfățat, impudic - parcă erau străpunse toate deodată și învîrtite într-o frigare uriașă, alegorică. Tractoriști comuniști și beți conduceau tractoarele lor comuniste, deh!, cu remorcile doldora de pîini cît roata, pe traiectorii putrede ca și capitalismul, în zig-zag, în
Emil Brumaru „M-au eliminat de la grădiniță pentru că, iarna, trînteam fetițele în nămeți...” by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7573_a_8898]
-
inadaptării în cheie avîntată ori depresivă, punct de referință al oricărui act creator. Arșavir Acterian își mărturisește alternanța dintre o frenezie paroxistică, maladivă și incapacitatea integrării în mediul social: "Veselia mea, cînd se isca, era o veselie bolnăvicioasă: tremuram, dănțuiam, chiuiam, pentru că tinerețea îmi cerea să cheltuiesc o energie prisositoare. Trăiam zile care nu-mi prilejuiau nici măcar acea senzație de voluptate că mă dedau unor experiențe inedite. Oriunde mă simțeam un intrus, jenat de propria-mi existență și prezență. Era un
Un „trăirist” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7363_a_8688]
-
mare de toți dumnezeii/ că o să spun povești din armată/ mamelor și copiilor ce se plimbă prin parcuri în pace/ mi-e teamă că o să ascult muzică populară la maximum/ și-o să-mi vină să cânt să joc și să chiuiesc// nu bătrânețea mă sperie/ ci temerile astea/ ce se vor transforma în dovezi clare/ că voi fi un bărbat încă bine și încă-n putere.” (p. 78) Deznodământul e același oricum, iar spontaneitatea lui e sensibil mai dureroasă decât parcursul
Polemici cordiale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5968_a_7293]
-
se spune că rămâneau fără pui până în aceeași zi a anului viitor. În această zi, fetele și băieții trebuiau să se întâlnească pentru a fi îndrăgostiți pe parcursul întregului an. Fetele și băieții se adunau în cete și ieșeau la pădure chiuind, pentru a culege primele flori ale primăverii. Din zăpada netopită până la Dragobete fetele și nevestele tinere din Muntenia, Oltenia, Dobrogea și Transilvania făceau rezerve de apă cu care se spălau în anumite zile ale anului, pentru păstrarea frumuseții. Sărutul eternității
Cine era DRAGOBETE. Superstiții și tradiții de ziua îndrăgostiților by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/62533_a_63858]
-
devenit punctul de cotitură în dezvoltarea întregii culturi mondiale. In el erau comparate două maimuțe. Una din ele bea „Cola obișnuită" și, drept urmare, devenea capabilă să îndeplinească o serie de acțiuni logice simple cu cuburi și bețișoare. Cealaltă bea Pepsi-Cola. Chiuind vesel, ea se îndrepta spre mare într-un Jeep, îmbrățișând niște fete care disprețuiau în mod evident drepturile egale ale femeii (când trebuie să comunicați îndeaproape cu maimuțele, este mai bine să nu vă gândiți la asemenea lucruri, deoarece atât
Viktor Pelevin - Generația P by Luana Schidu () [Corola-journal/Journalistic/6039_a_7364]
-
Cristina Alexandrescu Cercetătorii de la Universitatea din Leeds susțin că au aflat de ce țipă femeile atunci când fac sex. Femeile gem, chiuie, țipă și se manifestă sonor în timp ce fac sex pentru că sunt convinse că asta face parte din spectacol și partida va fi una de neuitat, scrie click.ro Una din zece femei crede că atunci când țipă și respiră sonor își ajută
Cel mai mare mister al femeilor, dezlegat. De ce țipă atunci când fac sex by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/65049_a_66374]
-
pe Martha într-un vagon de animale, vedea cum picioarele ei goale alunecau peste excremente, cum căuta sprijin, auzea gemetele celor înghesuiți, oftatul omului, tremurul lui, frunzele de stejar și strănutul. Se auzi o împușcătură. Un vânător, strigă Peter și chiui. Lătrat de câini în depărtare, o a doua împușcătură. Stai, mamă! Peter voia să se oprească și să se uite în jur, voia să afle de unde veneau împușcăturile. Dar Helene nu voia să se oprească, mâna lui a scăpat dintr-
Femeia din amiază by Julia Franck () [Corola-journal/Journalistic/5774_a_7099]
-
ciobanii cu oile lor păscând cenușă, negustorii au umplut din nou templele, pe tarabe, la preț redus, la a doua mână, se vând cămășile însângerate ale învinșilor, (da, s-a mai spus și se va mai spune) dar meterhanalele fluieră, chiuie, aghiazma-i un bun înlocuitor de benzină, văd chiștoace plutind în cristelnițe, necredința mută munții din loc, un elev îmi spune că, în sfârșit, și-a prins profesorul copiind pe când asuda să devină definitiv, câteva mii de iude nu mai știu
Cravata lui Gellu Naum by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/3136_a_4461]
-
care intelectul cititorului e prins într-un joc atracțios, bun conducător de energie temperamentală ce, venind din partea forului emitent, se întoarce convenabil asupra acestuia, sub înfățișarea undelor empatice ale receptorului. Exemple se pot găsi cîte poftim: Ezitările mele în a chiui la unison cu Buduca se trag însă mai degrabă din linia de continuitate, aproape - de nu cu totul - organică, pe care rulează metamorfoza poeziei lui Flora care, oricît și-ar dezice începuturile, continuă să fie, în bună parte, moștenitoarea lor
Un postimpresionist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11071_a_12396]
-
românii. Asta nu vede el, nu vede nici Lucinski și nici alți canadieni de la Chișinău, care se trag din tribul pieilor foarte roșii. Așa că, până una-alta, de pește Prut, eu vă transmit tradiționalul salut: ou-oa, ou-oa, ou-oa, ouoa, ouoa-oaoa! (chiuie că indienii). Scuzați...M-am bătut cu palma peste gură, ca indienii de la noi din bătătura, fiindcă-mi vine să vă spun o poveste canadiană. Au avut cană dienii-ăia de pește Prut, pardon: Niagara, un prim ministru frumos, necăsătorit, care
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
decât de limbajul mitocăniei și nu ne recunoaștem decât în gesturile deocheate ale mojicilor de mahala. Stresați de provocarea de-a schimba ceva din stilul "o mână spală pe alta", stăm îmbufnați într-un moment în care ar trebui să chiuim de bucurie. Există și o altă problemă de fond, arareori abordată. Dar dacă nu cumva mizeria ideologică pe care am trăit-o mai bine de jumătate de secol ni se potrivește ca o mănușă? Dar dacă lașitatea, frica asumării propriei
Lecția de optimism metodic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10191_a_11516]
-
-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! Pentru sângele neamului tău curs prin șanțuri, pentru cântecul tău țintuit În piroane, pentru lacrima soarelui tău pus În lanțuri, ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! Nu pentru mânia scrâșnită-n măsele, ci ca să aduni chiuind pe tăpșane o claie de zări și-o căciulă de stele, ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! Așa, ca să bei libertatea din ciuturi și-n ea să te-afunzi ca un cer În bulboane și zarzării ei peste tine să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! Pentru sângele neamului tău curs în șanțuri, pentru cântecul tău țintuit în piroane, pentru lacrima soarelui tău pus în lanțuri ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! Nu pentru mânia scrâșnită-n masele, ci ca să aduni chiuind pe tăpșane o claie de zări și-o căciulă de stele, ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! Așa, ca să bei libertatea din ciuturi și-n ea să te-afunzi că un cer în bulboane și zarzării ei peste tine să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
dar nu vrea să-și răspundă. Trupul fizic nu-i mai face față spiritului, acelui liant care o ține cu carnea Încă pe oase. și, În spațiul monumental, muzica străveche Își face de cap că o văduva tânără. Orgă cântă, chiuie aproape... Lumină de afară da iamă În bazilica prin miile de cioburi colorate din vitraliile recent refăcute. Este că Într-un caleidoscop, o lumină multiplicata, placata cu miliarde de fațete strălucitoare. și ce dacă este numai iluzie optică, un joc
Vara Leoaicei. In: Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/99_a_392]
-
rîndul lor fuseseră taxați cu porecla rușinoasă de „pătlăgeaua vînătă”. Nu puține au fost „creioanele” care primiseră cununa de martir a vînătăilor și juliturilor din mîna răzbunătoare a „pătlăgelelor”. Întărîtate, „creioanele” puneau la cale hăituiala cîte unei „pătlăgelele” izolate și, chiuind, trăgeau în micul nobil din praștii cu bătaie lungă. „Pătlăgeaua” singuratică, zgîlțîindu-și ghiozdanul, se salva în grabă în vreo străduță și, palidă, cu un galoș pierdut în fugă, rămînea îndelung în adîncitura intrării unei case oarecare. Galoșul capturat era aruncat
ILF ȘI PETROV Douăsprezece scaune (ediție necenzurată) () [Corola-journal/Journalistic/4078_a_5403]
-
gen. Personajele, deși din mediul urban și intelectuale, par insațiabile și blocate în ideea de sex. Un personaj teoretizează: femeia are nevoie alternativ de sex și bătaie. Femeile "nu trebuie iertate". O nevastă e bătută cu cureaua ca preludiu și chiuie ca la nuntă de inedita plăcere. Enormitatea faptelor și amploarea excesivă a fazelor de acuplare plictisește și dă de bănuit. În concluzie, sexul face parte din viața personajelor mai mult totuși decît din cea a oamenilor reali. De aceea literatura
"Amorul e un lucru foarte mare" by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/10315_a_11640]
-
-te învârtindu-te, cotoroanțo! Nu mă tem de făcăturile și farmecele tale! Rămâi cu dracii tăi! Într-o bună zi se vor sătura de tine și te vor lua în întunecimea iadului să le servești ca untură pentru prăjelile drăcești! - chiui fără reținere tânărul. - Nu vorbi cu răutate, băiete și nu te întrece în glume cu slujitoarea necuratului că mare pacoste se va abate asupra ta, îl dojeni Marița lui Gogonete, o femeie tare afurisită din satul vecin care se ciondănea
O VIAŢĂ NOBILĂ, UNDEVA ÎNTRE CARPAŢI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360196_a_361525]
-
nu te mai încurca! Mai bine roagă-mă să te învăț tehnica bătăii, bineînțeles pe pielicica ta! - și izbucni în hohot de râs alături de cei din jur. - Nea Mandache, chiar credeam că răstorni munții după moaca pe care o făcuseși! - chiui Pătru. - Te cam speriași, nu!? Întreg satul mă știe ca om pașnic, glumeț și pus pe șotii! Cei doi tineri căsătoriți au o poveste aparte. Părinții lor se aflau cândva doar la câteva case unii de alții și erau buni
O VIAŢĂ NOBILĂ, UNDEVA ÎNTRE CARPAŢI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360196_a_361525]
-
a dorit El ca noi să ne iubim și nimic să nu ne despartă până la moarte. - Vreau să-ți spun un secret... De fapt nu sunt sigură, dar după simptome bănuiesc c-ar fi posibil... - Să avem un copil?... Iuhu! - chiui în culmea fericirii și dădu pinteni calului. Terminară în grabă treburile gospodărești și odată cu sosirea serii făcură o mămăliguță cu brânză și smântână, fripseră un puișor și cinară în tihnă. Vestea anunțată de frumoasa Elena, că în curând vor fi
O VIAŢĂ NOBILĂ, UNDEVA ÎNTRE CARPAŢI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360196_a_361525]
-
roll. Un dansator confiscă tot momentul: își pupă partenerele de moment și ne face complici la treaba asta, se întinde cu jumate de metru mai mult decât ceilalți, se bâțâie mai cu spor și nu pleacă de pe scenă odată cu ei, chiuie în repetate rânduri. Ne îndeamnă să facem ca el, deși e evident că nu putem, pentru că-s scaune în jur și avem o mobilitate mult mai scăzută, în general. „C'mon everybody” și noi nimic. Ne lasă în pace doar
Astă seară facem glume de tranziție () [Corola-blog/BlogPost/338195_a_339524]
-
Poezie > Pamflet > PSALM Autor: Elena Neacșu Publicat în: Ediția nr. 1913 din 27 martie 2016 Toate Articolele Autorului Cu temenele până la pământ Papuc după papuc prin veac ați lins; Zadarnic steagul flutură în vânt, Vae victis! Deci păziți rugul aprins! Chiuind într-un picior pe luncă Chiar v-ați amăgit cu cea butadă : „Boii ară și caii mănâncă”! Tot mai aprig v - apasă corvoadă! Ferecate porți suflet străbate; Și una după alta, vai, se - nchid, În lumină tăinuite fapte Vulcanic irump
PSALM de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384661_a_385990]
-
la Soare-Împărat, când la căpitan, când la iubita sa. Dar bucuria se revărsa valuri, valuri în sufletul lui Mărțișor, inundă și pe prințesă și pe Norocel, care nu-și stăpâniră emoțiile și lacrimile de bucurie. Se îmbrățișară și se sărutară, chiuind de bucurie. În sfârșit, izbândise! Totuși, limbile de foc săgetau tot mai des, norișorii vineți-sângerii, semn că mânia și disperarea împăratului erau foarte mari. Cu privirea încruntată, îl fixă pe căpitanul Zefir, nădăjduind că va găsi el o cale să
MĂRŢIŞOR-15 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382317_a_383646]