173 matches
-
conducere: C. Brâncuș, I. I. Buligan, T. Gureanu, C. Gh. Popescu Tică. Din articolul-program (Prietene dragă), rezultă că revista își propune să publice „basme, povești, tradiții, legende, doine, cântece, bocete, hazuri, glume, snoave, datine, obiceiuri, credințe, superstiții, vrăji, farmece, ghicitori, cimilituri și vorbe cumpănite”. În acest scop, se apelează la preoții și învățătorii satelor, care devin principalii susținători și colaboratori ai revistei (D. Udrescu, Lucian Costin, Ilie Păsculescu, I. N. Popescu, Gh. N. Dumitrescu-Bistrița ș.a.). În numărul 12, revista inserează o
BUCIUMUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285891_a_287220]
-
ne-au servit-o are cel puțin trei zile. Și că toate poveștile adevărate Încep și se termină Într-un cimitir, dar nu soiul de cimitir la care te gîndești. ZÎmbi așa cum fac copiii atunci cînd li se promite o cimilitură sau un truc de magie. SÎnt numai urechi. Am Înghițit ultima sorbitură de cafea și am contemplat-o În tăcere preț de cîteva clipe. M-am gîndit cît de mult Îmi doream să mă refugiez În privirea aceea fugară care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
lapte. Vreau să zic, că a deschis ditamai poarta de fier, cu laba și a pășit singuratic și liniștit, pe trotuar. Acolo s-a și oprit, de-al dracului, ca să se uite la mine! Hm! Palpitant... Asta e una dintre cimiliturile tale? Nici pomeneală! Te-nțeleg, îmi dau seama cum sună, dar ascultă-mă! Era o lună, ca ziua și iepuroiul strălucea ca un vobler sau ca o reclamă Addidas, efectiv părea fosforescent! Să-mi piară vederea, să damblagesc, dacă te
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
se vrăjmășesc de cei mai neghiobi. GURA 199Gura omului numai pământul o astupă. 200Gura să-ți mai rabde, Pîn-a grăi și altul. 201Pecetea gurei tăcerea și a tăcerii vremea. GUST 202 Gustul dispută n-are. PROVERBE, ASEMĂNĂRI, LOCUȚIUNI DIVERSE, ZICALE, CIMILITURI Se aude 203 Ca sgomotul de apă, când cade pe pietre. Ca sunetul pe văi. 372 {EminescuOpVI 373} {EminescuOpVI 374} {EminescuOpVI 375} 205 Averea-i ca o baltă, cum îi face un șănțuleț, toată se scurge. 206 Averea celui scump
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
392Răsare unde nu-l sameni. 393Casa-n trei pereți și ușa pin pod. 394Și coada securii face rău pădurii. 395Orbul își caută acul în aria cu paiele și surdul îl povățuește unde sună. 396 Sutele mărită slutele. 397 Fețișoara mărită fetișoara. CIMILITURI Doagă uscată In cui acățată. Bâtă măzărată In pod aruncată. (Porumb) Strigă cel cu un picior Nu mă lăsa cel cu două picioare Că mă mâncă cel cu patru picioare. Am o haită Și toată ziua latră, vara la soare
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
or priveam cu ochii drept în grinzile afumate ale streșinei, până ce-mi simțeam capul ridicat și pus în poale. Mi - întorceam ochii peste cap... era Finița, ce-și așezase capul meu pe poalele ei și-ncepea a-mi povesti ba cimilituri, ba basme, ba-mi cânta cu vocea jumătate câte - o horă orcîte [o] chiuitură cu vorbe cu tot. Astfel ședeam lungit seri întregi cu capu-n poalele ei, pe când vitele se-ntorceau mugind greu de prin munți, iar talancele de la
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Păunul”, „Ansamblu coral”, „Sfat de taină”, „Compoziție”, „La sfat” și altele. Într-o cronică a expoziției din 1966, pictorul Val Gheorghiu subliniază: „Lucrările dispuse ca într-o veselă colonie de făpturi negre, dialogând vioi și ironic, te ademenesc ca o cimilitură, ca o poveste populară spusă când de bătrâni, când de tineri. Este vorba de o personificare a vaselor țărănești, de o animare a materialului la treapta unor înțelegeri artistice”. În alte lucrări artistul recurge la translația viziunii decorative despre care
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
gesturi și relații umane, le-a însingurat sau le-a adunat în colectivități sumare, sugerându-ne astfel forme de viață ale satului românescă Lucrările dispuse ca într-o veselă colonie de făpturi negre, dialogând vioi și, te ademenesc ca o cimilitură, ca o poveste populară, spusă când de bătrâni când de tineri.Este vorba de o personificare a vaselor tărănești, de o animare a materialului, la treapta unor înțelegeri artistice. Val Gheorghiu, 1966 La Ion Antonică, compozițiile păstrează o sugestie expresionistă
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
ploaie grozavă cu piatră, fulgere și trăsnete, pentru că are darul de a alunga pe Dracul."443 Metamorfoză a aerului, copacul, ca axis mundi, măsoară timpul tradițional, simbolizând, astfel, un întreg universal, desăvârșirea temporală reprezentată de eterna reîntoarcere a anotimpurilor. În cimiliturile românilor, anul este reprezentat sub forma unui copac care adăpostește anotimpurile, lunile, săptămânile și zilele omului arhaic: Am un copaci cu douăsprezece ramuri, în fiecare ramură câte patru cuiburi și în fiecare cuib șapte ouă; Am un copaci cu douăsprezece
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
una dintre cele mai importante figuri ale folcloristicii românești. Și-a Închinat viața și opera cercetării tradițiilor țărănimii, vechilor credințe, datinilor și obiceiurilor, riturilor de trecere etc., pe care le-a valorificat În volume de referință. În 1898 publică culegerea Cimiliturile românilor, cel dintîi corpus de texte al acestei specii, apoi Datinile noastre de naștere (1909), Datinile noastre de nuntă (1910), Credinți și superstiții ale poporului român (1915), Descîntecele românilor (1931), Noțiuni de folclor (1933), Ouăle de Paști (1937). Fondator și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
început a secera prin Humulești în dreapta și în stânga, de se auzia numai chiu și vai în toate părțile. Și eu, neastâmpărat cum eram, ba eșiam la pîrl[e]az, când trecea cu mortul pe la poarta noastră, și-l boscorodiam cu cimilitură: Chițigaie, gaie, Ce ai în tigaie? Papa puilor duc în valea socilor. Ferice de gangur, că șede într-un vârf de soc Și se roagă rugului Și se-nchină cucului; Nici pentru mine, Nici pentru tine; Ci pentru budihacea de la
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
dospi]2 aluatul aluățel temei ostrețe fundac coromâslă vită-ncălțată sulă suliță a depăna cir ciaun ceruială a cerui *** coroi * cioară, (unuia de bat *** pentru țigani) ciur ciurariu (sitarii * cari îmblă cu ciururi mari din *** în *** ca să ciuruiască grâul proprietarilor mari) cimilitură sau cimulitură cinel, cinel (ciumel, ciumel) cepariu (negustor cu ceapa) cep meliță - a melița melițoi cânepă puzderii câlți câlțos a se gudura gudurătură alivenci azimă (pînea dospită) a aiuri aiurea pască cozonac boabă *** acru a se acri acrișor a bolborosi
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
glăsuind pentru toți: Dragi meseni, ghici ghicitoarea mea, ce e? Am un iaz, malurile-s verzi, apa-i sânge de iepure, mâlul roșu, ca steagul Partidului și crapii negri!? Din rândurile maselor porniră strigăte entuziaste, care vădeau cunoștințele temeinice în cimilituri ale diverselor generații de la Goldana: Harbuzul este, harbuzul!... Am ghicit imediat! Se cheamă că e pepenele! dezvoltară alții chestiunea în adecvate comentarii: el are malurile verzi coaja, apa ca sângele de iepure zeama și mâlul roșu ca steagul Armatei Eliberatoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
noastre sociale este posibilitatea ce se dă străinilor și păturei de feneanți, grecotei, franțuziți, bonjuriști, demagogi de-a exploata poporul sub o formă ori sub alta. Asta e cheia tuturor relelor și tuturor suferințelor, acesta cuvântul cu care se dezleagă cimilitura putrejunii sociale și politice din România. Posibilitatea dată unor nulități și unor parveniți de-a trăi din buget, din întreprinderi, din arenzi, din păsueli; posibilitatea constituțională dată unor oameni de proveniență incertă de-a exploata munca poporului fără nici o compensație
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
începe să culeagă folclor în 1872, la îndemnul profesorului și mentorului său, canonicul blăjean Ioan Micu Moldovan, preluând metoda acestuia de anchetă prin elevi. Inițiază în 1879 o mare colecție de literatură populară, cuprinzând doine, strigături, cântece rituale funebre, balade, cimilituri, deceuri, anecdote, legende, basme ș.a., adunate de pe o largă arie folcloristică („De la Tulgheș și până la Brad, și din Maramureș până în Olt, de pretutindenea”), publicată parțial în presă (peste trei sute cincizeci de cântece, strigături și balade apar în „Convorbiri literare” între
VICIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290545_a_291874]
-
vrăji, Moartea și Înmormântarea, Locurile bântuite, Bolile, descântecele, Simbolismul numerelor, Nașterea, Nunta, Magia imitativă etc.Artur Gorovei a adunat În volumul Credinți și superstiții ale poporului român credințe și superstiții ce privesc destinul. De altfel, autorul a colecționat și numeroase cimilituri, basme, descântece (propunând o tipologie a incantațiilor populare). Studiile incluse În Datinile noastre la naștere și la nuntă sunt marcate de informația din trilogia lui Sim. Fl. Marian, Însă autorul tratează subiectul plasându-l În temporaneitate. Cartea Credințe și superstiții
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
pun În lumină capacitatea extraordinară a colectivității arhaic-folclorice de a se apăra pe sine și pe ai săi, de a veghea la conservarea unor principii vi,tale, descifrând anumite sisteme de valori polarizate În jurul ideilor de bine sau de rău. Cimilitura românească referitoare la nume (Ce lucru e În toateși fără el nu se poate) surprinde În chip sintetic funcțiile simbolice ale numelui ca reflectare a esenței lucrurilor și a puterii sale de a institui și legitima esența obiectelor. Nominația e
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
al acestuia. Acolo, l-am auzit povestind, cu mult haz, pe moș Vasile Lungu, cum a stat ascuns câteva zile prin Valea Oanei cu ștampila primăriei în ciubotă ca să nu-l schimbe din funcția de primar. Apoi, alte povestiri, cântece, cimilituri etc., au completat programul ad hoc al serbării. A povestit și Victor Ion Popa, a cântat și odată cu el, toți cei peste 300 de săteni, cântece patriotice și populare. În concluzie, el caută să demonstreze că rolul intelectualului satului (învățător
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93468]
-
vrăji, Moartea și înmormântarea, Locurile bântuite, Bolile, descântecele, Simbolismul numerelor, Nașterea, Nunta, Magia imitativă etc.Artur Gorovei a adunat în volumul Credinți și superstiții ale poporului român credințe și superstiții ce privesc destinul. De altfel, autorul a colecționat și numeroase cimilituri, basme, descântece (propunând o tipologie a incantațiilor populare). Studiile incluse în Datinile noastre la naștere și la nuntă sunt marcate de informația din trilogia lui Sim. Fl. Marian, însă autorul tratează subiectul plasându-l în temporaneitate. Cartea Credințe și superstiții
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
pun în lumină capacitatea extraordinară a colectivității arhaic-folclorice de a se apăra pe sine și pe ai săi, de a veghea la conservarea unor principii vi,tale, descifrând anumite sisteme de valori polarizate în jurul ideilor de bine sau de rău. "Cimilitura românească referitoare la nume ("Ce lucru e în toate/Și fără el nu se poate") surprinde în chip sintetic funcțiile simbolice ale numelui ca reflectare a esenței lucrurilor și a puterii sale de a institui și legitima esența obiectelor. Nominația
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
din contaminarea diverselor tradiții. În genere este un fapt constatat că poporul citește și iubește aceea ce-l ațâță sau îl înspăimântă într-un mod covârșitor. Și cu atât mai mult când e vorba a găsi o deslușire pentru vecinica cimilitură a vieții: moartea. Starea sufletului după ieșirea din trup interesa și interesează mai mult decât orice, și descrierea iadului și a raiului este obiectul de predilecție al fanteziei populare. (Gaster 444) Codex Sturdzanus, Codicele Marțian, Mineiul pe octombrie (Râmnic 1776
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
binele, dar te crede inapt să-l obții. E înțelept și sumbru. Nesigur de capacitățile tale intelectuale, îți vorbește în pilde transparente, în cuvinte simple și amare. 6. Vorbitorul „popular“. Se coboară la nivelul „publi cului larg“. Cultivă cordialitatea brută, cimilitura, buna-dispoziție „din topor“. La nevoie, zice „bade“, „mătușică“ sau „măi omule“. Se străduiește să miroasă a opincă, se exprimă bolovănos, suduiește îmbuibarea guvernamentală. (Echivalent în planul retoricii feminine e stilul „fată bună“: lași să se vadă, îndărătul fiecărei fraze, „mama
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
ori priveam cu ochii drept în grinzile afumate ale streșinei, până ce-mi simțeam capul ridicat și pus în poale. Mi-ntorceam ochii peste cap... era Finița, ce-și așezase capul meu pe poalele ei și-ncepea a-mi povesti ba cimilituri, ba basme, ba-mi cânta cu vocea câte-o horă or câte o chiuitură cu vorbe cu tot. Astfel ședeam lungit seri întregi cu capu-n poalele ei, pe când vitele se-ntorceau mugind greu de prin munți, iar talancele de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
puse în relație cu texte lirice din "Antologia Palatină", ori din "Spoon River Anthology" a lui Lee Edgar Masters. Dintr-un articol publicat în "Evenimentul zilei" (24 sept. 2007) aflăm că vestitul cimitir nu-i altceva decât "o colecție de cimilituri funerare". Zestrea culturală a românilor este în ansamblu persiflată ("realizări minore la scară europeană") după o rețetă simplă: în România are valoare mai ales ceea ce nu-i românesc până la capăt. Nu Voronețul, Tismana, Cozia, Putna entuziasmează, ci biserica din Densuș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
decedat. 468 Mihai Lupescu a redactat o Botanică populară, pe care a semnat-o cu Artur Gorovei. Greul l-a dus folcloristul învățător de la Spătărești. Cum S. Fl. Marian tocmai lucra la Botanica poporană română, iar Gorovei avea nevoie de cimilituri pentru volum, au făcut schimb; mai târziu, când Lupescu s-a adresat folcloristului bucovinean cerându-i lucrarea, acesta i-a răspuns că a răsfirat o în monumentala sa Botanică de 12 volume. Credem că Mihai Băcescu are dreptate: Mihai Lupescu
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]