108 matches
-
țesături de lână, de cânepă, de bumbac, de in și de borangic sau mătase. Alte bunuri realizate în ateliere meșteșugărești și manufacturi erau: făină, lumânări de ceară și de seu, săpun, piei tăbăcite, oale de pământ pentru sobe și apeducte, chiupuri pentru bucătărie și flori, olane pentru acoperit case, cărămidă, rogojini etc. Meseriașii construiau case din cărămidă și din lemn, confecționau îmbrăcăminte și încălțăminte, produceau vase de tablă și de lemn, sobe de cărămidă și de fier, trăsuri și sănii, diverse
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Îți oferea, cu glas baritonal, salipul său, savantă licoare exo tică, suc distilat din coji și boabe mult aromatice, servit fierbinte În ceșcuțe de cafea și cu bonomie orientală; sau la precupețele zvelte și legănate pe șolduri sub cobilița cu chiupuri mari de pământ și cu străchioara cu cărbuni aprinși la fund, oferind gospodinelor leneșe la gătit ciorba de burtă dreasă cu ou și cu oțet și tuslamaua prea suculentă, din călcâi, muche și mură, cu usturoi; sau la noptatecul ospătar
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
vase specifice centrului ceramic Brădești. în general produce oale pentru gătit mâncare ale căror dimensiuni variază între 1-4 litri; oale pentru fiert sarmale, cu o toartă, având capacitatea de 4 8 litri și cu două torți, de 6-12 litri; borcane, chiupuri pântecoase, de 8-2+ de litri; tortare oale de transportat mâncarea la câmp, cu corp rotunjit și toartă transversală, arcuită deasupra gurii; ulcioare, cu pântecele bombat și gâtul lung; gâtlane(lăptare); căni de diferite mărimi, cu partea inferioară pântecoasă, gâtul evazat
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
din bronz și fier. Ceramica din așezare cuprinde vase de uz comun din pastă fină roșie și cenușie (oale, farfurii, străchini, castroane, boluri, cupe ulcioare), din pastă zgrunțuroasă roșie și mai ales cenușie (oale fără toarte, străchini, capace de vas, chiupuri), vase cu decor în relief sub formă de șerpi, vase cu decor ștampilat și terra sigillata, de producție locală. Alte materiale descoperite în așezare sunt: fragmente de vase de sticlă, mărgele din sticlă, resturi osteologice de la animale domestice (bovine, ovicaprine
Mediaș () [Corola-website/Science/296955_a_298284]
-
alt sătean pe nume Moș Țintea zis Mircea, în vârstă de 96 de ani și care afirma la vremea aceea că la sfârșit de secol XIX, pe când era copil, se jucau în hruba de sub Cetatea Uriașilor unde se mai găseau chiupuri mari de lut (cu siguranță utilizate pentru depozitarea grânelor) și urme de unelte casnice de lemn. Se poate afirma că legenda s-a înfiripat din neînțelegerea utilității unor vase ceramice așa de mari, a căror resturi se mai puteau vedea
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
lance de fier și un craniu au fost depuse la Muzeul Mediaș. Necropola a fost atribuită celei de a doua vârste a fierului, dar poate data și din perioada migrațiilor. 8. Pe malul "Râului Alb" s-a descoperit buza unui chiup încadrabil în epoca romană. 9. "Pe Straja (Wartberg, Warteburg)" s-au descoperit resturi dintr-o circumvalație datând, probabil, din perioada medievală. Biserica este pomenită pentru prima dată în anul 1415. În turn s-au păstrat trei clopote medievale, dintre care
Agârbiciu, Sibiu () [Corola-website/Science/299826_a_301155]
-
dar cu un număr mare de variante și (fără a fi încă pictate) cu un mult mai bogat repertoriu ornamental: brâu în relief cu alveole, torți (în cazul cănilor de lux) lucrate în torsadă, ornamente lustruite. Nu este, firește, cazul chiupurilor, a vaselor mari servind la păstrarea proviziilor, îngropate în pământ și atingând chiar o dimensiune de 2,20 m. În perioada ei de apogeu (sec. I î.e.n.-sec I e.n.), ceramica geto-dacă era în general lucrată cu roata (această tehnică
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
de „” (sau „Rondul scriitorilor”). Ansamblul constă dintr-o alee circulară cu raza de aproximativ 30 de metri; în mijloc, se află un rond de gazon al cărui centru e marcat de un vas ornamental de lut ce seamănă cu un chiup antic. Sunt așezate în jurul cercului 12 busturi de marmură la distanțe egale, pe postamente identice, paralelipipedice, de 2,40 metri înălțime tăiate în piatră de Muscel, reprezentând 12 scriitori și oameni de cultură români. Fiecare nume de scriitor e însoțit
Rotonda scriitorilor () [Corola-website/Science/321614_a_322943]