248 matches
-
de aur cu care berbecele din bestiarul fabulos spărgea negura în zorii zilei ca să se reverse astrul ceresc. Păstorul îl transformase în însemn comportamental, purtîndu-l cu mîndrie ori cu umilință, după împrejurări. Învățase lecția de demult. Răzlețitul din balada Mircea Ciobănașul se afla pe un teren impropriu. De trei zile aștepta cu umilință, jos, la poartă, ca domnitorul să-și întoarcă privirea de la înălțimea curții sale. Ca precauție, dosise cîrligul „supt genunche”; căciula n-o mai purta ca un aristos, cu
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
multe generații, legile nu erau scrise; ele se transmiteau din tată-n fiu, odată cu credința și cu formele de rugăciune. Ele erau o tradiție sacră ce se perpetua în preajma vetrei familiei sau a vetrei cetății”. Cum a împărțit dreptatea Mircea Ciobănașul, cel din baladă, poate trezi astăzi nedumeriri, nu numai omului obișnuit, dar și oricărui organism legiuitor: - Alei, Doamne, Negru Vodă, Cum judeci în lume toate, Fă-mi și mie direptate. După cum m-ăi învăța, Așa parte că le-oi da
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
omului obișnuit, dar și oricărui organism legiuitor: - Alei, Doamne, Negru Vodă, Cum judeci în lume toate, Fă-mi și mie direptate. După cum m-ăi învăța, Așa parte că le-oi da. Negru Vodă ce-mi zicea? - Ai tu mic de ciobănaș, Ce parte ca să le dai? Oile să le-mpărțești: Să dai la stăpîni trei părți Și să tragi la tine-o parte, C-așa-ți găsesc direptate”. În fond, „mic de ciobănaș” ieșea păgubit. Dar nu avea alta de făcut decît
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Negru Vodă ce-mi zicea? - Ai tu mic de ciobănaș, Ce parte ca să le dai? Oile să le-mpărțești: Să dai la stăpîni trei părți Și să tragi la tine-o parte, C-așa-ți găsesc direptate”. În fond, „mic de ciobănaș” ieșea păgubit. Dar nu avea alta de făcut decît să se supună judelui. Nu purta el vina că prima generație a oilor, ca să spun așa, fusese nimicită de viscol și de ger; dar era meritul lui categoric, și numai al
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
în forma ei îndătinată, iar împricinatul era chemat să depună mărturie dacă și-a îndeplinit obligațiile de care se făcea direct răspunzător. Direcția decisă de jude, în consens cu tradiția, o subordona și pe cea materială (-umană), așa că „mic de ciobănaș” trebuia să dea ascultare: Oile le-amesteca, Tot o turmă le făcea Și-n tîrlă că le băga, Și stăpînii că-mi sosea, Dar cel mic de ciobănaș, Cu cămașa ca tina, Cu pielea ca zăpada, În tîrlă că mi-
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
cu tradiția, o subordona și pe cea materială (-umană), așa că „mic de ciobănaș” trebuia să dea ascultare: Oile le-amesteca, Tot o turmă le făcea Și-n tîrlă că le băga, Și stăpînii că-mi sosea, Dar cel mic de ciobănaș, Cu cămașa ca tina, Cu pielea ca zăpada, În tîrlă că mi-ș intra, Oițele le-mpărțea. El d-o parte că-și oprea, Trei părți la stăpîni că-mi da. Cuvîntul judelui era dus la îndeplinire. Cu toate acestea
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
ciocîrlanului șchiop, dar atoateștiutor, a oiței șchioape care abia se ține de coada turmei, a slăbănogului de cal din fundul grajdului; toate „însemnate” și cu înzestrări de poveste. Dar să privim lucrurile mai de aproape: „mic de cîrlior”, „mic de ciobănaș”! Adevăratul chip al primului este acela cunoscut din bestiarul fabulos și din legenda argonauților. Locul lui este, cum arată și dicționarele, între taurul ceresc, vultur și leu. Dar și „mic de ciobănaș” are o geneză prestigioasă. El coboară din mitul
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
mai de aproape: „mic de cîrlior”, „mic de ciobănaș”! Adevăratul chip al primului este acela cunoscut din bestiarul fabulos și din legenda argonauților. Locul lui este, cum arată și dicționarele, între taurul ceresc, vultur și leu. Dar și „mic de ciobănaș” are o geneză prestigioasă. El coboară din mitul copilului împărat, mult răspîndit în narațiunile fantastice. Încă de la naștere, poartă semne ale predestinării. În basme, maștera intrigantă îl pune într-o copaie și-i dă drumul pe ape ca să scape de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
tronul împărătesc: „Dă-ni-l, taică, dă-ni-l,/Dă-ni-l, maică, dă-ni-l!”: moașa, după scaldă, îi arată „împărăția”, adică îl ridică și-l închină, pe rînd, spre cele patru zări ale lumii. Nu putea „mic de ciobănaș” să-și lase partenerul de aventură și de destin pe mîini străine. Nu-i rămînea decît să-și facă singur dreptate, și încă dur, chiar sălbatec: a pus mîna pe arme înfruntîndu-și vrăjmașii deschis, bărbătește. Celor trei le-a tăiat
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
stați, frate, și vă uitați? Luați-l și mi-l spînzurați!. Vocea era, în fapt, justificată în planul vieții socio-umane. Domnitorul avea, însă, viziunea mai înaltă, aceea a județului. Drept urmare, a decis să fie cercetat chipul ascuns al „micului de ciobănaș”, pentru dezlegarea tainei și descoperirea adevărului: Și ce semne că-mi găsea? Găsea-n pieptu-i soarele, Luminà cu razele; Găsea în spate luna, Luminà cu lumina; Între cei doi d-albi umerei Lucea doi luceferei. Recunoașterea semnelor, inclusiv a fraților
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
deși se citează Cegani, cu direcție la peștele cegă; altfel spus, în economia eposului se pune în mișcare, printre altele, și onomastica, după cum am văzut, alături de toponimie), dar se vede că erau stăpîni pe locuri bine cotate, cum „mic de ciobănaș” dispunea de turme fabuloase. Moșnegii purtau în fală „vîslele la spinare” și se înfățișau fără sfială la curtea domnească. Vîslele erau însemne ale breslei pescarilor. Se purtau la vedere poleite și împodobite cu pietre prețioase, ca individul să fie zărit
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
heraldice și concurențiale în topografia țării. Am spus că breasla pescarilor avea o tradiție respectabilă în existența istorică a carpato-dunărenilor. Balada Dobrișean consemna, pentru existența de timp ce-i revine, mari mutații de imagine și de viață concretă în comparație cu Mircea Ciobănașul. Purtătorii de vîsle vin cu pîra la domnie, intrigați de faptul că adversarii lor, purtătorii de cîrlige, întreceau măsura îngăduită în bogăție și în forță, luîndu-se la întrecere cu domnia. Conflictul este strict de interese și, mai mult, de grup
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
întreceau măsura îngăduită în bogăție și în forță, luîndu-se la întrecere cu domnia. Conflictul este strict de interese și, mai mult, de grup. Fiecare face încercări de moarte să le apere și să le întărească pe ale sale. În Mircea Ciobănașul, primează ideea recunoașterii dintre frați, în scopul restaurării stării naturale de început și de întemeiere. Atunci domnia era stăpînă pe sine, în virtutea legii și a județului și orice formă de viață decurgea de aici, găsindu-și autonomia necesară, cu măsură
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
scopul restaurării stării naturale de început și de întemeiere. Atunci domnia era stăpînă pe sine, în virtutea legii și a județului și orice formă de viață decurgea de aici, găsindu-și autonomia necesară, cu măsură și dreptate. La dezlegarea conflictului, Mircea Ciobănașul îi propune fratelui răzlețit să preia domnia. Forma răspunsului n-o s-o găsim în Dobrișean, acolo unde totul ia altă cale: Negru Vodă ce-mi zicea? «-Alei, Mirceo, Mircică, Să-mi dai mie ciobănia, C-o să-ți dau eu, zău
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
cîntă și la fereastra plugarului (care se conformează ritmurilor vegetaționale), și la aceea a păstorului. Nu numai în cadrul oieresc întîlnim portretul consacrat prin însemne cosmice și destinale, de viață ori de moarte, de acțiune voluntară (tip Arjuna și „mic de ciobănaș”) ori de suspendare a ei (în sensul vestitor al mioarei), sub comanda nesmintită a legii. C. Alui-lùiu Tot în colecția lui Sabin Drăgoi se păstrează cîteva colinde (am selectat patru) în care Maica Domnului își caută Fiul prin lume cu
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
o viespe peste maluri, Ca un iepure pe țărmuri, Depărtat-a pietre-n drumu-i, A întors pe dos buștenii, A zvîrlit din cale ramuri, A împins tot cu piciorul. În același chip de ursoaică, lupoaică, viezure, viespe, iepure, și mama ciobănașului a trecut vaduri, a străbătut codri și mlaștini. Ca orice vrăjitoare de tip matriarhal, ea reușește, prin farmece ori prin rugă adresată puterilor divine, să se metamorfozeze pentru a străbate mai aprig tărîmurile. Cu înfățișare de corboaică, neagră maica bătrînă
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
bătrîna este părăsită în favoarea aventurii eroice. Așadar, pot fi identificate trei tipuri de aventuri posibile, la eroi ce se revendică de la tradiția mitică: aventura eroică pură, sub rațiunea datoriei și a legii și în respectul bunelor tradiții. Arjuna, “mic de ciobănaș” și eroul din Joi dă dimineață se conformează acestei ordini; aventura de circumstanță și în trepte: la propunerea mamei, Lemminkäinen renunță la aventura eroică. El cedează în favoarea erotismului, în compania fetelor frumoase și “libere” care-l așteptau acasă. Deocamdată, Eros
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
ca și a lui Thanatos. În sfîrșit, aventura tot “pură”, dar tragică, a Păstorului mioritic. De data aceasta, Thanatos nu mai are răbdare. Păstorul, la rîndul său, deși de aceeași statură voinicească și curajos ca Arjuna și ca “mic de ciobănaș”, se decide să-l înfrunte pe Thanatos, “cunoscînd” dinainte riscul pe care și-l asumă. În acest caz, se cuvine să judecăm oportunitatea și justificarea actelor, pentru a înțelege calitatea ideii de “acțiune” într-o parte ori în alta. CAPITOLUL
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
de basme scrise de I. Unele dintre ele sunt cele mai vechi variante românești ale unor motive universale: Prâslea cel voinic și merele de aur, Fata de împărat și pescarul, Balaurul cel cu șapte capete, Coman vânătorul, Ileana Simziana și Ciobănașul cel isteț sau Țurloaiele blendei, altele sunt specifice numai repertoriului românesc: Un basm mitologic (motivul boului năzdrăvan) și Fata cu pieze rele. Basmele lui I. reprezintă un bogat material de studiu pentru cunoașterea culturii noastre populare și pentru cercetarea comparativă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]
-
Botez, Régen és ma [De azi și de demult], București, 1958; I. L. Caragiale, Válogatott irások [Scrieri alese], București, 1960, Válogatott művei [Opere alese], I-II, București, 1960 (în colaborare), Szindarabok [Teatru], postfața trad., București, 1961; Petre Ispirescu, A furgangos kiscsobán [Ciobănașul cel isteț], București, 1961, Cugulya, öreganyó fia [Țugulea], București, 1963, Vitéz öcskös meg az aranyalmák [Prâslea cel voinic și merele de aur], București, 1967, Tüder Ilona [Ileana Cosânzeana], București, 1970, A tizenkét királykisasszony meg a varázskastély [Cele douăsprezece fete de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287708_a_289037]
-
existat până prin anii 80. În repertoriul corului, în afara cântecelor impuse de propaganda comunistă, au existat și cântece neaoș românești, de inspirație populară, dar și cântece patriotice, care ne-au însoțit istoria: „Imnul eroilor”, „Pe-al nostru steag”, „Pui de lei”, „Ciobănașul” ș.a. Tinerii remarcați atunci pentru participarea la formațiile artistice, amintim pe: Costică Guțu, Sofia Sofrone, Dumitru Chirilă, Maria Avram, Maria Sularu, Nicolaie Coca, Mihai Vraciu, Elena Șoica, Minuța Tabarcea, Letiția Obreja, Costică Samoilă, Reta Sularu și Elena Boghiu. O mențiune
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
lui Țîmpău, Neculai Crețu, Gh. Samoilă, Ion Sofronea, Coca I, Vasile Sularu Vasile și Gheorghe Maftei. În satele comunei se întâlneau o serie de jocuri populare cu specific local dar și jocuri comune cum ar fi Bătuta, Corăgheasca, Țărăneasca, Ruseasca, Ciobănașul și Trece rața la Buhoci . Se spuneau diferite strigături: „Lelia cu șorțul roș,/ Nu știe să umple borș,/ Dar la horă cu flăcăi,/ Ea se prinde mai întăi”. Cântecele populare locale, doinele și baladele, sunt expresie a vieții spirituale, a
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Este fiul natural (cu prenumele la naștere Ionel Mihai) al folcloristei Elena Didia Odorica Sevastos și al poetului Artur Stavri. Își face studiile în Iași, la Liceul Internat, apoi la Facultatea de Drept (1910-1913) și devine avocat. Debutează cu Cântecul ciobănașului Nacu în 1908, la „Buciumul”. Din 1911 este corector, ulterior, timp de câțiva ani, secretar de redacție la „Viața românească”, redactor la „Mișcarea”, „Teatrul”, „Opinia”, „Lumea” și colaborator la „Facla”, „Rampa”, „Cronica”, „Însemnări literare”, „Cuvântul liber” (seria 1924-1925) ș.a., periodice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979]
-
necontenit aptitudinile muzicale, iar pentru a se apropia de cât mai multă muzică, se pot înregistra piese de diferite genuri, cu caracter programativ și apropiat de universul copilăriei, cum ar fi : ,,Cucul” - de C. Daquin, ,,Găina” - de J. Ph. Rameau, ,,Ciobănașul” - de R. Korsacov, ,,Carnavalul animalelor” - de C. Saint-Säens, ,,Doi cocoși” - de Fr. Poulenc, ,,Poze și pozne” - de M. Jora, ,,Patru fabule” - de P. Constantinescu, ,,Duetul pisicilor” - de G. Rossini, ,,Petrică și lupul” - de S. Prokofiev. Aceste piese, prin tematic, captează
Abecedar pianistic by Marin P?nzariu, Ioana-Mina Enoiu-P?nzariu,Andrei Enoiu-P?nzariu. () [Corola-publishinghouse/Science/83213_a_84538]
-
DOIME se află pe linia a treia a portativului. Ea are forma unei pălării. Când o întâlnim ridicăm mâna de pe clapă, stăm și numărăm ( 1-2- „UN”-„DOI”) PAUZA DE DOIME este mai lungă decât pauza de pătrime cu 1 bătaie. CIOBĂNAȘUL M-au lăsat să stau sub scară deși sunt vestitul DO ! Nu-i nimic, mă sprijin bine Pe o linie ce mă ține, DO rămân așa e bine. NOTA DO se află pe o liniuță mică sub portativ. DO se
Abecedar pianistic by Marin P?nzariu, Ioana-Mina Enoiu-P?nzariu,Andrei Enoiu-P?nzariu. () [Corola-publishinghouse/Science/83213_a_84538]