1,195 matches
-
ieșit și eu fuga. îl găsiseră. Găinaț plângea. S-a pus să lălăie plângând. Adică plângea c-un soi de lălăit. Pe urmă belgienii au mai amânat și au stat și la înmormântare. După care și-au adus aminte de cimpoi. Mi l-au luat. Trebuiau să se urce în camionul lor, și unu’ a zis că în semn de prietenie, de prietenie cu ei, să suflăm toți pe rând o dată în cimpoi, să ia cu ei în Belgia câte un
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
înmormântare. După care și-au adus aminte de cimpoi. Mi l-au luat. Trebuiau să se urce în camionul lor, și unu’ a zis că în semn de prietenie, de prietenie cu ei, să suflăm toți pe rând o dată în cimpoi, să ia cu ei în Belgia câte un pic din răsuflarea noastră amestecată cu aere de România. Pe mine m-a apucat groaza. Știam că ceva din Manciuzdă e pitit într-un colț al cimpoiului. Cancer a suflat primul. A
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
toți pe rând o dată în cimpoi, să ia cu ei în Belgia câte un pic din răsuflarea noastră amestecată cu aere de România. Pe mine m-a apucat groaza. Știam că ceva din Manciuzdă e pitit într-un colț al cimpoiului. Cancer a suflat primul. A suflat cu forță și a zis la oameni să se încordeze când suflă, că vine jetu’ înapoi. Și oamenii m-au împins și s au uitat urât la mine că n-am vrut, da’ eu
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
despre ultima "afiliere" vorbeau tocmai cei cu musca pe căciulă). Dosarul acestei bătălii generaționiste (cum impropriu a fost numită ea până la un punct) a fost prea des invocat pentru a mai insista acum. - Într-un interviu din 1991, domnul Mihai Cimpoi spunea că scriitorii basarabeni ar trebui să își asume rolul de vindecători ai populației moldovenești de românofobie. Au făcut acest lucru? Au găsit leacul bolii sau afecțiunea s-a dovedit a fi una incurabilă? - Nu despre românofobie ca stare de
Vitalie Ciobanu:"România este o foaie albă pe care urmează să scriem ceva. împreună." by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7710_a_9035]
-
nu te mai pune de pricină, și bate ici palma. CÂRLIG: Păi ai noroc de ce știu eu... Eu îs meșter cimpoier. Și m-ai nimerit când aveam mare trebuință de-o piele nouță, că mi s-a spart burduful de la cimpoi. Ei, hai, hai să facem târgu' și gata! Cum ajung acasă, ju-ju-jup belesc capra și dreg cimpoiul. M-oi descurca eu pe urmă și cu gâștele... DĂNILĂ: Așa spune, vere Cârlig! Ia capra de ici. Adă gânsacul. Umblă sănătos și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Eu îs meșter cimpoier. Și m-ai nimerit când aveam mare trebuință de-o piele nouță, că mi s-a spart burduful de la cimpoi. Ei, hai, hai să facem târgu' și gata! Cum ajung acasă, ju-ju-jup belesc capra și dreg cimpoiul. M-oi descurca eu pe urmă și cu gâștele... DĂNILĂ: Așa spune, vere Cârlig! Ia capra de ici. Adă gânsacul. Umblă sănătos și cântare bună! CÂRLIG: Păi mulțumim, la fel si dumnitale. (pleacă cu capra) DĂNILĂ: Săăăăraca de dânsa, căprița
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
vai de picioare! Acu' hai acasă și-atârnă punga-n prepeleac. Când a bate vântul, tocmai bine s-o umfla, apoi n-ai decât să-i faci o bortă și să-i pui acolo un fluier; și iacă-te cu cimpoi pe negândite, mai iute decât a izbuti să facă badea Istrate Cârlig din pielea răposatei capre. Asta-i: bate vântul, cântă trișca! Ș-apoi o ții tot așa până la apusul lumii. La drum, acasă, să-i duc bucurie Smarandei și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Stamate. Printre autorii articolelor Îi veți putea regăsi pe: Dan Movileanu, Vasile Sevastre Ghican, Tănase Dănăilă, Paul Blaj, Petru Dinvale, A. G. Secară, Ion Manea, Nicolae Chiscop, Vasile Tărâțeanu, Valeriu Matei, Viorel Dinescu, prof. drd. Narcisa Florentina Boldeanu și academicienii Mihai Cimpoi și Nicolae Dabija. Secretar de redacție este Florentina Golea, iar responsabilitatea tehnoredactării Îi revine lui Avram Costel Dan”. ( informție preluată din Pro Tecuci .Ziar online de Tecuci). Un rol axial În menținerea la suprafață a acestei publicații revine poetei, profesoarei
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
câte-un boț de mămăliguță fierbinte, când el doarme.... Câinele lui Ben a murit, de Încurcătură de mațe, crede femeia lui Ben: a mâncat cu lăcomie un castron cu tocană de purcel și burta i s-a umflat ca un cimpoi. S-a chinuit o zi și-o noapte cu gemete și schelălăituri. Am săpat cu o lingură, o mică groapă În pământul rece, lângă șandramaua lui Ben și l-am plâns. Cum să nu plângi un câine care a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
aglomerat zbiară cât îi ține gura în celular. Țipă unii la alții la două palme distanță. Oamenii ăștia, care n-ar da în ruptul capului cu ierbicide sau insecticide, își otrăvesc vecinii cu boxele din care urlă muzică scoțiană de cimpoi. Operă chinezească. Country și western. E plăcut să auzi o pasăre cântând afară. Dar nu și pe Patsy Cline. Afară e destul de enervantă și-așa hărmălaia traficului. A-i adăuga Concertul pentru pian în re minor de Chopin nu rezolvă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
râsete. Mustăciosul mustăci și el puțin. - Și pe cine ziceți că cunoașteți? mă întrebă. - Păi, ăsta unde sunteți voi ce minister e? Cine e șeful vostru? - Generalul Cojocaru, de la Interne... - Ha-ha, am râs eu triumfător, am compus un balet pentru cimpoi și foșnet de codru pentru aniversarea nevestei lui acum doi ani! Dați-mi un telefon, să-l sun. Dacă țineți morțiș să-l trezesc la ora asta și nu-nțelegeți de vorbă bună... Mustăciosul îmi oferi telefonul de pe biroul său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
o porumbiță curta un cioroi mititel, mierla fredona un nou cântecel și greierul s-a abonat la corul ce-ndată s-a înființat. În timp ce pițigoiul își pieptăna creasta la ocarină, privighetoarea scărpina o mandolină iar cucu-și cânta singurătatea la cimpoi, cocostârcul călca-n schimbul doi și masa pe domn broscoi. De pe scrin papagalul împăiat țipa să iasă la concurat iar bondarul între flori bâzâie că a fost deranjat de la mimoză unde-și înmuia buzele-n polen iar caia cerea ploaie
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
Alex. Ștefănescu In fața Bibliotecii Naționale din Chișinău se află o mulțime de oameni, ca la un miting. Față în față cu ei, sus, pe treptele de la intrarea în bibliotecă, suntem noi, cei care urmează să le vorbim: Mihai Cimpoi, președintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, Alexe Rău, directorul general al Bibliotecii Naționale din Chișinău, Artur Cozma, ministrul culturii din Republica Moldova, Cătălin Bordeianu, directorul Bibliotecii Județene "Gheorghe Asachi" din Iași, Ioan Matei, reprezentant al Ministerului Culturii din România și eu, Alex.
Limba română în dizgrație la Chișinău by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8064_a_9389]
-
care evită să pronunțe numele limbii lui materne, numai ca să nu-și pună în pericol cariera politică, îmi face o impresie iremediabil proastă. Îi iubesc pe scriitorii care aici, la Chișinău, țin sus steagul limbii române. Îl iubesc pe Mihai Cimpoi, mereu neclintit în convingerea sa că literatura română este unică și inseparabilă (deși nimeni nu cunoaște mai bine ca el literatura română din Basarabia). Îl iubesc pe Grigore Vieru, pe care îl consider adevăratul ministru al culturii din Republica Moldova. În
Limba română în dizgrație la Chișinău by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8064_a_9389]
-
mai interesante pentru un public mai larg sunt exercițiile de analiză concretă. Din punctul meu de vedere, cele mai bune texte ale volumului sunt O (im)posibilă clasificare: critica din Basarabia și modelul francez și foarte nuanțatul eseu-portret, Contradicțiile lui Cimpoi. Textele dau măsura lucidității și spiritului critic ale autorului, curajului său de a spune lucrurilor pe nume, chiar dacă rostirea adevărului nu are cum să fie pe placul tuturor. Mircea V. Ciobanu privește peisajul literar din Republica Moldova cu un ochi aproape
Strategii de lectură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7912_a_9237]
-
plimbare". Dincolo de această viziune de ansamblu, eseistul face până la urmă o încadrare destul de funcțională a criticilor literari de dincolo de Prut, în funcție de principalele lor metode și modalități de abordare. Plin de nuanțe este portretul pe care criticul îl face academicianului Mihai Cimpoi, președintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. El este alcătuit din trei secvențe: Criticul, Academicianul și Președintele. Tabloul este unul foarte realist, cu bunele și cu relele. Pentru amuzament, voi cita un foarte scurt fragment din secțiunea Academicianul: "Într-o discuție particulară
Strategii de lectură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7912_a_9237]
-
președintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. El este alcătuit din trei secvențe: Criticul, Academicianul și Președintele. Tabloul este unul foarte realist, cu bunele și cu relele. Pentru amuzament, voi cita un foarte scurt fragment din secțiunea Academicianul: "Într-o discuție particulară, Cimpoi va ironiza - oral și intim - pe seama Ťopereiť tuturor celor care-i formează suita de la U.S., dar va prefața orice carte și orice lansare de carte a acestora în termenii cei mai solemni. Un paradox egal cu o contradicție este și
Strategii de lectură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7912_a_9237]
-
către o direcție bună, concluzionând cu amar că „Întâi tre să ai un pic de suferință, c-apoi vine și fericirea, și nădejdea, tăte vin”. Proiectul „Foaie verde” aduce pe aceeași scenă dansul contemporan și rappul cu toaca, tunicul și cimpoiul, însă Grigore Leșe explică chiar el de ce a ales să se implice în acest eveniment: „Se spune că, dacă nimeni nu te caută, înseamnă că n-ai avut nimic de spus pe lumea asta. Din moment ce oamenii mă caută - mă uit
Grigore Leșe: Întâi tre să ai un pic de suferință, c-apoi tăte vin by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/78208_a_79533]
-
Valentin Mavrodineanu, Andreea Bogați) a ratat medalia de bronz pentru doar 50/1000, terminând pe locul 4, cu 21,050, devansata de Franța 1, 21,500 p, Spania, 21,450 p, si Rusia, 21,100 p. România 2 (Mihăiță Iulian Cimpoi și Delia Lăcătaru) s-a clasat pe 7, cu 19,800 p, transmite . La seniori, România a mai cucerit o medalie de aur, prin Oana Corina Constantin, și una de bronz, prin Maria Luisa Pavel, la individual feminin. România a
Aur pentru România, la trio, la CE de Gimnastică aerobică de la Romexpo () [Corola-journal/Journalistic/76389_a_77714]
-
IAȘI VICTORIA ȘCOALA PROFESIONALA "IONEL TEODOREANU", VICTORIA PODARU C ANDREI 1060 MINCIUC D MIHAELA IAȘI VICTORIA ȘCOALA PROFESIONALA "IONELTEODOREANU", VICTORIA MINCIUC I ELIZA NICOLETA 1061 DIMACHE C CLAUDIA IAȘI COTNARI ȘCOALA PROFESIONALA "ȘTEFAN CEL MARE", COTNARI GĂITAN GN MANEX-GABRIEL 1062 CIMPOI D ANDREEA IAȘI COTNARI ȘCOALA PROFESIONALA "ȘTEFAN CEL MARE", COTNARI CHIPERI C SEBASTIAN-FLORIN 1063 RÎNDAȘU N ADRIANA IAȘI COTNARI ȘCOALA PROFESIONALA "ȘTEFAN CEL MARE", COTNARI RÎNDAȘU A MIHAELA-GABRIELA 1064 SÎNZIANU I MIHAELA IAȘI COTNARI ȘCOALA PROFESIONALA "ȘTEFAN CEL MARE", COTNARI
ANEXĂ din 2 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257366]
-
La sosirea cortegiului funerar, cimitirul Bellu era arhiplin, câteva mii de oameni venind să-și ia rămas bun de la poet. Pe o scenă amenajată aproape de intrarea pe Aleea Scriitorilor, au ținut discursuri mai multe personalități: Mihai Cimpoi, președintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, Gheorghe Duca, președintele Academiei de Științe a Moldovei, Varujan Vosganian, vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor din România, liderul PRM Corneliu Vadim Tudor, care a recitat și o elegie compusă de el în memoria poetului, muzicianul Victor
Adrian Păunescu a fost înmormântat cu onoruri militare () [Corola-journal/Journalistic/49553_a_50878]
-
a depus la crucea lui Păunescu un buchet de flori roșii, galbene, albastre și albe - culorile steagurilor României și Serbiei -, jurnalistul Marius Tucă. Aceștia au evocat personalitatea omului de cultură și au rememorat diverse momente petrecute alături de acesta. Astfel, Mihai Cimpoi a spus despre Păunescu că a fost "un rapsod al întregului neam românesc", iar Gheorghe Duca a spus că întreaga națiune, intelectualitatea din Republica Moldova este alături de familia Păunescu și de poporul român. Faptul că înaintea mea au vorbit doi frați
Adrian Păunescu a fost înmormântat cu onoruri militare () [Corola-journal/Journalistic/49553_a_50878]
-
spus despre Păunescu că a fost "un rapsod al întregului neam românesc", iar Gheorghe Duca a spus că întreaga națiune, intelectualitatea din Republica Moldova este alături de familia Păunescu și de poporul român. Faptul că înaintea mea au vorbit doi frați basarabeni (Cimpoi și Duca, n.r.) este o dovadă că n-a uitat de unde a plecat, că a avut o viață pilduitoare și că și-a meritat cu prisosință traiul pe acest pământ", a spus, la rândul lui, Varujan Vosganian, adăugând că Adrian
Adrian Păunescu a fost înmormântat cu onoruri militare () [Corola-journal/Journalistic/49553_a_50878]
-
echilibrat al acestora, străin atât de exaltările păguboase ale unora, cât și de denigrările obtuze ale altora. Criticul a optat pentru o prezentare a poeziei române din Basarabia „de la origini până în prezent”, semn că împărtășește ideea - exprimată și de Mihai Cimpoi în cunoscuta sa Istorie deschisă... - organicității acestei literaturi și, de asemenea, că antologia Poeți din Basarabia aspiră să fie mai mult decât o antologie. Cum spune chiar editorul, ea se dorește a fi, într-o anume măsură, și o istorie
Nici depozit, nici manifest by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5933_a_7258]
-
de peste Prut, cu care Adrian Dinu Rachieru este, probabil, cel mai familiarizat dintre noi. La finalul lecturii, așadar, realizăm că există nu numai o poezie, ci și o critică literară românească dincolo de Prut, critică pe care - în afara numelui lui Mihai Cimpoi - o cunoaștem încă și mai puțin decât cunoaștem poezia... Structura istorică a antologiei este asemănătoare cu cea a Istoriei... lui Mihai Cimpoi. După două perioade mai lungi - începutul secolului XX, până la Primul Război Mondial, urmat de epoca interbelică -, poezia basarabeană
Nici depozit, nici manifest by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5933_a_7258]