543 matches
-
Beniuc, Geo Bogza, Demostene Botez, Anton Breitenhoffer, Marcel Breslașu, Eusebiu Camilar, Vladimir Ciocov, Ovid S. Crohmălniceanu, Mihail Davidoglu, Dan Deșliu, Petru Dumitriu, Paul Georgescu, Eugen Jebeleanu, Kovacs Gyorgy, Aurel Mihale, Nagy Istvan, Ion Pas, Cezar Petrescu, Mihail Sorbul, Zaharia Stancu, Cicerone Theodorescu; Secretariatul Congresului Demostene Botez, Alexandru Jebeleanu, Aurel Mihale, Szemler Ferenc, Tiberiu Utan; Comisia de validare Asztalos Istvan, Laurențiu Fulga, Dumitru Ignea, Mihai Novicov, Alexandru Șahighian; Comisia de redactare a Hotărîrilor Congresului Eusebiu Camilar, Dumitru Corbea, Ovid S. Crohmălniceanu, Lucia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
din primele zile de după eliberare, cum era numită invazia sovietică, Mihai Beniuc constată că scriitori ca Mihail Sadoveanu, Mihail Ralea, Zaharia Stancu, Victor Eftimiu, Demostene Botez, Cezar Petrescu și Camil Petrescu, la care s-au alăturat mai tinerii Radu Boureanu, Cicerone Theodorescu, Eusebiu Camilar, Maria Banuș, N. D. Cocea, A. Toma, M. R. Paraschivescu, D. Corbea, Ion Călugăru, Nagy Istvan, Gaal Gabor, Marcel Breslașu, G. Macovescu, Ion Pas, Geo Bogza, G. Ivașcu, E. Jebeleanu, la care cere îngăduința, modest, a se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
de la Rusca. Pe lîngă realizările în poezia epică nu sînt omise nici cele din poezia lirică și sînt enumerate: Mărul de lîngă drum de Mihai Beniuc, Cîntare omului de T. Arghezi, Cîntec din ulița noastră și Făurari de frumusețe de Cicerone Theodorescu, Laude de M. R. Paraschivescu, Generația mea de Veronica Porumbacu, Oda fulgerelor de Mihai Dragomir, La porțile raiului de Maria Banuș, Candidat de partid de Ștefan Iureș etc. Exaltat, constată "cu cîtă bucurie întîmpină cititorii noștri acele versuri în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
al lui Corneliu Coposu. Cum remarcă realizatoarea serialului, "în momentul desființării, P.N.Ț. avea două milioane de aderenți, circa trei sute de mii reprezentau suprastructura partidului, de la Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Ilie Lazăr, Aurel Leucuția, la Corneliu Coposu, Ioan Barbu, Șerban Ghica, Cicerone Ionițoiu. Trei sferturi dintre acești lideri s-au prăpădit în închisori. Ancheta P.N.Ț a fost condusă de generalul NKVD Pantiușa Bodnarenko, secondat de Nicolschi, Dulbergher, Avram Bunaciu, Emil Bodnăraș. O mare parte dintre fruntașii țărăniști au fost întemnițați în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Petre Carp, datorate Micaelei Ghițescu; interviul luat de Stelian Gomboș, în anul 2009, Părintelui Arhimandrit Iustin Pârvu, care a încetat din viață în vara acestui an; articolul amplu al Irinei Damian „Consecințele constituționale ale căderii comunismului”; prețiosele amintiri ale lui Cicerone Ionițoiu, reunite sub titlul „Țară de martiri”; eseul Claudiei-Florentina Dobre despre decomunizarea în spațiul public bulgar; textele în care vorbesc despre comunism tineri care nu l-au cunoscut direct, elevi de astăzi ai unor licee din țară; în fine, „catalogul
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3000_a_4325]
-
secția de italiană cu teza „Marsilio Ficino și platonismul în Renaștere”. A fost coleg cu Silviu Angelescu, Victor Ivanovici, Dumitru Radu Popa, Șerban Anghelescu, prieten cu Dorin Liviu Zaharia. O influență deosebită asupra lui Ioan Petru a avut-o profesorul Cicerone Poghirc, un adevărat mentor al său. Fiind membru PCR, primește o bursă și reușește să plece, în iulie 1972, la cursurile de vară de la Perugia, Italia. După terminarea bursei solicită azil politic. Ca urmare, este internat într-un lagăr de
Ioan Petru Culianu () [Corola-website/Science/298281_a_299610]
-
îngrijită și prefațată de eminentul istoric literar I. Oprișan, din comentariile căruia am preluat unele date documentare. Autorul acestei lucrări cu caracter enciclopedic, Theofil Simenschy, a fost profesor la Universitatea din Iași, printre discipolii săi numărându-se și prestigiosul clasicist Cicerone Poghirc. Din păcate, nu se știe când a început să elaboreze această vastă sinteză. Cert este că, în trecutele vremuri, până la stingerea sa din viață, la 15 decembrie 1968, strădania sa nu s-a putut bucura de lumina tiparului, datorită
Dicționarul înțelepciunii by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7521_a_8846]
-
și cele două ediții postume apărute la noi: Un dicționar al înțelepciunii. Cugetări antice și moderne, ediție îngrijită de Mihail Grădinaru, vol. I-IV, Editura Junimea, Iași, 1970-1973, și Un dicționar al înțelepciunii. Cugetări antice și moderne, ediție îngrijită de Cicerone Poghirc. Editura Junimea, Iași, 1979. în aceste ediții, relevă I. Oprișan, "tot ce a ținut de religie și în primul rând textele biblice, o bună parte din cugetările referitoare la libertate, la egalitate, la dreptul de afirmare al individului în
Dicționarul înțelepciunii by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7521_a_8846]
-
p. 169). Altfel, o spunem cu cordialitate, cartea conține și lucruri (puncte de vedere) pe care nu le împărtășim. Dar ce contează? Are atâtea reflecții carbonice și interesante că poate fi citită cu folos de oricine. Lamparia se oferă de Cicerone și cine-l urmează în expediția sa fragmentată, are un avantaj sigur: poate coborî la orice stație dorește. "Axioma" (Ploiești), nr. 2, februarie 2004 BASARABIA SAU DRAMA SFÂȘIERII, CHIȘINĂU, EDITURA FLUX, 2003. PREFAȚĂ DE MIHAI CIMPOI: UN CRITIC AL ÎNTREG
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ca André Dumas sau a unor personalități ca istoricul de artă René Huyghe, au oferit, cel puțin parțial, un mediu stimulativ desfășurării unei munci științifice și urmăririi unui eficient program. Reînvierea activității a avut loc după 1982, din inițiativa lui Cicerone Poghirc, care, alegând exilul la Paris, a reușit să creeze, în calitatea sa de secretar ales, un nou comitet de conducere, format din Mircea Eliade (președinte de onoare), Octavian Vuia și Theodor Cazaban (vicepreședinți), Raymond de Geouffre de la Pradelle (președinte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286164_a_287493]
-
Cazacu (secretar adjunct), Titus Bărbulescu (trezorier), Paul Bărbăneagră (responsabil cu relațiile externe). „Noua organizație a Centrului continuă firesc unele structuri deja existente, cum ar fi cercul istoricilor și filologilor români de la Sorbona sau grupul de discuții privind gândirea tradițională” - sublinia Cicerone Poghirc într-un articol cu aspect programatic publicat în „Cuvântul românesc”, observând totodată că „activitatea Centrului va fi evident convergentă cu aceea a Societății Academice, urmărind aceleași scopuri” („Limite”, 36-37/1982). Dintre colocviile organizate după 1982, rețin cele ce au
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286164_a_287493]
-
rețin cele ce au dezbătut problema, atât de permanent actuală, România și Occidentul sau pe aceea a unui raport tradițional, România și lumea balcanică, la care au participat cu comunicări, printre alții, Neagu Djuvara, Petre Năsturel, Claude Karnoouh și, bineînțeles, Cicerone Poghirc. În colaborare cu Fundația Culturală din Madrid și cu Institutul de Cercetări din Freiburg (Germania), C. R. de C. a organizat comemorarea centenarului morții lui Mihai Eminescu printr-un amplu simpozion desfășurat la Paris, în 15-18 iunie 1989, ale cărui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286164_a_287493]
-
Centre Roumain de Recherches, „Bulletin” (Paris), 1951, 1; Inge Katharina Binder, Exilul ca experiență culturală. Asociații și instituții românești în Apus. 1945-1989, Münster, 1993, 150-152; Semnificațiile unui simpozion (anchetă realizată de Ileana Corbea, cu Aureliu Răuță, Al. Paleologu, Iancu Bidian, Cicerone Poghirc și Pavel Chihaia), JL, 1994, 17-20; Octavian Vuia, Întâlnire cu oameni și idei, postfață Nicolae Florescu, București, 1995, 81; Nicolae Florescu, Centrul Român de Cercetări de la Paris, JL, 1996, 33-38; Popa, Ist. lit., I, 762; Manolescu, Enciclopedia, 149-151. N.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286164_a_287493]
-
dans un texte inédit de Castelvetro, Padova, 1977; Anatomia suferinței. Primul pătrar, București, 1981. Antologii: Poetică și stilistică. Orientări moderne, București, 1972 (în colaborare cu Sorin Alexandrescu). Traduceri: Aram M. Frenkian, Apollodoros sau Despre bătrânețe. Dialog socratic, introd. trad., pref. Cicerone Poghirc, București, 1978; Filosofia greacă până la Platon, I-II, București, 1979 (în colaborare); Despre Pythagora și pythagorei: Philolaos, București, 2001. Repere bibliografice: Mihai Zamfir, Apolinic și dionisiac în exegeza clasicistă, RL, 1982, 2; Dan C. Mihăilescu, „Anatomia suferinței”, T, 1982
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288354_a_289683]
-
cu totul în mrejele cultului personalității. E vorba de poeți din toate generațiile, de la cei afirmați înainte de ultimul război mondial sau imediat după (Miron Radu Paraschivescu, Mihai Beniuc, Virgil Teodorescu, Maria Banuș, Eugen Jebeleanu, Virgil Carianopol, Nina Cassian, Veronica Porumbacu, Cicerone Theodorescu, Dan Deșliu, Marcel Breslașu ș.a.) la cei care au debutat în anii ’60 (Ilie Constantin, Nichita Stănescu, Ion Horea, Adrian Păunescu, Florența Albu, Gheorghe Tomozei, Petre Ghelmez, Al. Andrițoiu, Ion Brad, Mihai Negulescu, Tiberiu Utan ș.a.) până la cei ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289534_a_290863]
-
D.D. Roșca (Note pentru o introducere în filosofia lui Hegel), Dan A. Bădărău (Virtualitățile noțiunilor, Schopenhauer influențat de pozitivism), I. Petrovici (Comemorarea lui Spinoza, Metafizica în filosofia contemporană), Petre Andrei (Marx și Durkheim), Nicolae Bagdasar, Gh. I. Brătianu, C.I. Botez, Cicerone Iordăchescu. Științele sociale sunt abordate mai ales de Petre Andrei (Problema claselor sociale, Fascismul, Raporturile dintre politică și morală, Mișcările sociale și politice ale tinerimii) și Alexandru Claudian (Rolul socialismului marxist în prefacerile sociale din Rusia și Germania), cărora li
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288158_a_289487]
-
lumină, și George Dumitrescu, cu poeme din ciclul Cântece pentru madona mică (și nu numai). Pot fi citite și versuri de Cincinat Pavelescu, Zaharia Stancu, Radu Boureanu, Mihail Steriade, G. Talaz, N. Milcu, Radu Bucov (pseudonim folosit de Mihail Dragomirescu), Cicerone Theodorescu, Ion Pogan ș.a. Un loc însemnat îl ocupă proza, ilustrată, între alții, de un „specialist” al genului scurt, I.A. Bassarabescu - schițele Simțul realității, Zi de martie, Într-un orășel mic de provincie ș.a., care vor intra în volumul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289284_a_290613]
-
fond afectiv inițial („sufletul meu rămas la debut”), în cicluri de cântece, elegii, notații de jurnal liric, în a căror dicțiune preia și ecoul modelelor poetice consacrate (eminescian, arghezian, pillatian, voiculescian etc.). Desincronizat față de poeții de aceeași vârstă (Mihai Beniuc, Cicerone Theodorescu, Virgil Carianopol ș.a.), se afirmă alături de generația lui Gellu Naum, debutant (cu Drumețul incendiar) tot în 1936, și în aceeași colecție „unu”. Odihna neagră apare cu sprijinul lui M. Blecher și al lui Sașa Pană. Medicul poet și animator
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287989_a_289318]
-
Pitești. A colaborat la „Azi”, „Floarea de foc”, „Gândirea”, Viața literară”, „Vremea”, „Gând românesc”, „Societatea de mâine”, „Familia”, „Brașovul literar”, „Fruncea”, „Revista Institutului Social Banat - Crișana”, „Scrisul bănățean”, „Orizont”, „Albina” ș.a. A înființat în 1933, împreună cu Zaharia Stancu, Romulus Dianu, Cicerone Theodorescu, Ion Valerian, Dragoș Vrânceanu, Ion Th. Ilea, Liviu Jurchescu ș.a., Asociația Scriitorilor Români Independenți. Din 1934, odată cu constituirea filialei bănățene a Asociației, devine președintele acesteia. A fost și secretar în comitetul de înființare a Asociației Scriitorilor Români din Banat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288192_a_289521]
-
Ștefan Zweig, Jean Giraudoux, Henry de Montherlant, Jean Cocteau, Romain Rolland), iar V. Em. Galan asigura rubrică intitulată „Carnet”. Foarte activ este Geo Bogza, care publică reportaje, proza, însemnări. Cu versuri sunt prezenți Magda Isanos, Dan Faur, Ion Sofia Manolescu, Cicerone Theodorescu, A. Toma, Al. Lungu, Victor Torynopol, Ben Corlaciu, Emil Dorian, proza mai dă Eusebiu Cămilar, iar cu articole politice figurează Mihail Sadoveanu (Biruința soarelui nou), Gală Galaction, Ion Biberi, Henry Wald, Al. Dimitriu-Păușești, Petre Constantinescu-Iași. În V. Ion Frunzetti
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290550_a_291879]
-
o creștere generală a temperaturilor, dar fenomenul este cauzat de ultimii 250 de ani de dezvoltare economică. Tocmai de aceea, proiectele de geo-inginerie trebuie luate în serios și tratate la fel ca orice alt tip de studii științifice, considera Ralph Cicerone, președintele National Academy of Sciences. Nici el, ca de altfel nici restul susținătorilor geoingineriei, nu neagă necesitatea de a se acționa în direcția reducerii emisiilor de gaze nocive în scopul de a se combate încălzirea globală. * Apa Apa este un
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
la publicarea cărții Spovedanie pentru învinși), Paul Costin Deleanu (Răspuns la „Eonul dogmatic”), Camil Petrescu (Ad rem, răspuns la un articol al lui Șerban Cioculescu din „Vremea”, privind ideea de „frumos în artă”), Zaharia Stancu (Literatura leneșă, Politică și corupție), Cicerone Theodorescu ( Confuzia în spiritul creator contemporan). Un număr din 1936 este dedicat lui B.P. Hasdeu. Anton Holban publică un studiu despre Marcel Proust. Mai colaborează Octav Șuluțiu, Alf Adania, Arșavir Acterian, Ghiță Ionescu, Al. Talex, Paul Sterian, Dan Botta, Haig
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287022_a_288351]
-
Victor Măgură, George Moroșanu, Alexandru Călinescu, Aurel Iovănescu, Boris Baidan și Al. Piru. Proza e susținută de Petru Pascaru (sub pseudonimul Petre Noureanu), Mihail Chirnoagă, Iosif Ion Balu ș.a. Mihail Chirnoagă recenzează volume de Alexandru Călinescu și Ștefan Baciu, iar Cicerone Călinescu îl evocă pe I.G. Duca, ucis de legionari cu patru ani în urmă. V.I. Cataramă publică articolul D.G. Călinescu și noua Junime, iar cronica plastică se ocupă de pictura lui Ștefan Dimitrescu. La rubrica „Profesori ieșeni” sunt prezentate câteva
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288847_a_290176]
-
a III-a revizuită și adăugita, Editura Științifică, București, 1972 (capitolele care ne interesează sînt cap. V. Probleme de lingvistică generală, subcap. 4. Clasificarea limbilor. Clasificarea tipologica (morfologica) a limbilor 17 - Alexandru Ionașcu și subcap. 5. și 6. semnate de Cicerone Poghirc, Clasificarea genealogica a limbilor și Familiile de limbi). Mai amintim cursul lui Ariton Vraciu de la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Lingvistică generală și comparată, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1980 (capitolele 11. Clasificarea limbilor, a. Clasificarea genealogica, b
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
1999. Paliga, Sorin, Lexicon proto-borealicum et alia lexica etymologica minoră, Fundația Evenimentul, București, 2007. Picq, Pascal; Sagart, Laurent; Dehaene, Ghislaine; Lestienne, Cécile, Cea mai frumoasă istorie a limbajului, traducere din limba franceză de Luminița Brăileanu, Editura Art, București, 2010. Poghirc, Cicerone, De ce vorbesc oamenii limbi diferite, în "Steagul roșu", nr. 5120, 1965, p. 2. Pottier, Bernard, Linguistique générale. Théorie et description, Klincksieck, Paris, 1974. Pottier, Bernard, Théorie et analyse en linguistique, Hachette, Paris, 1987. Robins, Robert Henry, General Linguistics. An Introductory
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]