1,029 matches
-
face, dom'le, dar cam peste tot unde dăm gaura (nu era bandit dar îi plăcea să vorbească șmecherește) lucrurile stau nici că se poate mai prost. Toți sînt datori, dom'le, au ghiftuit depozitele cu marfă și n-are cin' s-o cumpere. Apoplexie, ascultă la mine Leonard băiatule, asta-i apoplexie. O să crape inima, o să crape ceva în creieraș, ceva o să fie dacă nu se urnește căruța". Cu greu puteai crede că unul ca George Stan, care nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
povestise la popotă: „Domnilor, tânărul Esterhazy a dormit buștean astă‑noapte, fără suflare, de parcă‑l așteapta Însurătoarea, nu execuția. Vă dau cuvântul meu de ofițer! Domnilor, să‑i aducem omagiul nostru!“ Atunci se auzi (el auzi) clinchetul cristalin al paharelor. Cin! Cin! Extazul morții, ca și autocontrolul Îl vor ține Încordat toată dimineața, Își va păstra sângele rece prin rugăciune, cu Îndârjire, cu dinții Încleștați, Înfrânându‑și viscerele și sistemul simpatic, În ciuda pornirii lor trădătoare, căci Își călise În timp bravura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
la popotă: „Domnilor, tânărul Esterhazy a dormit buștean astă‑noapte, fără suflare, de parcă‑l așteapta Însurătoarea, nu execuția. Vă dau cuvântul meu de ofițer! Domnilor, să‑i aducem omagiul nostru!“ Atunci se auzi (el auzi) clinchetul cristalin al paharelor. Cin! Cin! Extazul morții, ca și autocontrolul Îl vor ține Încordat toată dimineața, Își va păstra sângele rece prin rugăciune, cu Îndârjire, cu dinții Încleștați, Înfrânându‑și viscerele și sistemul simpatic, În ciuda pornirii lor trădătoare, căci Își călise În timp bravura, instruindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
după ce le amestecase, le scuipase În față, călăului. Ofițerul bătu din călcâie și Îi oferi tabachera sa de argint. („Domnilor, vă dau cuvântul meu de onoare, nu‑i tremura mâna mai mult decât Îmi tremură mie, când țin paharul ăsta. Cin! Cin!“) În lumina răsăritului, soarele cădea pieziș, ca‑n cripta unui sfânt dintr‑o ilustrată veche, iar fumul brumăriu al țigării se Înălța precum zorile. Condamnatul simți cum fumul, superbă iluzie, Îl moleșea pentru o clipă, auzind parcă din depărtări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
le amestecase, le scuipase În față, călăului. Ofițerul bătu din călcâie și Îi oferi tabachera sa de argint. („Domnilor, vă dau cuvântul meu de onoare, nu‑i tremura mâna mai mult decât Îmi tremură mie, când țin paharul ăsta. Cin! Cin!“) În lumina răsăritului, soarele cădea pieziș, ca‑n cripta unui sfânt dintr‑o ilustrată veche, iar fumul brumăriu al țigării se Înălța precum zorile. Condamnatul simți cum fumul, superbă iluzie, Îl moleșea pentru o clipă, auzind parcă din depărtări sunetul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
tot felul de cutii de conserve, printre pungi de plastic goale și prin buruieni chiar În clipa când Margaret trecea pe lângă un șir de magazine cu jaluzelele de bambus coborâte ca să ferească de soare. În urmă cu o sută și cin cizeci de ani, pe când Batavia olandeză ajunsese În culmea gloriei, aceste magazine erau pline cu saci de mirodenii, ceai și lemn parfumat, purtate apoi În Europa, unde deveneau de neprețuit. Acesta era portul unde fanteziile europene se Îngrămădeau cu o
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
hărțuiește limba politicheză*, cu subdialecte cu tot: subdialectul emilian, patrician, vasilelup, văcă, roman-năstasic... Măcar am scăpat de ciorb-silabisită. După ce bătrînul Diaconescu ne-a perplexat cu "nu se eczistă", Trandafir Iliescu vrea "o sculă pentru procesare îndelungată". Preț de cîteva mandate, cin' le mai știe numărul? Franklin n-a creat numai Constituția Americii, ci și pompa de vid. Cum să rețin telespectatorii pe Tele Next? Poate că ar fi... Da, am soluția! Să spun ce s-a întîmplat, ce mi s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
glumește un brenciu, dis-de-dimineață, pe Antena 1: "Pe cîinele ăla cum îl cheamă? Lăbuș? Nu Lăbuș? A, Labiș!" Cît se dă iar publicitate, aflu de la domnul Bebe că "toate-s impregnate de sex-sex-sex". Viața fără sex nu-i viață. Numa cin' nu-l face se plictisește cînd discutăm despre sex. Zi, să te auzim cu toții, se adresează el unei fete cu nume de cartier. Tu ai fost fericită sexual? Vorbește-ne despre interesul tău sexual". E ca un raton, se înfurie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
borșul, dulăi zdraveni răsturnînd tarabele cu bragă și cu halva urmăriți cum erau de hingheri, mulțimea de moși de pe o anume Cale a Moșilor, pompa de apă iarna Înghețînd În curte de atîta ger, tramvaiul tras de cai și cîntecul „Cin’ te mîncă, mielule? / Dumnea voastră, domnule“. Dacă ar fi luat-o În serios, regimul comunist ar fi putut s-o condamne pe mama Floare și pentru agitație mistică, și pentru propagandă capitalistă. Era bunica maică-mii. Bărbatul Îi murise nu
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
cvasireligios: Cu flintă grea, cu tolbă și corn la cingătoare, Pășesc în văzul lumii la cruntă vînătoare. Rămas însă de poteri, sub catarămi și zale, Cucernic, un călugăr grijește de-ale sale. Eu țin de al acelui Sfînt Hubert moale cin: Văd cerbul, plec genunchiul, las pușca și mă-nchin. Poetul percepe pădurea ca un templu, iar jugaștrii, paltinii și arinii ca pe niște frați ai săi: Poftesc la veacul dulce, nemăcinat de ornic, La somnu-vă nici moarte, nici viață și
Epistolă către Odobescu (III) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8073_a_9398]
-
izvod, al lui Clănău, păcălește cîțiva oameni de bună credință sau, hélas!, bun cumpărați, și-l citează, culmea falsului, în Arhondologie. Dar, printr-o neglijentă nepotrivire de ani, care-i sare în ochi lui Ghibănescu, și prin imaginația care împinge cinurile boierești pînă prin secolul III după Hristos, crima lui nu rămîne perfectă. De ce-i plătește Ghibănescu această poliță, romancierului avant la lettre, greu de prins, cu mijloacele documentare ale vremii lui ("numai azi, abia, putem spune ceva")? Fiindcă nu se
(P)omul discordiei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6855_a_8180]
-
Sînt plonjări în eroismele altor vîrste, cu întemeietori de spiță biblică, de la Noe la David. Din cînd în cînd, se rătăcește, în ele, rescrieri cu virtuți de scoarță țărănească, așezată, întru amintire, pe perete, cîte-un sonet care nu-și trădează cinul: "Mi-i dor de lumi trăite prin romane/ Cu trubaduri ce intră pe 'nserate/ În tainice castele fermecate/ Și se 'ndrăgesc cu blonde castelane:// Se-aud bătăi, la poartă, de ciocane/ Și-un paj discret, cu pletele buclate,/ Dezleagă lanțul
Dovezi de admirație by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7115_a_8440]
-
mierea are și proprietăți antiseptice și antioxidante, este bogată în vitamine, mai ales din complexul B și minerale: calciu, fier, magneziu, fosfor, potasiu, zinc. De reținut, copiilor sub un an este bine să nu li se dea spre consum miere. Cin nu dorește să consume miere sau ștevie în loc de zahăr, poate opta pentru aromatul sirop de arțar, care nu numai că este un îndulcitor natural, dar este și o sursă excelentă de mangan și zinc, elemente benefice organismului.
Alternative sănătoase pentru înlocuirea zahărului din alimentație by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/62746_a_64071]
-
istoria, într-un efort de recuperare pe care nu știu cîți intelectuali mai au azi pofta de a-l face. Rezultatul e un volum al cărui farmec te învăluie tocmai în măsura în care evocă o lume veche și plină de miresme tari. Cinurile boierești cu sunetul lor arhaic (logofăt, clucer, serdar, armaș, sluger, pitar etc.), detaliile heraldice (cap de taur cu botul străpuns de o săgeată, stele în opt colțuri, acvile purtîndu-și în plisc crucea) și extrasele din catastifurile vremii (de pildă, actul
Între herburi și zapise by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4894_a_6219]
-
fapt, expresia e atestată mai ales în varianta zamă de pește (în care zamă sau zeamă e cvasisinonim cu supă, ciorbă sau, mai general, fiertură); un distih popular plasează analogia într-un context clar pozitiv: „Ochii mei, zamă de pește,/ Cin’mă vede mă iubește” (Sabina Ispas, Doina Truță, Lirica de dragoste, 1986, p. 263). Distihul poate fi considerat un exemplu de simplă folosire a comparației alimentare în lirica populară (zama plasându-se alături de mură, spicul grâului, lapte, caș, miere etc.
Zamă de pește by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5304_a_6629]
-
Vatamaniuc) i se cuvin toate laudele din partea Cronicarului. Cine e „Doamna grasă"? O foarte vioaie revistă studențească apare, lunar, la Facultatea de Litere. În redacție sunt Iulian Curuia, Radu Dima, Dorina Ivan și Irina Macedonski. Fiecare număr costă „un leu cin'zeci" și propune o temă: literatura pentru copii, suprarealismul, grafie și pornografie, literatură română contemporană etc. Acest ultim număr (dar nu cel de pe urmă) atrage atenția încă de la copertă. Diverși scriitori de azi sunt „îmbuteliați" și prezentați după modelul etichetelor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6538_a_7863]
-
Laie Hâncu, unul din cei trei ciobani, e victima lecturilor obligatorii, aș zice. Când Laia, mioara lui, îl privește înlăcrimată și behăie sfâșietor, iar câinele Dolca „scheaună îndelung, a moarte”, baciul „se simți năpădit de neliniște și orbit de furie («- Cin’ să moară?... Hâmm?! Cine?...»)”. Sunt semne care îi sugerează singure reacția, el cunoaște precedentul și nu vrea să i se supună: îi va ucide pe ceilalți doi fără să stea pe gânduri și va sacrifica și mioara cobitoare. Casanova la
Scrisul, cu bucuria lui intrinsecă by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4418_a_5743]
-
și în Târgul-Neamțului profesor”. Mai curând decât anapoda în fapte, precum Cănuță, preotul e nestăpânit la cuvinte. Ochiul lui nu știe să se închidă după nevoie, iar gura nu cunoaște istov. Mai degrabă un ecou al părerilor din popor despre cinul lui, un soi de Ștefan Apetrei în sutană, Popa Duhu e mai mult învățătorul de oameni înarmat cu un bun-simț ager, decât robul ierarhiilor și-al canoanelor. Că opțiunea lui nu-l pricopsește, se-nțelege. Însă nu asta-i lipsește
A trata cu refuz by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5682_a_7007]
-
pelerinaje ocazionale la mânăstirile din Neamț, mai apoi prin șederile estivale de la Văratec, împreună cu Valeria Sadoveanu, părintele Bartolomeu Anania și pictorul Horia Bernea, și ei îndrăgostiți de acest spațiu de tihnă și reculegere, pentru ca în finalul vieții să intre în cinul monahal și să se stabilească la același Văratec, lăcaș bătut de „vântul cel rău” de iarnă și de aerul fierbinte care seceră florile din lunci, vara, după spusa lui Hogaș, la câteva verste doar de Humulești, leagănul copilăriei celui mai
„Lumea pe dos” și „personajul anapoda”, într-o viziune comparativă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3463_a_4788]
-
ce semnează colonel este, de fapt, în anii revoluției, maior, și va ajunge greu polcovnic, ceea ce, alături de alte probe de nerecunoștință, îl va face destul de înțepat în păreri. Deși nu e boier de prima mână, Lăcusteanu simpatizează cu arhondologia, cu cinurile în contra cărora se ridică pașoptiștii. Însă cronica revoluției și a aranjamentelor ulterioare, deschisă prea puțin măgulitor („În anul 1847 se coalizară dăscăleții, avocații și ciocoii rapaci, aspirând la o răsturnare generală a țarei cu scop de a se urca peste
Limba reacțiunii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2878_a_4203]
-
aplecare spre sinteză, spre-a vedea ce pot ascunde doamnele, indiferent de nume, pe foi dosite în sipet. La sfîrșit, rămîn cîteva lucruri sigure, paradigmatice, în stare să le transforme, dincolo de orice intenție polemică, partizană, precizează Liana Cozea, într-un cin memorialistic cu reguli destul de stricte. Pomeneam de nemulțumire (,Un om împăcat cu sine și cu ceilalți nu scrie jurnale", notează Tia Șerbănescu), de adevăr (condiția, în principiu, a oricărei mărturisiri, doar că doamnele au, pentru el, turnesol de altă calitate
Femeia la malul mării by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11091_a_12416]
-
paltoane. Că e o personalitate!... Dar eu? Eu sunt un pârlit. Care am ramas și fără palton, am și nedumeriri politice. țiganca îl privește lung, lung, fără să-l înțeleagă: În ce constă, bre, nedumeririli astea? Păi în credulitatea românului: “Cin ‘ se ia cu mine bine/ Îi dau haină de pe mine... Și-ai dat paltonul! pricepe brunetă dezamăgită. Exact. Am zis că mă fac cu opt. Te-ai lăcomit. Nu m-am lăcomit... Ce faci azi cu opt paltoane, când ai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
Vrei viața sau vrei moartea mea întreagă? SONETUL XVIII Din mâna ta voi bea otrava toată încredințat că mi-a sosit finalul, îmi smulg privirea și ridic pumnalul, Rostogolindu-mă în gol deodată. De vii la mine, potcovește-ți calul! Cin’ să mă tragă-n fugă azi pe roată? Lavină de-ntuneric, neaflată, Iubirea mea-nflorește-n somn migdalul. Să pun sub rug tăciunii fără vină Sau să m-ascund? Veni-vei pe lumină? Mă vei salva de apa cea adâncă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
așa este indicată de către autor...), în Albinele Hyblei Olimpiene, cele având funcție soteriologică și psihopompă (ca și Calul, care inițază întru „roata” Moarte-Înviere, prin intermediul Somnului/ Visare, „lavina de-ntuneric” - în: „înflorirea migdalului” marianico-hristic: „De vii la mine, potcovește-ți calul!/Cin’ să mă tragă-n fugă azi pe roată?/ Lavină de-ntuneric, neaflată,/ Iubirea mea-nfloreșten somn migdalul!” - cf. Sonetul XVIII) : „Bătrân de-acum, mă paște depărtarea:/ Ce bun e vinul când îl bea uitarea/ Și ce ferice-i Moartea! Nu-i
SOTERIOLOGIA IUBIRII. IMN AL GLORIEI RE-TRÃIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAÞIEI, PRIN IUBIRE DIVINÃ: VOLUMUL FIIND – 365 +1 Iconosonete de THEODOR RÃPAN. In: Editura Destine Literare by ADRIAN BOTEZ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_256]
-
rubrică fixă, că revista nu face politică. Citind articolul în Dilema veche, o publicație pe care o prețuim, dovadă repetata ei recenzare la , din păcate, fără reciprocitate, ne-am pus fireasca întrebare: cine să ne fi cotrobăit prin Coșul computerului? Cin’ să fie, cin’ să fie? Bănuiala noastră colegială se îndreaptă către directorul fondator al revistei, pe care îl știm mai slab de îngeri, și pe care candidatul la parlament l-o fi convins în stilul flatteur binecunoscut (nouă, nu și
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4157_a_5482]