180 matches
-
n(ă)stirea Xeropotamo de la Sfânta Gora,... afar(ă) dentr-o sută de lei pre an ce i-am fost făcut din vama ce mari, încă den domniia noastră dentăi... Și iarăș(i) mai socotind... că,... cu atâta nu să poate chivernisi și având trebuință de agiutor... să-i mai prisosască ca s(ă) margă ceva venit pre an și la m(ă)n(ă)st(i)rea Xeropotamo”... ― Și ce hotărăște vodă, părinte? ― Nu se zgârcește la danii. Iată amănuntele: “Ș-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
au avut și dobitoacele lor mai multe decât când s-au închinat la sfințiia sa patriiarhul... le-au lăsat sfinția sa în stăpânirea țărâi noastre... că la mănăstirile ce sintu la munte călugări grecii au socotit că nu sintu putincioși a chivernisi”. ― Întrebarea care se impune ar fi: de ce nu puneau sfințiile lor - cei de la Sfântul Mormânt - osul la treabă? Răpunsul vine firesc, tot printr-o întrebare: cum să se atingă sfințiile lor de oaie, de capră, de vacă sau de porc? Pe ogor
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Democrație la proțap Cu faimă grobiană încolonată, Poți pune țara -n cumpeni înc-odată! Cu atestate de schizofrenie, Poți să dai foc, să furi o visterie! Tou-i ca legi să răsucești springar, Și te chivernisești vârtos la buzunar. Bagi neamu-n Aga vezi de teșcherea, Cu țara, cu reforma, vom vedea; Toți ipochimenii se alertează Când țara și reforma prea trenează. Sărmanii nu au pită-s mai săraci? Băgară la buticuri cozonaci... Cu țigaretele zvâcni ideal
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93458]
-
ți-am scris pîn-acuma cauza a fost neîncrederea cu care întîmpini orișice voință proprie a oricărui din fiii d-niei tale, neîncredere augmentată de privirea formalistă ce-o ai despre lume, după care orice om care nu caută decât a se chivernisi, după cum o numești, d-ta, trebuie să fie un om de nimic. Ești un părinte nenorocit - adevărat. Dar ești nenorocit mai mult pentru că vrei ca fiecare să trăiască și să-și măsure pașii după cum dorești d-ta. Când vorbești de
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
poată citi orânduiala bisericii dupe cum se cuvine. Și pentru ucenicii de la amândouă ocoalele, cei care se vor sili cu învățătura și vor fi săraci, lipsiți de cele trebuincioase, încă să aibă grijă mitropolitul a i ocroti și a-i chivernisi de cele ce le vor trebui, pre unii cu leafă, pre alții cu îmbrăcăminte, pre alții cu hrană, pentru ca să nu lase învățătura dintru acea pricină.” Când am terminat de citit și îmi trăgeam sufletul, bătrânul a adăugat doar: „Și uite
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
sunt niciodată mulțumit cu ce-am făcut, cu locul pe care stau, mereu doresc altceva, evident mai bun, mai mult decât am avut. Uite, colegii mei care s-au decis să rămână, definitiv și irevocabil, pe loc, încep să se chivernisească. Își fac un nume, o situație, o poziție în școală și în afara ei. Ce-i costă dacă spun și ei, acolo, ca omu’, din când în când: Aveți dreptate, tovarășe inspector, da, tovarășe director, să trăiți, tovarășe... Eu, nu, eu
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
o să nasc copii cu vederea slabă. Însă eu sunt încăpățânată și tot îmi iau cartea cu mine. Pe vremea lor or fi avut mai mult timp de citit și de multe altele, dar noi, cei mai tineri, trebuie să ne chivernisim bine orele. Abia așteptam să văd ce mai face Becky din Vanity Fair. Deși, la drept vorbind, cred că eu semăn mai mult cu proasta de Amelia, și-o să iubesc toată viața cine știe ce ticălos. Azi n-am avut noroc cu
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
m-am prefăcut, însă imbecilii pur sânge au mirosul fin. Simt până la urmă când unul nu e din rasa lor. Mai venea câte un deștept care făcea pe prostul, care nu avusese noroc în meseria lui și căuta să se chivernisească altfel. La început reușea să se descurce, să se piardă printre ceilalți. Dar a fi deștept într-o societate de proști e un defect pe care nu ți-l poți ascunde la nesfârșit, într-o zi ceva te trădează. Un
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
m-am prefăcut, însă imbecilii pur sânge au mirosul fin. Simt până la urmă când unul nu e din rasa lor. Mai venea câte un deștept care făcea pe prostul, care nu avusese noroc în meseria lui și căuta să se chivernisească altfel. La început reușea să se descurce, să se piardă printre ceilalți. Dar a fi deștept într-o societate de proști e un defect pe care nu ți-l poți ascunde la nesfârșit. Într-o zi ceva te trădează. Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
100% față de marele dirijor ocult. Înainte de a Încheia acest articol, se cuvine să relevăm marele adevăr că, În doar patru luni și jumătate de guvernare legionară, au fost eradicate corupția, hoția, cerșetoria și multe alte rele, iar Țara a fost chivernisită mai bine decât sub oricare dintre guvernele dinainte de 6 septembrie 1940 și decât cele de după 21 ianuarie 1941. Astfel, legionarii au dovedit cu prisos că sunt „copiii lui Eminescu”. Așa Îi caracterizase marele savant Simion Mehedinți. O dovadă clară de
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
pedepsiți unii dintre ucigașii sutelor de mucenici legionari, pomeniți În cartea lui Teofil Mija, spre lauda lui perpetuă. Deosebit de relevant este și faptul că, În doar patru luni și jumătate, legionarii au eradicat corupția, hoția și toate relele și au chivernisit țara mai bine decât oricare dintre guvernele anterioare și decât cele dintre anii 1941 și 2014. Iar celor ce cred minciunile sfruntate despre Mișcarea Legionară (din nefericire, tot mai numeroși), le aducem la cunoștință că marele savant Simion Mehedinți spunea
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
însă orice clădire poartă amprenta oamenilor care viețuiesc în ea și niciodată nu a avut motive reale s-o numească astfel, cu toate că de multe ori supărările lui trecătoare de elev îl îndreptățeau. De când era mic observa cum tatăl său își chivernisește salariul și nota minuțios în fiecare lună atât pentru chirie, pentru mâncare, lumină, apă, lemne etc și prevedea întotdeauna o mică sumă pentru diverse, pe care o cheltuia generos într-o seară cu familia. În seara aceea se îmbrăcau elegant
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
cameră, care ținea loc și de bucătărie. Și-amintea bine de ea, o știa de când s-a mutat în curtea blocului, plină de maghernițe unde locuiau o mulțime de oameni. După cele 8 clase a intrat la muncă și se chivernisea cum putea. Nu o văzuse de mulți ani, avea impresia că a și uitat cum arată. Între timp s-a mai răcorit afară și a apărut i-a recunoscut imediat trăsăturile însă nu mai era fetița pe care o știa
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
în principal pe fluxul de energie solară<footnote Georgescu-Roegen, N. (1979), Legea entropiei și procesul economic, Editura Politică, București. footnote>, dar până atunci se va recurge încă la zestrea terestră de materii prime, care trebuie să fie bine chivernisite. A chivernisi, în accepția autorului, însemna, înainte de toate: - interzicerea tuturor instrumentelor de război, iar cu forțele de producție astfel eliberate țările dezvoltate pot ajuta țările subdezvoltate în evoluția lor economică; - omenirea trebuie să-și reducă treptat populația la un nivel la care
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
celui obișnuit În slavă și laudă.” Nicolae are, nu mai Încape vorbă, firea unui moralist, rîndurile de mai sus sînt admirabile, fraza acoperă bine gîndul iute și profund. Este gospodarul unei familii risipitoare, cel care-i apără reputația și-i chivernisește bunurile spirituale. Versurile nu mai au cursivitatea și frumusețea scrisorilor. Suferă și el de boala familiei, dar, e limpede, n-are vocație erotică. Strîmtorat și temător, nu se lasă tîrÎt de pasiuni și, În genere, temperamentul lui este cuminte, ponderat
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
trupului, când sufletul le ține cu strășnicie. Chiar de i-ar săpa pieptul și i-ar tăia în bucăți inima, sufletul nu va da comoara ce i-a fost încredințată odată de credință. Asta este fapta harului lui Dumnezeu Care chivernisește totul, Care poate săvârși lucruri minunate și în trupurile slabe”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Mucenicii Egipteni, I, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți ..., p. 511-512. footnote>. Unii slujitori
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
dorită a stării și a stăpânirei fără a fi îngrozite inimile lăcuitorilor de prefaceri și strămutări (era după războiul ruso-turc dintre anii 1768-1774) nu le va cădea cu greu ca să lucreze la stăpânii moșiilor, pe care se hrănesc și se chivernisesc, din zece zile una, dând și dijmă din rodurile /lor/ de a zecea, după obicei. Însă cu hotărâre ca să nu fie volnici a-și rădica nimenea de pe țarină până nu vor face întăi știre stăpânului moșiei, ca să trimită să-și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
kybernetos înseamnă în limba greacă veche ,,cârmaci”, iar Platon utilizează într-unul dintre dialogurile sale (Legile) cuvântul Kibernetike în sensul abstract de ,,conducere a unei entități politice sau a unei cetăți”. Din cuvântul grecesc kybernetos provine, în limba română ,,a chivernisi”, iar, printr-o filieră slavă, un ,,guvernator” însemna conducătorul unei provincii (gubernie). ,,Guvern” provine din guvernator, gubernie, deci are rădăcina primară în kybernetos. Conceptul de sistem (sustemo în latină însemnând mulțime, adunare, reuniune) în știința modernă este utilizat în mod
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
a developat adevărata identitate după dezmembrarea Uniunii Sovietice, este emblematic în acest sens. Nimeni n-a pus în chestiune regimul. Dimpotrivă, intelectualii noștri au preamărit cu întreg talentul, contra unor onorarii grase, epoca înfloritoare în care aveam norocul să trăim, chivernisindu-se pe deasupra cu Premii de Stat republicane și unionale, titluri onorifice, ordine și medalii, delegații în străinătate, apartamente peste rând pentru toți membrii familiei etc. Se punea mai ales accentul pe educarea tinerei generații în spiritul comunist. Iată mostre din
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
trupului, când sufletul le Ține cu strășnicie. Chiar de i-ar săpa pieptul și i-ar tăia în bucăți inima, sufletul nu va da comoara ce i-a fost încredințată odată de credință. Asta este fapta harului lui Dumnezeu Care chivernisește totul, Care poate săvârși lucruri minunate și în trupurile slabe”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Mucenicii Egipteni, I, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți ..., p. 511-512. footnote>. Unii slujitori
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
două ori nu au reușit decât să-și facă o prăpădită de casă ceea ce exclude din start pufușorul de pe botișor și chiar cred că ar trebui luați la întrebări de ce și-au cheltuit banii aiurea și nu s-au chivernisit și ei mai bine. Despre Porumboiu cred și sunt convins că măcar vreo două județe ar trebui să-i ridice statuie fiindcă pe când hoardele coposoțărăniste dăduseră iama în economia bietei noastre țări făcând-o țăndări acest om pe care personal
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
să-și ungă carele". Deci, era vorba de aur negru, iar cumpărătorii terenurilor, sfătuitorii, în loc de porumb, cartofi și bostani, au plantat sonde și s-au îmbogățit peste noapte. Între timp, au venit alții și alții care de asemeni s-au chivernisit strângând averi uriașe. Simțindu-se păcăliți, au apelat la autorități. Numai că autoritățile i-au găsit vinovați. Ca răspuns, flăcăii noștri au încercat să-și facă singuri dreptate. Rezultatul final: în afara celui decedat pe meleaguri străine, încă doi dispăruți în urma
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
miliarde atît de necesare, investitorii străini se cam retrag, iar alții nu prea mai vin, deci criza vorbește pe toate vocile. O criză, cum spuneam, globală, deci nu avem a ne aștepta la mari ajutoare dinafară și trebuie să ne chivernisim bine puținul pe care îl avem. După vreo opt ani în care am crezut că aproape totul ne este permis, e cazul să mai măsurăm o dată dimensiunile plăpumii. Vor trebui reduse costurile, cheltuielile publice, susținute cît mai mult investițiile, crescut
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
semenii cu un duh somnolent, să-i deștepte din confuzie și moleșeală. Dar zbaterile lui sînt în deșert. Cine să-l înțeleagă? Licheaua, mediocrul, duduia hormonală? "Omul nou", multiplicat în puzderie de exemplare? În această "brambureală" dibaci întreținută, șarlatanii se chivernisesc pe rupte, se încotroțopenesc, își fac mendrele fără să le pese. Nu rareori, cu binecuvîntarea onctuoasă a unor clerici care nu și-au mărturisit toate păcatele. Demagogie, corupție, nevoi. În neștiința lor, de care ți-e și milă, în cecitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
se prezintă cât se poate de bună, întrucât ei sunt oameni simpli, în timp ce Maria aparține unei familii de mici boieri locali. Cos tandin nu poate trece peste cuvântul tatălui, pentru că „el nu are nimic, ci tată-său îl hrănea, îl chivernisea“. Amenințat cu închisoarea dacă nu o înzestrează pe fată după starea ei socială, Costandin se vede obligat să accepte căsătoria, dar este exclus din propria familie, tatăl „gonindu-l de lângă dânsul“. În acest caz, tribunalul ecleziastic trece peste acordul tatălui
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]