469 matches
-
dar Vifor mi-a secat inima când m-am despărțit de el, că domn’ colonel Pătrașcu m-a m-ai ținut după terminarea stagiului militar vreo opt luni ca să am grijă de el, pungașul, că ajunsese de-mi trecea de cingătoare, și vă spun cu mâna pe inimă că nu mi-a părut rău că am fost lângă “frățiorul” Vifor, dar fiind mutat “șefu” la București, dracu a dat în mine, iartă-mă Hristoase că vorbesc numai prostii!... M-a trimis
PARTEA A III-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_iii_a_pariul_blestem_marin_voican_ghioroiu_1359792175.html [Corola-blog/BlogPost/359341_a_360670]
-
Pământul n-are iarbă, lumina n-are umbră. căldură n-are milă, cănd pârjolește-n jur. Iar eu visez și mi se pare ca-n jurul meu e-un câmp de floare, galben albastru violet, să ți le prinzi la cingătoare Dar florile sunt numai spini înalte cât un stat de om, tufiș țepos cu frunză rară ce leagănă un cintezoi pleoștit de arșiță de-afară, ce ciripește-n limba lui: „Hai vino, vino... primăvară!” „BRAZIL” - ARMONIE ASIMETRICA „Brazil”, frumoasa frumoaselor
FLOARE DE NISIP (POEME) 2 de MADELEINE DAVIDSOHN în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 by http://confluente.ro/madeleine_davidsohn_1474937043.html [Corola-blog/BlogPost/366231_a_367560]
-
își suie Strigătul prelung, vrăjit. Nimeni nu vrea s-o înfrunte Sau s-o întoarcă din drum, Ea a coborât din munte Iar în urmă-i numai fum. Abia către dimineață, Când cărări a troienit, Se oprește să își scoată Cingătoarea de argint. Și văzând-o obosită, Copilași, cu-ale lor sănii Se joacă sub a ei sită În nămeți, făcând mătănii. Cornelia Vîju Referință Bibliografică: Prin poarta copilăriei / Cornelia Vîju : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1494, Anul V, 02
PRIN POARTA COPILĂRIEI de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_viju_1422873179.html [Corola-blog/BlogPost/376184_a_377513]
-
nevăzut. - Ai uitat de caseta cu nisip fermecat și cornul dăruit de împăratul Nisipurilor? - Sunt aici, drăguțule, la chimir, ca și piatra transparentă și scoica albastră sidefie, toate le poartă băiatul la brâul ăsta lat. Și se bătu fălos pe cingătoarea lată ce-i cuprindea mijlocul. - Păi, atunci, de ce te mai plângi atâta ca o babă, domnule voinic? - De, măi Norocel, tu mi-ai dat curaj! Acum n-are decât să m-atace! Așa am un chef să-i pocnesc! Și
MĂRŢIŞOR-14 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1423776427.html [Corola-blog/BlogPost/363014_a_364343]
-
Dumnezeu, Care ne-a creat,doar El ne cunoaște— El, Care, prin dragostea Lui nemărginită, ne-a dat libertatea... de a greși... Ne vezi, Doamne, că nu știm ce să facem cu ea. Ia-ne înapoi învățăcei, leagă-ne curcubeul cingătoare și, tot așa cum ne-ai învățat să stăm pe astea două picioare, învață-ne din nou să fim buni și demni de încrederea Ta. Învață-ne din nou dragostea dintâi aceea care face doar bine și pune flori până și
ZBURĂTĂCIȚI FUNIGEI... de PUȘA LIA POPAN în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 by http://confluente.ro/pusa_lia_popan_1435657206.html [Corola-blog/BlogPost/352833_a_354162]
-
a întâmplat și mi-e greu să îndur asta acum, singur, cu gândul la tine, scriindu-ți întâia mea scrisoare de dragoste. Te iubesc de tot, cu părul tău, cu hainele tale verzi, cu salopeta și sandalele tale ciudate. Iubesc cingătoarea ta ascunsă, copcile, oasele trupului tău... Totul, aspirațiile tale, somnul tău... Vanitatea și cochetăria ta distilată, neliniștile tale profunde, gândul tău puțin înghețat, categoric și fără ascunzișuri, atât de temut de către amatorii de compromisuri“. S-au reîntâlnit pe plajă și
DIN IUBIRILE LUI MARIN PREDA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 by http://confluente.ro/Din_iubirile_lui_marin_preda_ion_ionescu_bucovu_1375599438.html [Corola-blog/BlogPost/364192_a_365521]
-
În poala verdelui ,sub nor, Să-l soarbă cerbii la izvor! Și zău,aș țese-n fir de iarbă Pe-a inimii altar degrabă Portretul tău,sub doină caldă Că-n suflet bade, nu ți-s dragă! Pitit demult sub cingătoare Mi-e busuioc de ursitoare, Mă leg cu dorul pe cărare, Tu, bade,nu mă vezi în cale! Las' ochii în ascuns să plângă Și-n ie îmbrac dorul nătângă, Închin cu cerbii jos izvorul.. (De-ai ști ce-nseamnă
DE-AI ŞTI TU,BADE! de GEANINA NICOLETA în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 by http://confluente.ro/geanina_nicoleta_1493403992.html [Corola-blog/BlogPost/378761_a_380090]
-
doru-mi călător. Din țărâna de sub pasu-ți Am luat crâmpei de drag, Am cules grăunțe fine Să fac stelelor șirag. Iar din curcubeul mândru Am să scot doar o culoare Ca să-mi leg dorul de tine, Să ți-l strâng în cingătoare. De mă chemi și de mi-e dor Dintr-al stelelor șirag O să fac o luntre-punte Și-o să vin la tine-n prag. Dar de ești în altă zare Sau de ești la mine-n gând Vei rămâne jar sub
ZVON DE DUCĂ de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 by http://confluente.ro/eugenia_mihu_1459798861.html [Corola-blog/BlogPost/381949_a_383278]
-
legământului măcina aripile de argint ale heruvimilor vroia să fure toiagul lui Aaron să otrăvească mana cerească (furase deja tablele celor zece porunci) stârpirea dăunătorilor nu se face cu tact, cu blândețe nu legați molima cu lanțuri va rupe toate cingătorile minții va mânca oțelul dreptății și va năpădi pe toate staminele crinilor rădăcinile smulse, răul aruncat în focul veșnic spre-a nu mai avea șansa de a fura bucuria altfel, pământul însuși se va deschide sub picioarele lui și-l
EMILIA AMARIEI by http://confluente.ro/articole/emilia_amariei/canal [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
seară...se urcase pe chivotul legământului măcina aripile de argint ale heruvimilorvroia să fure toiagul lui Aaronsă otrăvească mana cerească(furase deja tablele celor zece porunci)stârpirea dăunătorilornu se face cu tact, cu blândețenu legați molima cu lanțuriva rupe toate cingătorile mințiiva mânca oțelul dreptățiiși va năpădi pe toate staminele crinilor rădăcinile smulse, răul aruncat în focul veșnicspre-a nu mai avea șansa de a fura bucuriaaltfel, pământul însuși se va deschide subpicioarele lui și-l va înghiți ca pe fii lui
EMILIA AMARIEI by http://confluente.ro/articole/emilia_amariei/canal [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
Acasa > Poezie > Imagini > ANOTIMPUL BUCURIEI Autor: Angelina Nădejde Publicat în: Ediția nr. 2317 din 05 mai 2017 Toate Articolele Autorului În dor aprins de absolut Dând frumuseții început, Zidit-a Dumnezeu fecioară Și a numit-o primăvară. Strângând lumina-n cingători Sub ochii noștri muritori, În trup de lut i-a încolțit Sămânța vieții... și-a rodit. A plâns în ploi, iar cerul mut I-a dat pământului tribut, Veșmânt ales, cu fir durut. Din iarbă crudă i-a țesut. Vrăjiți
ANOTIMPUL BUCURIEI de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 by http://confluente.ro/angelina_nadejde_1493974812.html [Corola-blog/BlogPost/377611_a_378940]
-
în care sălășluiește eul așezământului conștiinței lor și i-a unit pentru vecie cu cerul albastru, când senin, când învolburat de norii pe care erau pregătiți să-i înfrunte, când nu se doreau să fie aducători de ploaie. Brâul, acea cingătoare a mijlocului, continua legătura eternă maternală și se meșterea pe lățimea acestuia, împărțind proporțional corpul în două părți. Fiecare parte a brâului era petrecută cu însemne ale căror coduri, omul muntelui le cunoștea și le așeza pe măsura artei pe
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434139569.html [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
acestuia, împărțind proporțional corpul în două părți. Fiecare parte a brâului era petrecută cu însemne ale căror coduri, omul muntelui le cunoștea și le așeza pe măsura artei pe care și-o însușea în singurătatea codrului. Pentru locuitorii acestor ținuturi cingătoarea trupului a avut numirea ei și a marcat o parte din viață, pe lângă soare și pământ. Partea de sus a corpului însemna lumina, legătura cu viața, iar partea de jos, umbra, legătura cu energiile ascunse ale pământului. “Răul vine de
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434139569.html [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
lor, în zilele de sărbătoare, renaște tot trecutul pe care îl lasă într-o odihnă binemeritată, peste an. 2. Chimirul, rost al voiniciei Știm că bărbații munților, din Țara Moților, și-au prins mijlocul trupului, precum brâul Carpaților, cu o cingătoare a vieții, împletită cu pădurile și apele care șerpuiau și încă mai șerpuiesc pe cărările ce i-au dus și îi duc mereu spre locurile tăinuite ale străbunilor. Chimirul (brâul) le-a dat întotdeauna încrederea vigurozității, le-a conturat mijlocul
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434139569.html [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
propriu. Dacă era țesut din lână, la război, femeia îi purta iubirea și neuitarea de casă, de familie. Când era lucrat din piele, brâul își purta amprenta libertății cavalerului plaiurilor. Mâna voinicului încrusta și încrustează și astăzi cu migală, în cingătoarea trupului, stelele universului, dar și linii șerpuinde, imaginând în taină văile udate de apele izvorâte din muntele frate, locul mitic al inițierii fiindului lui teluric, ca viteaz și nemuritor, ca bărbat și apărător de neam. Brâul sau chimirul cuprindea cămașa
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434139569.html [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
în repaus a întregului sistem vital al celui care lepăda brâul. Obiect de ritual, legarea brâului descifra intenția de dominare a bărbatului, de captare a bunăvoinței și colaborării acestuia. În luptele voinicești, arma de luptă a viteazului se afla la cingătoare, cât mai repede la îndemână pentru a-și putea apăra viața de agresori: „A stat cu mâinile în sân băietul? Nu! Că odată trage hangerul de la brâu și hârști! Zvârle degetul cu inel cu tot, într-un șanț!”(6) Însăși
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434139569.html [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
repede la îndemână pentru a-și putea apăra viața de agresori: „A stat cu mâinile în sân băietul? Nu! Că odată trage hangerul de la brâu și hârști! Zvârle degetul cu inel cu tot, într-un șanț!”(6) Însăși denumirea de cingătoare construia în imagistica actului simbolic-magic obiectul întremării, dar și cel de supunere, dependență și de restrângere impusă libertății.( 7) Fără brâu trupul voinicului se frângea, era prins în vâltoarea cămășii, a dezgolirii, a prinderii în jocul vrăjii, a priponirii și
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434139569.html [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
de la brâu, puterea învingătorului domina prin ridicarea în aer a partenerului de luptă și, apoi, înfundarea acestuia în pământ, până la brâu. Era partea sacră a trupului care revigora prin puterea de mișcare a viteazului. Semn al vigurozității și potenței, cultul cingătorii mijlocului a jucat un rol important în întruparea voiniciei, a tânărului care se definea prin vitejie și mlădiere a trupului. Cingătoarea (chimirul) dădea căldura constantă mijlocului și elementelor constructive ale spatelui voinicului, apăra abdomenul de atacuri neprevăzute, tocmai datorită lățimii
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434139569.html [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
Era partea sacră a trupului care revigora prin puterea de mișcare a viteazului. Semn al vigurozității și potenței, cultul cingătorii mijlocului a jucat un rol important în întruparea voiniciei, a tânărului care se definea prin vitejie și mlădiere a trupului. Cingătoarea (chimirul) dădea căldura constantă mijlocului și elementelor constructive ale spatelui voinicului, apăra abdomenul de atacuri neprevăzute, tocmai datorită lățimii acesteia. Brâul era bariera morții, el strângea măruntaiele: Mațele că-și aduna, / Cu brâu lat se încingea, / Mijlocelul că-și strângea
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434139569.html [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
ca și a culorii chimirului și care vânează șerpii de pe cărările văilor. Motivul legăturii cu un obiect simbolic, pentru dominarea unei ființe, se regăsește și azi în imaginarul tradițional, cu variații de la o categorie folclorică la alta. Sinonime ale acestei cingători, ce încorseta mijlocul și făcea zvelt trupul, numit, în unele părți ale țării brâu, au umplut cu semnificații vocabularul limbii române, spunându-i-se când șerpar, praștie, tisău, chingă (în zonele Banatului și ale Olteniei), când chimir. Ultima denumire datând
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434139569.html [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
mijlocire a ținerii paloșului: “Atunci Iosip s-apuca, / Trage paloșu’ din brâu / Și taie capu’ frate-său„(9) . Personajele acestei balade întruchipează, în variantă românească de început de mileniu unu, actul biblic al fratricidului. Vom observa că și în ”Biblie” cingătoarea, brâul pe care oamenii l-au adoptat la potrivirea îmbrăcăminții, era un simbol al unirii strânse întru binecuvântare, o dublă legătură a acestui sens al unirii: “Adusu-mi-am aminte de lucrurile Domnului, / că-mi voi aduce aminte de minnunile
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434139569.html [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
mărturie, ne-a dat sensul potrivirii acestui element auxiliar al îmbrăcăminții, descoperindu-i semnificațiile atât materiale, cât și spirituale. Rostul lui este de a încinge, a vindeca, a întreține viața și nicidecum a împresura mijlocul mărginindu-i trăirea, pentru că brâul (cingătoarea, chimirul) are și rolul de a poziționa biped omul, tocmai pentru a-l diferenția prin fel de toate ființele pământului. Spiritual, el semnifică simbolul unirii strânse cu cosmicul, cu planul sacru al divinității, al acelei legături constante întru binecuvântare și
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434139569.html [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
nr. 2265 din 14 martie 2017 Toate Articolele Autorului Mustește pământul, adie-a primăvară, încă, simt încleștarea anotimpului dalb, dar tot acest freamăt de viață primară, încolțește-n gând și scriu negru pe alb. Emoția mă strânge ca și-o cingătoare, zbaterea fluturilor nu se lasă așteptată și curge ca apa de munte, clipocitoare, iar în cădere-nalță ritmuri ce freamătă. Sunt ca o salcie pe un mal de poveste, mă-nvăluie lumina din mugurii-cuvinte și meditez la-cest început ce-nflorește, căci
EMOŢIE DE PRIMĂVARĂ de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2265 din 14 martie 2017 by http://confluente.ro/maria_ileana_tanase_1489475247.html [Corola-blog/BlogPost/385096_a_386425]
-
a întâmplat și mi-e greu să îndur asta acum, singur, cu gândul la tine, scriindu-ți întâia mea scrisoare de dragoste. Te iubesc de tot, cu părul tău, cu hainele tale verzi, cu salopeta și sandalele tale ciudate. Iubesc cingătoarea ta ascunsă, copcile, oasele trupului tău... Totul, aspirațiile tale, somnul tău... Vanitatea și cochetăria ta distilată, neliniștile tale profunde, gândul tău puțin înghețat, categoric și fără ascunzișuri, atât de temut de către amatorii de compromisuri“. S-au reîntâlnit pe plajă și
PATIMA UNEI IUBIRI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 954 din 11 august 2013 by http://confluente.ro/Patima_unei_iubiri_ion_ionescu_bucovu_1376200119.html [Corola-blog/BlogPost/340537_a_341866]
-
la Dumnezeu Să ajungă-n Giumalău Ca să vadă, și-a dorit, Printre brazi și un rotit. Și-uite-așa, la vânătoare Merge Ștefan, zis „cel Mare”, Drept în șa, mândru bărbat, De oșteni înconjurat, Toți cu scuturi în spinare Și săbii la cingătoare. Vânt ușor de primăvară Prin poiene se strecoară, Pe sub cetini încurcate Cântă păsările toate, Din păduri de brazi și pin Vesele izvoare vin, Iar de bucuria ierbii Își schimbă coarnele cerbii. La căldură-ncetinel Floricele fel de fel Se ivesc tremurătoare
ȘTEFAN ȘI CĂLINA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1417704677.html [Corola-blog/BlogPost/360413_a_361742]