248 matches
-
în text verbal, respectându-se atmosfera specifică a viziunii fiecărui pictor evocat; prin intermediul acestor rememorări, F. străbate o întreagă perioadă a artei românești, de la „zugravul de subțire” și „portretarul neamț” al începuturilor picturii de șevalet până la Carul cu boi și Ciobănașul lui Nicolae Grigorescu. Surprinzătoare e înclinația spre idilism de aici, mai ales dacă e pusă în comparație cu tonul aspru al poemelor autobiografice: „Am iubit în viață! Și-am urât!/ Am urât cu patimă urâtul!/ Porcilor ce n-au alt gând decât
FRUNZETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287105_a_288434]
-
frunte și plete eminesciene: un „luceafăr”. În interior, desenele, vignetele perpetuează motive patriarhale: peisaje cu copaci, o fată așezată la o margine de lac, o cruce înălțată peste semănături, o casă de țară cu cerdac, un drumeț cu toiag, un ciobănaș cu turma, doi câini de vânătoare, felurite motive decorative vegetale. O notă patriarhală și provincială - pe alocuri de pronunțată nuanță sămănătoristă - dau publicației și unele titluri de texte (Despărțire, Cântec trist, S-a rupt în sufletu-mi ceva, Tezaurul Domniței
GANDIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287146_a_288475]
-
interpretarea Mioriței ca baladă a fratricidului românesc, pentru că nu rezultă de nicăieri că faptele presimțite, prevestite și transfigurate poetic s-ar fi Întâmplat cu adevărat. E mai curând vorba de presimțiri, temeri neguroase, iluminări asociate unei resemnări specifice reveriilor. Drept care, ciobănașul solitar, care se imaginează vorbind cu mioara lui, murind violent și căsătorindu-se alegoric Îmi apare - am scris undeva - ca unul dintre intelectualii români arhetipali. Pledez, prin urmare, pentru pluralitatea sistemelor educative, pentru restituirea actului didactic și pedagogic către cei
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
În urmă, tot o publicație literară (revista Tribuna)? Și asta doar pentru a Încerca să răspundă la Întrebări ținând de hermeneutica profundă, practicată de vârfuri specializate ale elitei. (Una dintre interogațiile formulate atunci a fost dacă nu cumva cei trei ciobănași sunt o Întruchipare autohtonă a ideologiei indo-europene tripartite evidențiate În lucrările lui Georges Dumézil.) Mămăliga S-a Întâmplat un fapt mirabil. Deși porumbul a ajuns târziu (prin secolul al XVIII-lea) În teritoriile locuite de români, el a cucerit imediat
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
excluse locurile memoriei de factură tragică, de exemplu? Sau nu poate exista un loc al memoriei care să adune În el o anumită tensiune tragică? Ovidiu Pecican: Am Început prin a vă citi un comentariu tocmai despre un asemenea loc: ciobănașul care piere, asasinat. Am trimis și la o altă tragedie, cea a meșterului Manole, dar Înainte de asta a Anei lui Manole. Acestea nu lipsesc În nici un caz, dacă sunt validate de memoria colectivă. Și mai găsim și altele. La urma
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Meșterului Manole prezintă multe trăsături comune, dar conservă și o serie de particularități distincte. În balada grecească apare „blestemul ființei sacrificate”, în cea sârbească, motivul „alăptării după moarte”, iar cea românească adaugă două episoade noi: primul cuprinde întâlnirea voievodului cu ciobănașul care îi indică locul pentru mănăstire, iar celălalt zugrăvește sfârșitul tragic al meșterilor. În evoluția versiunii românești s-a scos în evidență existența a două straturi deosebite: unul arhaic, întâlnit numai în Transilvania - unde mitul zidirii apare întrupat și în
MESTERUL MANOLE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288098_a_289427]
-
Balada debutează printr-un ritual - alegerea locului pentru mănăstire. Însoțit de Meșterul Manole și de grupul său de zidari, domnitorul Negru Vodă pornește pe malul Argeșului în căutarea unui zid părăsit, pe ruinele căruia urmează să-și înalțe ctitoria. Un ciobănaș întâlnit în cale îl ajută să ajungă la locul căutat, aflat într-o poiană, lângă o mlaștină. Rămășițele zidului par să adăpostească duhuri nefaste: „Câinii cum îl văd, / La el se repăd/ Și latră a pustiu/ Și urlă-a morțiu
MESTERUL MANOLE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288098_a_289427]
-
a tipului simpatetic, cealaltă urmărește evoluția liricii noastre folclorice „de la resemnare la acțiunea creatoare”, cum sună chiar subtitlul ei. Sunt identificate și aici trei tipuri reprezentative pentru spiritualitatea românească, așa cum apar ele în câteva capodopere: homo contemplativus în Miorița și Ciobănașul, homo activus în Toma Alimoș, homo constructivus în Meșterul Manole. Deși interesul esențial al lui R. merge către estetică și aplicarea principiilor acesteia la celelalte domenii, între care folclorul ocupă un loc privilegiat, sfera preocupărilor este mai largă, incluzând atât
RUSU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289410_a_290739]
-
De demult... (1897), Pe-același drum (1900), Câteva clipe (1904), Luminișuri (1910) - poetul evoluează spre sămănătorism, cultivând pastelul rural și idila. Chiar dacă, uneori, evocarea poartă amprenta, sinceră, a nostalgiei după copilărie, motivul dorului de căsuța din sat, o anumită figurație (ciobănași, păstori, copile) și atitudini-clișeu (doinind, plângând, la râu, la horă), aerul de voie bună care învăluie tablourile țin de doctrina sămănătoristă. S. face cronica satului (La țară, În răsărit, Hora, Frumoasa satului) și merge pe urmele lui G. Coșbuc, evitând
STAVRI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289890_a_291219]
-
Este fiul natural (cu prenumele la naștere Ionel Mihai) al folcloristei Elena Didia Odorica Sevastos și al poetului Artur Stavri. Își face studiile în Iași, la Liceul Internat, apoi la Facultatea de Drept (1910-1913) și devine avocat. Debutează cu Cântecul ciobănașului Nacu în 1908, la „Buciumul”. Din 1911 este corector, ulterior, timp de câțiva ani, secretar de redacție la „Viața românească”, redactor la „Mișcarea”, „Teatrul”, „Opinia”, „Lumea” și colaborator la „Facla”, „Rampa”, „Cronica”, „Însemnări literare”, „Cuvântul liber” (seria 1924-1925) ș.a., periodice
SEVASTOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979]
-
Otilia, 7 apartamente, București, str. Caragiale 1; Bacău, str. Ștefan cel Mare 49. 3023. Gheran Gh., 12 apartamente, București, str. Făinari 7. 3024. Gh. C. Dragu, 7 apartamente, București, Bd. Mareșal Tolbuchin 67. 3025. Ganea Alex., 9 apartamente, București, str. Ciobănașului 2. 3026. Gherghel Florica, 10 apartamente, București, str. Mavrogheni 7, str. Coltei 10. 3027. Giersch Albert, 16 apartamente, București, str. N. Filimon 1. 3028. Georgescu Nicolaie, 3 apartamente, București, str. Turda 94. 3029. Ghelter Friederich, 11 apartamente, București, calea Văcărești
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Botez, Régen és ma [De azi și de demult], București, 1958; I. L. Caragiale, Válogatott irások [Scrieri alese], București, 1960, Válogatott művei [Opere alese], I-II, București, 1960 (în colaborare), Szindarabok [Teatru], postfața trad., București, 1961; Petre Ispirescu, A furgangos kiscsobán [Ciobănașul cel isteț], București, 1961, Cugulya, öreganyó fia [Țugulea], București, 1963, Vitéz öcskös meg az aranyalmák [Prâslea cel voinic și merele de aur], București, 1967, Tüder Ilona [Ileana Cosânzeana], București, 1970, A tizenkét királykisasszony meg a varázskastély [Cele douăsprezece fete de
KEREKES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287708_a_289037]
-
că și domnișoara Overman, dacă ar fi fost încă în viață, ar fi găsit-o frapantă, poate chiar atrăgătoare de citit și, fără îndoială, „interesantă“, cu condiția să-i fi acordat aceeași atenție neștirbită cu care-și trata vechii ei ciobănași bucolici, Browning și Wordsworth. Ce a găsit el, ce anume funcționa pentru el, e foarte greu de descris. Cred că e util să încep prin a vă arăta că Seymour iubea clasicul haiku japonez, din trei versuri a câte șaptesprezece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
țin seama de desene, doar după formele cartonașelor, îmi mai lua și cartonașe pentru cusut, desenate în culori și găurite. Nu aveai decât să treci acul cu ață prin găurelele alea, ață maro, albastră, verde, galbenă sau roșie. Conturam astfel ciobănașul cu oița sa, tractorul, băiatul și fata ținîndu-se de mână, stilizați frumos, fluturele. Mereu ieșeam plângând de la Scufița roșie. Puțin mai sus, pe Mihai Bravu, se afla un mare Ferometal de unde se puteau cumpăra tablă, cuie, lanțuri, dar și vaze
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
a locomotivei cu aburi, existentă, la acea dată,în traficul feroviar al țării. Cu timpul,însă, mai toate au evoluat,în felul lor. Locomotivele cu aburi au fostînlocuite cu locomotive electrice. Meseria lui Covrigel s-a schimbat și ea. De ciobănaș. Adică, de la ajutor de cioban, la păscut oile moșierului din zonă. Ăsta își purta oile prin alte regiuni ale țării. Așa a ajuns, Covrigel, să cunoască meleaguri străine, de pe care nu s-a mai întors, decât, după însurătoare, odată cu nevastă
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
și nu numai, și este tot mai înfloritor. În timp, ce, salonul Țigăncii, cu toate spetele de care s-a bucurat, din partea primăriei și a atâtor organe, abia mai gâfâe, la figurat, iar patroana, gâfâie și mai și, la propriu. CIOBĂNAȘ LA OI M-AM DUS Când era copil, părinții, bunicii și doi-trei vecini,își uneau puținele oi pe care le aveau, rezulta un ciopor de câteva zeci, iar puradelul de Ionicăîși lua fluierul, desăguța cu mâncare, șipul pentru apă, toiagul
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
La sfat cu sfinții 113 Nagâțele 115 Schiorul de la Rusca 118 Dincolo de pânzele albe - Întunericul 120 Sindromul Delia - din însemnările cronicarului topului miliardarilor 122 Vraiștea 124 La pupitu - Măria sa, Banu! 127 Fericirea a plecat în cer 129 Șutul izbăvitor 132 Ciobănaș a oi m-am dus 135 Nu știu 139 Alo, 112? Veniți!... Un spânzurat! 141 Omul străzii 144 Renunț la Terra! 147 Hoțelea mijlociul 150 Infernul înfrânt 152 Mireasa codrilor de miri 155 Pâini albe pentru zile negre 158 Năvodarii
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
rară. Dar în iarba cea frumoasă N-a intrat vr-odată coasă Unde mi-i pădurea deasă. De desișul din pădure Nu s-atinse vr-o secure. Cât de naltu-i, cât de mare Nicăieri nu vezi cărare, De și-ar pierde urmele Ciobănași cu turmele. La temei de codri deși Nu-i cărare ca să ieși Ci-i o rariște de brazi Și un ochiu voios de iaz Și doi tei ca niște frați, La tulpină depărtați, La vârfuri amestecați. Iar la umbra celor
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
puișor, Nani, nani, copilaș, O poveste spune-ț-aș, O poveste drăgălașă Ca să-mi crești voinic în fașă. Tată-meu era cioban, Câte clipe-s într-un an Tot atâția baci avea Cu mii turme - alăturea, Turme mii de mielușele, Ciobănașii după ele, Turme mândre și de oi, Ciobănașii din napoi Cu fluere și cimpoi, Mai avea de mă pricepi, Herghelii de cai sirepi Ce ca vijeliile Îi împleau câmpiile, Îi pășteau moșiile, Și de - a lungul râurilor S'așterneau pustiurilor
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
-aș, O poveste drăgălașă Ca să-mi crești voinic în fașă. Tată-meu era cioban, Câte clipe-s într-un an Tot atâția baci avea Cu mii turme - alăturea, Turme mii de mielușele, Ciobănașii după ele, Turme mândre și de oi, Ciobănașii din napoi Cu fluere și cimpoi, Mai avea de mă pricepi, Herghelii de cai sirepi Ce ca vijeliile Îi împleau câmpiile, Îi pășteau moșiile, Și de - a lungul râurilor S'așterneau pustiurilor, Și în valurile ierbii Pășteau ciutele și cerbii
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Iarna strâng bani înprumut 286 {EminescuOpVI 287} Cu dobândă Din mahalale-nsemnate De la cucoane bogate, Vara strâng turme de oi Și-mi aleg dintr-înșii mii Și trec spre Milcov cu ei, Și-i bag în codru pe miei Cu ciobănașii după ei, Sunt tot din băieții mei Și Serdariu stă-ntre ei. M-ai întrebat cum mă chiamă? Îți voi spune negândit, Sunt Serdariu cel vestit Pân- acum nu m-ai știut... Pentru că nu m-ai știut De-aia la
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
foie gras. N-ar pregăti așa ceva decât pentru oaspeții din familia regală. B e salată de fructe de mare și miel la grătar. — Cum rămâne cu C? întrebă Fran curioasă. — Plăcintă ciobănească. Pentru cinele servite în bucătărie. Pregătită doar cu ciobănași de cea mai bună calitate, desigur. Fran simți că o trage cineva de rochie și o descoperi pe Lottie, cu tiara gata să-i cadă, cu limba scoasă din cauza efortului de a se concentra, care îi oferea un aperitiv, urmată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
ele ne-am ales, Căci, precum întâia oară, Tot secunda o măsoară. Prima parte - aliment, Cea de-a doua - instrument. Dacă vrem să le unim, Un alt aliment găsim. Cel ce face alimentul Cânta și cu instrumentul. Trist e micul ciobănaș, Cel cu inima vioaie, C-a trecut un căruțaș Și-a lovit din mers o oaie. „Un om năcăjit” de M. Sadoveanu Sus, pe Munții Stânișoarei, Printre unduioase coame, Un copil slăbit de foame Plânge moartea căprioarei. „Un copil al
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
și cerdac Și cu foșnet de copac... -Îți amintești? La început, Ce greu a fost! Atâtea semne Parcă fără rost: Ovale, zale, bice, bastonele, Priveam nedumerit la ele. Acum le stăpânesc pe fiecare; Prietene îmi sunt, Iar eu -un mândru ciobănaș Îmi pasc, cu grijă, turma de mioare, Cum mă învăța Buna Învățătoare. A A fost odată, a fost cândva Un moș bătrân cu baba sa; Uitați de lume ei trăiau Într-o câsuță, undeva, Cu toate basmele în ea. Acul
Dragul meu abecedar. In: ANTOLOGIE DE POEZIE PENTRU COPII by Lucia - Gabriela Munteanu, Carla - Daniela Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/282_a_520]
-
a urină de vacă și-a rumeguș. După o săptămână, își luară inimile în dinți (cercetînd și strungile dimprejur, și găsind liniște, dar fiind prea înrăiți de foame). Și, pe ocoluri ce nu le mai bunghea nici Regele, ca fost ciobănaș, coborâră spre București. Bătea într-un început de aprilie. În București, tot frig și foamete, dar cel puțin îți mai distrăgeau atenția cu mitingul de la ele. Aflai, din vreun ziar, ce fabrică mai vizitase Iubitul Conducător și, din vreo poezie
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]