3,274 matches
-
cu munca Hăt, târziu de asfințit Își spunea o rugăciune Și-n somn se-adâncea tihnit. Și trăia în bună pace Sus pe munte ori pe vale, Păstrând bun-orânduială Întru toate ale sale. Însă-ncornorații care Și pe-acol’ hălăduiau Pe acest cioban destoinic Foarte mult îl pizmuiau. Și-i trimiseră în grabă Chiar la el, colo la stână, O femeie vrăjitoare Ce luase chip de zână. Și îi dete ea să beie O licoare fermecată Și, cum o bău, feciorul Căzu jos
POVESTE DE SÂNTILIE de LEONID IACOB în ediţia nr. 933 din 21 iulie 2013 by http://confluente.ro/Poveste_de_santilie_leonid_iacob_1374423875.html [Corola-blog/BlogPost/365259_a_366588]
-
de aripă ”Istoria m-a sacrificat pentru un popor de idioți” Filosoful m-a luat ușor de mână și am ieșit în noapte Obrajii săi ardeau raze de lună Și am cules una câte una stele cum tufele de mure ciobanii obosiți după ziua de lucru Ionuț Țene (Poezie citită la Zilele de Poezie ale Revistei Tribuna din Cluj-Napoca) Referință Bibliografică: FILOZOFUL, poem de IONUȚ ȚENE / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1874, Anul VI, 17 februarie 2016
FILOZOFUL, POEM DE IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1455704672.html [Corola-blog/BlogPost/384023_a_385352]
-
al Fecioarei Maria.” *** Fetița cu obrăjorii de culoarea piersicii, fiica preotului Murărescu a crescut într-n climat de dragoste și pioșenie creștinească. Fiind bucuria părinților, Marioara își aduce aminte că: „Bunicul meu cânta la caval și mergea cu oile, era cioban. Pleca dimineața, venea seara, îl vedeam rar, mă lăsa dormind, mă găsea dormind. Dar găseam lângă patul meu, când mă trezeam, o crenguță cu alune, sau fructe de pădure, și știam că a trecut pe-acolo bunicul. Ziua mă jucam
VREAU LUMINĂ, LĂSAŢI SĂ INTRE SOARELE... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_1396856212.html [Corola-blog/BlogPost/354103_a_355432]
-
Atunci când întâlnea oameni simpli, îmbrăcați în costume populare, îi asculta cu mare atenție, și memora foarte repede vorbele înțelepte ale acestor truditori ai ogoarelor, crescători de animale și neântrecuți în arta albinăritului, că tare o mai încâtau proverbele, zicătorile, strigatul ciobanilor peste văiule ce trimeteau ecouri prelungi până în vârf de munte, agugulitul feremcător al ciobănițelor, etc. și uite așa, ușurel-ușure... a luat cunoștință de tradițiile și obiceiurile locului. Toamna, în serile când o ducea vreo verișoară mai mare ca să vadă cum
VREAU LUMINĂ, LĂSAŢI SĂ INTRE SOARELE... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_1396856212.html [Corola-blog/BlogPost/354103_a_355432]
-
pomenire, încă din plină glorie, cosciug. Un altul face mâțanii pe cărări închipuite, din mintea înghesuita, în care inca au rămas urme primitive de gandire. El face parte din sfatul cetății, fără balanța dreptății. Coclaurile cetății a rămas fără un cioban. Cât de jos ai putut coborî, tu cetate! Într-un parc într-o simplă rochiță și sandale, un început de tinerețe este încleștată-n sărutul fericirii. Încă inocentă scăpa oameni de răul din lume. În copacul timpului său, cântă muzică
NEBUNUL de VIOREL MUHA în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Nebunul_viorel_muha_1366563950.html [Corola-blog/BlogPost/345941_a_347270]
-
și uneori spre seară, când vedea că nu-i mai sosește stăpânul de la munca câmpului, începea din senin să urle de-a supărat toți vecinii. Chiar Săndica se hotărâse să-l ducă de acasă. Să-l dea vecinului care era cioban și să-l ia la stână Nu se îndura însă, că l-a crescut de cățel. L-a găsit pe marginea canalului, murdar și flămând și i s-a făcut milă de el. Acum era bătrân, nici nu mai vedea
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 by http://confluente.ro/Destine_paralele_roman_cont_stan_virgil_1393416294.html [Corola-blog/BlogPost/347650_a_348979]
-
susțin că limba lor este diferită de limba română, că este o limbă protolatină străveche. Între timp, în Grecia, limba aromână fără școli, cu interdicții majore cu privire la învățământ, practic s-a desființat, iar copii lor au uitat limba strămoșească. Bucuria ciobanului Ramo Tot în revista Formula As”, nr.889, oct. 2009, în reportajul „Vlahii din vărful munților” (urme românești în Bosnia), autorul Cătălin Manole relatează cu emoție întâlnirea cu un cioban din muntele Bjelasca, vârful...Ciobănița Mare. Ciobanul Ramo a fost
LIMBA ROMÂNILOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417947883.html [Corola-blog/BlogPost/376755_a_378084]
-
a desființat, iar copii lor au uitat limba strămoșească. Bucuria ciobanului Ramo Tot în revista Formula As”, nr.889, oct. 2009, în reportajul „Vlahii din vărful munților” (urme românești în Bosnia), autorul Cătălin Manole relatează cu emoție întâlnirea cu un cioban din muntele Bjelasca, vârful...Ciobănița Mare. Ciobanul Ramo a fost entuziasmat când a aflat că el vorbește...românește. Că la „cioban” din limba lui, în română i se spune tot așa. Se bucură când află de cuvintele românești identice sau
LIMBA ROMÂNILOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417947883.html [Corola-blog/BlogPost/376755_a_378084]
-
limba strămoșească. Bucuria ciobanului Ramo Tot în revista Formula As”, nr.889, oct. 2009, în reportajul „Vlahii din vărful munților” (urme românești în Bosnia), autorul Cătălin Manole relatează cu emoție întâlnirea cu un cioban din muntele Bjelasca, vârful...Ciobănița Mare. Ciobanul Ramo a fost entuziasmat când a aflat că el vorbește...românește. Că la „cioban” din limba lui, în română i se spune tot așa. Se bucură când află de cuvintele românești identice sau asemănătoare cu ale lui: vatră, jar, flura
LIMBA ROMÂNILOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417947883.html [Corola-blog/BlogPost/376755_a_378084]
-
în reportajul „Vlahii din vărful munților” (urme românești în Bosnia), autorul Cătălin Manole relatează cu emoție întâlnirea cu un cioban din muntele Bjelasca, vârful...Ciobănița Mare. Ciobanul Ramo a fost entuziasmat când a aflat că el vorbește...românește. Că la „cioban” din limba lui, în română i se spune tot așa. Se bucură când află de cuvintele românești identice sau asemănătoare cu ale lui: vatră, jar, flura (fluier). Ar fi trebuit ca și autorii DEX-ului să fi făcut această descoperire
LIMBA ROMÂNILOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417947883.html [Corola-blog/BlogPost/376755_a_378084]
-
Ogrezeni (Giurgiu), pentru lucrarea „Pe cine să iubesc” - poezie Mențiune (ex.aequo): Găinaru George, Galați (Galați), pentru lucrarea „Dor de primăvară” - poezie Ghincia Maria, Botoșani, pentru lucarea „Azi despre primăvară cu dragoste” - eseu CATEGORIA 14-18 ani Premiul l (ex.aequo): Cioban Sebastian Virgil, Luduș (Mureș), pentru lucarea „ Când trecutul ripostează” - proză Muntean Alexandra, Tg.Mureș, pentru lucrarea „Simfonie în verde” - acuarelă Premiul ll : Burdulea Ilinca Laura, Odorheiu Secuiesc (Harghita), pentru lucrarea „Primăvara ne lingea ca un pechinez pe față, pe mâini
REZULTATELE CONCURSULUI PENTRU TROFEUL ARIPI DE PRIMĂVARĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1462525088.html [Corola-blog/BlogPost/380695_a_382024]
-
crearea și dezvoltarea giganților industriali din chimie. Ca naturalist amator am descoperit minerale cu proprietăți curioase asemănătoare în podișurile alpine ale celor mai bătrâni munți din țară Parâng și Măcin. Proprietățile erau legate și de povești de viață ale unor ciobani din acele poieni alpine. Cu câteva pietre din acele zone în buzunar am părăsit țara prin 87 Pe scurt, prin muncă asiduă și observații pertinente, folosind și prilejul unor mici averi răsărite de ici de colo pe progrămele mult căutate
ENERGIA ZETA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1482515545.html [Corola-blog/BlogPost/352701_a_354030]
-
în comuna primitivă? Un om a venit la piață și a oferit sare din care avea mai mult decât îi era necesar deoarece o scotea cu târnăcopul din stâncă. Dar nu avea carne deoarece nu avea timp să vâneze. Un cioban prezent la piață i-a oferit o oaie grasă pentru drobul de sare. Ambii au plecat acasă fericiți. Eu am benzină iar Dumneata mașina care necesită această benzină. În măsura în care aș necesita ceva, de exemplu luna de pe cer pe care o
ENERGIA ZETA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1482515545.html [Corola-blog/BlogPost/352701_a_354030]
-
Inorog plec - și vin - și iar plec - când am chef: da - sunt zeu... ...sunt erou din Hristos și vasală mi-e moartea stau drept - în picioare - sfidând chiar și soartea... AMARĂ - OARBĂ VIAȚĂ FĂRĂ FELINAR amară - oarbă viață fără felinar ciobanul și-a pierdut și cremene și-amnar doar hoinărim prin munții fără har plânsul se-aude rar - și tot mai rar de ce trimisu-m-ai aici să fac de strajă? drept falnică moșie-mi dai pustia: nici sfânt și nici
CONTRADICŢIA SINGURĂTĂŢII (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2301 din 19 aprilie 2017 by http://confluente.ro/adrian_botez_1492584058.html [Corola-blog/BlogPost/375333_a_376662]
-
batiste și față de masă, Tata cioplește carul Pentru întoarcerea mea acasă. Al doisprezecelea ceas Vremea urcă în imponderabil, Păsările sub zborul cărora moleculele de aer mor Poartă tăcerea între particule, Doar mișcarea browniană în dezordinea ei Ordonează apa de ploaie CIOBANUL DE PE PAJIȘTEA LUNII Iarba crescuse pe pielea lui, devenise o pajiște pe care o păștea oile, avea plăcerea de a bea lapte din țâța prunei până se îmbăta oile. Cerul începuse să amețească ținându-se de-o stea iar ea
ACUZ... ADEVĂRUL DIN ACROSTIH (POEME) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_acuz_adev_al_florin_tene_1391600293.html [Corola-blog/BlogPost/360309_a_361638]
-
amețească ținându-se de-o stea iar ea sculându-l din somn s-a speriat de ploaia florilor de tei mirosind a lapte de prună vărsat peste întregul sat pe când câinele cerului umbla în coadă cu-n covrig de lună. Ciobanul obosit de atâta somn s-a trezit pentru o clipă, apoi a adormit din nou să-i crească iarba mănoasă pe piele, de atâta risipă de timp, rămăsese ne păscut un bou ... CONTEMPORAN CU DUMNEZEU Mirosea dimineața însorită a mir
ACUZ... ADEVĂRUL DIN ACROSTIH (POEME) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_acuz_adev_al_florin_tene_1391600293.html [Corola-blog/BlogPost/360309_a_361638]
-
de Teologie București. În anul 1967, se înscrie la Facultatea de Geografie-Istorie București. În anul 1969, își ia licența în Teologie. La 11 februarie anul 1973, este hirotonit pe seama Bisericii Radu Vodă (paraclisul Seminarului teologic). Slujește onorific la Biserica Bucur Ciobanul, împreună cu Părintele Alexie Bârcă. La 1 octombrie 1976, este transferat la Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din strada Sapienței. În anii 1985 - 1986, face demersuri pentru salvarea de la demolare a Bisericii Sapienței. Supraveghează mutarea și restaurarea Bisericii Mihai Vodă. În anul
IN MEMORIAM – PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU DE LA BISERICA „SAPIENŢEI” DIN BUCUREŞTI – ACUM LA ÎMPLINIREA A OPTSPREZECE ANI DE LA MUTAREA SA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI (1924 – 1997)... de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/stelian_gombos_1441271680.html [Corola-blog/BlogPost/352594_a_353923]
-
muncitor la Uzinele 23 August. Mai târziu, Patriarhul Iustinian Marina i-a dat un post de corector și legător la Institutul Biblic. La 11 februarie anul 1973 a fost hirotonit preot și a slujit în mod onorific la Biserica Bucur Ciobanul. Din anul 1976 și până la sfârșitul vieții sale pământești a fost preot paroh la Biserica Sapienței. După cum am mai spus, Părintele Constantin Voicescu a avut trei copii: Mihai, Irina și Ileana. A murit intr-un accident stupid de mașină, la
IN MEMORIAM – PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU DE LA BISERICA „SAPIENŢEI” DIN BUCUREŞTI – ACUM LA ÎMPLINIREA A OPTSPREZECE ANI DE LA MUTAREA SA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI (1924 – 1997)... de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/stelian_gombos_1441271680.html [Corola-blog/BlogPost/352594_a_353923]
-
razna de turmă și care, altfel, risca să cadă între labele vreunui urs dacă se îndepărta de grosul oilor sau se apropia prea mult de pădure. Așa, Clopățăl știa că paznicii turmei își făceau și ei datoria. De altfel, orice cioban de meserie punea mare preț pe câinii buni, învățați să-ntoarcă oile, să se lupte cu lighi- oanele și să păzească noaptea areapa la care era repartizat. Seara, după ce turma se aduna în spatele stânii, la târlă, pentru a înnopta, și
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474402681.html [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
după ce turma se aduna în spatele stânii, la târlă, pentru a înnopta, și du- pă ce toate treburile erau aran¬jate, fiecare câine trebuia să se ducă la areapa lui, adică locul din jurul turmei care noaptea era păzit de câte un cioban și cel puțin un câine. Atunci, fiecare cioban, care mai zăbovea la stână, plănuind cu ceilalți tovarăși ce aveau de făcut a doua zi, îi spunea câinelui cu care colabora noaptea: - Marș la areapă! Câinele trebuia să se ducă de
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474402681.html [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
pentru a înnopta, și du- pă ce toate treburile erau aran¬jate, fiecare câine trebuia să se ducă la areapa lui, adică locul din jurul turmei care noaptea era păzit de câte un cioban și cel puțin un câine. Atunci, fiecare cioban, care mai zăbovea la stână, plănuind cu ceilalți tovarăși ce aveau de făcut a doua zi, îi spunea câinelui cu care colabora noaptea: - Marș la areapă! Câinele trebuia să se ducă de îndată la locul ce-i revenea ca paznic
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474402681.html [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
de nenumărate ori. Da, câinele, spre deosebire de pisică, trebuie să facă ceea ce trebuie, nu ceea ce-i place, așa cum bine spunea Robert A. Heinlein: „Femeile și pisicile fac ce le place, bărbații și cîinii tre- buie să facă ce li se spune”. Ciobanii aveau grijă să-și învețe câinii de mici să-ntoarcă oile și să-și cunoască areapa. Firește, în demersul lor, se foloseau din plin de câinii cu experiență, căci fiecare cățel se atașa treptat de câte unul dintre aceștia, imitându
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474402681.html [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
mări- mea turmei, dar și de frecvența atacurilor urși- lor, în special, căci lupii atacau arareori vara la munte, când nu umblau în haită, ei atacau primăvara și toamna, dar mai ales - iarna. Evident, dacă o areapă era atacată, toți ciobanii și câinii lor de la celelalte trebuiau să sară în ajutorul celor care o păzeau. În timp, bătrânul Dumitru Costea l-a învățat pe Dumitrică tot ceea ce presupunea meseria de baci, Hobza și Clopățăl rămânând în continuare ciobani. Așa că, după moartea
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474402681.html [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
era atacată, toți ciobanii și câinii lor de la celelalte trebuiau să sară în ajutorul celor care o păzeau. În timp, bătrânul Dumitru Costea l-a învățat pe Dumitrică tot ceea ce presupunea meseria de baci, Hobza și Clopățăl rămânând în continuare ciobani. Așa că, după moartea bătrânului, staroste, adică șeful stânei, a deve- nit Dumitrică al Costii. Ei își aveau stâna în Vemeșoaia - moștenire din moși-strămoși, și, cum de obicei îngrijeau de peste 800 de oi, le pășteau și în Galbena. Oile se urcau
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474402681.html [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
au spus chiaburi, după ce au fost aduși la putere de către sovie¬tici, și care aveau sute de oi, așa încât doi-trei la un loc făceau de-o stână. Cum aceștia nu se ocupau direct de creșterea lor, aveau perma¬nent angajați ciobani și baci. Așa erau Mihail Rebegel - zis Șorega și fiul lui Ion, Gheorghe Frântu - zis Muguț, Dinică Șandru, Niță Șandru, Dumitru Fetelea, Ionel Teșcuț, Costandin Ion Frântu - zis Cebuc, Dinu Sporiș - zis Tămădău, Niculaie Boromiz - zis Sase, ginere¬le lui
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474402681.html [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]