9,500 matches
-
momente de dans și street-acting Organizatori: Primăria Municipiului Iași și Clubul de dans „The Sky” 20.00, în faȚa Palatului Roznovanu ProiecȚii de diaporame Organizatori: Primăria Municipiului Iași și AsociaȚia FotoIasi. 21.00 - 01.00, Catedrală Mitropolitana Slujba de priveghere în cinstea Aducerii moaștelor Sf. Ap. Andrei la Iași (Vecernia, Litia și Organizator: Mitropolia Moldovei și Bucovinei 22.00 - 04.00, Str. Crișan Ceaiul Pelerinilor Organizator: Primăria Municipiului Iași Miercuri, 13 octombrie 2010 00.00 - 24.00, Parcare Teatrul NaȚional Cazare pentru
Uncategorized [Corola-blog/BlogPost/94471_a_95763]
-
de 120 Lei/ 2 persoane. Restaurant La Madrileña - situat pe Strada I. C. Brătianu nr. 30, Iași Informații și Rezervări la 0232 270 547. Anul acesta de Valentine’s Day încearcă ceva nou! Bucătarii noștri v-au pregătit o surpriză pe cinste. Vino cu persoana iubită să vă delectați papilele gustative într-un cadru romantic. Recomandarea serii: Duet Dracula & Sufle-ul Iubirii Meniu: à la carte Prețul meniului recomandat este de 25 Lei/ persoană. Restaurant Crystal este situat pe strada Rubinului, vis-a-vis
Ce poti face in IASI de Valentine's Day 2015 ? [Corola-blog/BlogPost/94756_a_96048]
-
2017 începe cu o distracție pe cinste la Restaurantul GRAMPS. New Years Eve Party-“Around the world în one night!” un revelion pe care nu trebuie să-l ratezi. · Meniu rafinat ce te duce într-o călătorie a gustului în jurul lumii · Open bar cu băuturi fine · Program
Revelion 2017 @ Restaurant GRAMPS [Corola-blog/BlogPost/94770_a_96062]
-
te distrezi weekend de weekend și în același timp încununam un 2016 plin de distracție!!! Surprizele nu vor lipsi nici la trecerea dintre ani, așa că fiți pe fază! Citește tot... Revelion 2017 @ Restaurant GRAMPS 2017 începe cu o distracție pe cinste la Restaurantul GRAMPS. New Years Eve Party-“Around the world în one night!” un revelion pe care nu trebuie să-l ratezi. Citește tot... Revelion 2017 @ OXFORD Pub În ultima noapte din acest an te invităm să sărbătorești venirea noului
Revelion 2017 Restaurante Iasi [Corola-blog/BlogPost/94765_a_96057]
-
urme de sânge și poftă în gura tăietorului ai fost ieșirea noastră de incendiu dragă poetă Psalm Eu n-am liniște până când n-o să țâșnească Din tine lumina ca un smoc de vipere gata să îndure Beau un icetea în cinstea ta Glumesc cu prietenii de peste hotare Că va veni și ziua când împreună vom lucra la castelul de nisip început Când mama va fi strâns rufele De pe sârmele noastre și-ale vecinilor Inima va bate la uși insistent ca martorii
Poezie by Aida Hancer () [Corola-journal/Imaginative/7381_a_8706]
-
noastre și-ale vecinilor Inima va bate la uși insistent ca martorii lui iehova Kafka se va pocăi Eu n-am liniște până când ochii tăi mari nu vor pocni de-atâta floare a conștiinței dragostea mea Beau un icetea in cinstea ta Glumesc fără cale de-ntoarcere când liniștea atunci noi abia acum după ce petrecerea care nici asta n-a fost se închide și chelnerul moare abia acum tac bărbații și mamele lor cu mai mare înflăcărare plâng că după legea
Poezie by Aida Hancer () [Corola-journal/Imaginative/7381_a_8706]
-
șapte. Fixăm pentru viitor această oră. Facem cunoștință cu șoferul mașinii ce ne va sta în permanență la dispoziție. Se numește Juan, un tip mereu zâmbăreț și destul de degajat. Coborâm toți la subsol, unde ne așteaptă masa suedeză. Mâncăm pe cinste, cu excepția lui N. care ciupește câte ceva și pleacă fără nici o vorbă. Îl regăsim în hol. Programul de azi - vizităm Havana din mașină. Prima impresie: un oraș al milionarilor. Totul ridicat solid, chiar dacă pe alocuri fară gust. Casele-cetăți, grădinile-parcuri. Grilaje sofisticate
În căutarea pierderii de timp by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Imaginative/7273_a_8598]
-
capăt de țară dacă magistraților asupra cărora se exercită presiuni de tot soiul li s-ar acorda protecție? Nu cred că trebuie să plecăm de la premisa că acești oameni sînt alcătuiți dintr-o plămadă specială avînd înscrise în codul genetic cinstea, curajul și simțul legii. Mai curînd trebuie să ne asigurăm că persoane care au slăbiciuni și chiar vicii vor găsi tăria, în sistem, pentru a le depăși în exercitarea magistraturii. Iar dacă nu, că sita sistemului e suficient de deasă
Drobul de sare al Justiției by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13178_a_14503]
-
an de tergiversări. Ca să revin de unde am plecat: chiar dacă dubla alegere a lui Cuza s-a dovedit cu noroc pentru noi, românii, grăbind procesul Unirii Principatelor, nesocotirea, ca regulă generală, a tratatelor internaționale pe care le semnăm, nu ne face cinste. Astfel de lucruri se cuvin amintite, fie și riscînd să tulburăm un pic spiritul sărbătorilor, pentru că ignorarea lor sistematică duce la repetarea unor greșeli istorice.
“Să-și vază de trebile ei, Europa” by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13180_a_14505]
-
vreunui clivaj. Rațiunea de a fi și măreția condiției lor le reprezintă incoruptibilitatea, ascetismul, viețuirea curată în imediata vecinătate și în contact nemijlocit cu chemarea păcatului, cu tentația diabolică supremă (banul e ochiul dracului, nu?). Fără integritatea lor, exprimată în cinste și corectitudine, lumea ar eșua în haos. Chiar dacă sensul sacral al existenței mânuitorilor de bani s-a degradat în timp, această castă continuă să funcționeze în virtutea asumării seculare și mutuale a pantonomiei onoarei. Când află din ziar despre sinuciderea casierului
Anghelache și dublul său by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/13139_a_14464]
-
miracole în plan economic (dacă s-ar fi putut, le-ar fi făcut și actualii guvernanți!), peremiștii vor oferi populației înfometate circ: procese publice, confiscări de averi, expulzări. Scoaterea la iveală a matrapazlâcurilor șlehtei care-a jurat pe sărăcie și cinste va deveni prioritatea marionetei de azi. Iar satisfacția populației nu va cunoaște, vă asigur, limite! Implicarea unui oarecare Eyal Arad, cetățean israelian, în operația de „înălbire”, cum o numește Andrei Oișteanu într-un excepțional articol publicat în ziarul „Ziua”, nu
Bancul cu statuia by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13205_a_14530]
-
al balegii și fînului, “țăranul are vreme să citească, să se dezvolte, să urmărească ziarele” (p. 27). Cît despre îmbrăcăminte, poziția sa modernă, de promotor al fashion -ului brejnevist și al Haute Couture -ii coreene, nu poate decît să facă cinste unui apărător al bunului-gust și decenței publice (în variantă ceaușistă): “Astăzi nu mai vezi țărani cu aspect neplăcut, în ițari, în opinci, cu cojoace... Astăzi țăranul umblă cu cravată, cu pantofi, cu pantaloni de tergal; că de multe ori nici
Alexandru Monciu-Sudinski: biografii comune ale comunismului by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13165_a_14490]
-
cum să ducă mai departe apetitul pentru cartofii cu slănină. Jacques, bineînțeles, că e băiat și păstreză și numele. Sau poate asta n-are nici o importanță pe lîngă chestiunea cu slănina și cartofii?! Undeva pe un perete, la loc de cinste, într-o ramă onorabilă tronează o bucată de slănină, ancorată ca un trofeu. În mijlocul unui fel de laborator straniu în care se experimentează complicata problemă cu slănina și cartofii, se află piesa de greutate a decorului lui Bartha Joysef, un
Nu-mi plac cartofii cu slănină by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13244_a_14569]
-
pe alte meleaguri - printre altele (deși nu neapărat definitoriu) el fiind nominalizat anul acesta la Premiul Uniunii Scriitorilor pentru proză. Volumul nominalizat e unul de istorii, categorie a prozei scurte nu foarte încercată la noi, dar intrată la loc de cinste în literatura lumii odată cu romancierii sud-americani ai marelui boom, cu titlul Imperiul generalilor tîrzii și alte istorii, editată cu mari aventuri la Dacia clujeană. Editura ieșeană T a publicat acum o altă (deși nu foarte nouă) carte de povestiri a
Vremea poveștii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13298_a_14623]
-
Marina Constantinescu Zic să mergeți la Teatrul Nottara și să vedeți un spectacol pe cinste. Un spectacol pe un text aș spune mai degrabă mediocru, întors acum ca o haină pe partea cealaltă, cu accente modificate, citit într-o cheie ce-i transformă parcă și structura, și consistența ei. Un spectacol într-un spațiu divin
Ce zic bobii? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13309_a_14634]
-
legendă: Topul milionarilor confirmă: Bogăția s-a născut la stat. Urechea noastră ne face instantaneu legătura cu unul dintre scriitorii menționați mai sus și care credea că veșnicia s-a născut la sat. Se mai schimbă și clișeele. * „Bogată țară, cinste cui te mulge!”, scrie dl I.T. Morar în finalul comentariului său din Academia Cațavencu la topul milionarilor publicat recent în revista Capital. * Dl Cornel Ivanciuc pune punctul pe i (tot în A. C.) în problema responsabilităților legate de uciderea lui Gh.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13333_a_14658]
-
Cioran de “vinovățiile șantisemiteț de odinioară” nu este și lăuntrică... Foarte probabil - merită discutat. Nu sunt însă de acord cu ideea că rostul unei asemenea cărți ar consta în echilibrarea unei balanțe morale, pe motiv că “acele vinovății nu fac cinste unui scriitor”... Dar nici nu-l perturbă, aș spune, cât privește scriitura (cinstea îi revine sau nu-i revine abia omului Cioran). Fără această restaurare, “textele cioraniene nu pot fi citite în liniște”... Dar când au putut fi ele citite
Mari înrăiți, mari revoltați by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/13358_a_14683]
-
discutat. Nu sunt însă de acord cu ideea că rostul unei asemenea cărți ar consta în echilibrarea unei balanțe morale, pe motiv că “acele vinovății nu fac cinste unui scriitor”... Dar nici nu-l perturbă, aș spune, cât privește scriitura (cinstea îi revine sau nu-i revine abia omului Cioran). Fără această restaurare, “textele cioraniene nu pot fi citite în liniște”... Dar când au putut fi ele citite astfel? Mi se pare că autorul cade într-un exces de justificare, cu
Mari înrăiți, mari revoltați by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/13358_a_14683]
-
cumplite suferințe alții, mai fericiți, beneficiau gratuit de binefacerile reeducării sau respirau (dacă mai puteau) aerul tare de la Sighet. Stiau mandarinii regimului de ororile sistemului concentraționar? Auzise Nina Cassian de Adriana Georgescu sau de Elisabeta Rizea? Întrebări la care, spre cinstea ei, Nina Cassian are curajul să răspundă cinstit, din proprie inițiativă, chiar și cu o întîrziere de cîteva decenii: „M-am gîndit adesea, parcurgînd jurnalul meu din «obsedantul deceniu», că e inadmisibil să nu pomenesc decît în trecere despre dramele
Zburdălniciile inimii și ale minții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13360_a_14685]
-
Aurelia, sora cea mare din familia Iuliilor, mai pleacă la scăldat în Tibru, conversînd cu verva obișnuită a elevilor scăpați de învățătură: " Gaius, vrei să mergem la Tibru? La Tibru? Tragem o baie. Pe urmă luăm o plăcintă. Fac eu cinste. Cunosc un cofetar sirian... Te lingi pe degete. ș...ț Nu e cam tîrziu de-o baie? Tîrziu nu e niciodată. Și cu volumina ce facem? Le lăsăm pe mal. Dacă vrei să le arunci, Gaius, n-am nimic împotrivă
Istorie la două mîini by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12041_a_13366]
-
Dumitru Hurubă După ce am văzut reportajul tv cu saturnalele de la Balc, organizate de Ion }iriac în cinstea zeului Adrian Năstase, împreună cu Haralampy ne-am stabilit domiciliul sub masa din bucătărie, lucru care s-a întâmplat imediat după ce prietenul a instalat-o pe soacră-sa în funcția de rotweiler pe palierul apartamentelor noastre... Evident, am optat pentru "sub
Obeliscul realităților noastre by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12056_a_13381]
-
protestelor, intrau înăuntru totdeauna desculți, ca la geamie, după ce se ștergeau bine pe tălpile picioarelor. Cărăuțeanu pretindea că acest obicei musulman, igienic la urma urmelor, explica rigoarea, forța morală a imperiului lor de odinioară, - de unde și zicerile românului privitoare la cinstea și la caracterul neînduplecat al turcului, plus vorba lui Ștefan cel Mare lăsată moștenire urmașilor săi în cine să se încreadă ei mai mult, și pe care școlarii o învață și azi la lecțiile de istorie. Căsuța avea două odăițe
Asfințit cu ghioc (IV) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12071_a_13396]
-
principalul înfăptuitor. Dar cine mai pune la noi preț pe astfel de lucruri? Luată cu atâtea altele, presa abia dacă a menționat discursul istoric al Regelui. Singură Memoria, "revista gândirii arestate", l-a reprodus în întregime și la loc de cinste (în nr. 47-48), nedezmințindu-și astfel, nici de această dată, numele și menirea. Discursul Regelui Mihai, atât de altfel, stilistic vorbind, decât lemnoasa oratorie de prezidiu cu care fusesem obișnuiți la aniversări, impresionează prin demnitatea expresiei, prin conciziunea sugestivă și, în ce privește
Un discurs istoric by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12173_a_13498]
-
Marie-France Ionesco a apărut și în contextul unor excepționale eforturi de recuperare și valorizare în România a gândirii și operei dramaturgului, din păcate căzute în umbra spectaculozității unor teme precum cele abordate de cele două autoare menționate. La loc de cinste se află, fără îndoială, efortul susținut al lui Dan C. Mihăilescu de a oferi, la Editura Univers, o nouă traducere-interpretare a pieselor lui Ionescu, precum și traducerile și reeditările de la Humanitas (Sub semnul întrebării, Antidoturi, Prezent trecut, trecut prezent, Între viață
Călătorind prin Ionesquie by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12144_a_13469]
-
expozițiile Ermitajului Imperial, deschis spre vizitare din 1852. Galeria imperială începuse să capete trăsături de muzeu încă de la începutul secolului al XIX-lea. Vizitarea acesteia necesita însă un bilet special și ținută obligatorie: civilii, numai persoane demne de această înaltă cinste, trebuiau să poarte frac, iar militarii, uniformă. Orice vizitator, după prezentarea biletului de acces, era însoțit obligatoriu de un paznic-valet. Existau, în mod excepțional, și permise permanente, de genul celui obținut în 1832 de poetul Vasili Jukovski pentru prietenul său
Arca sufletului rus by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12193_a_13518]