702 matches
-
critice Martie – iulie 6 Cerințe de habitat Această specie preferă pădurile dense, de conifere sau de amestec, cu numeroase mlaștini și poieni, precum și cu un număr ridicat de arbori bătrâni, scorburoși. Specia este strâns legată de prezența scorburilor de ciocănitoare neagră (Dryocopus martius). Minunița preferă micromamiferele, în special șoareci, dar și chițcani, precum și păsări de dimensiuni mici. Vânează în timpul nopții în cea mai mare parte, însă în timpul sezonului de reproducere își prelungește activitatea și în timpul zorilor
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
Date generale ale speciei Dryocopus martius Nr. Informație/ Atribut Descriere 1. Cod specie - EUNIS Cod Eunis: 1014 Cod Natura 2000: A236 2. Denumirea științifică Dryocopus martius 3. Denumirea populară Ciocănitoare neagră 4. Descrierea speciei Este cea mai mare specie de ciocănitoare din Europa. Așa cum îi spune și numele, este o ciocănitoare de culoare neagră cu nuanțe de maroniu, mai pronunțate spre vârfurile aripilor. Masculul are creștetul capului de culoare roșie, care se prelungește până aproape de cioc. Femela are o
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
Cod specie - EUNIS Cod Eunis: 1014 Cod Natura 2000: A236 2. Denumirea științifică Dryocopus martius 3. Denumirea populară Ciocănitoare neagră 4. Descrierea speciei Este cea mai mare specie de ciocănitoare din Europa. Așa cum îi spune și numele, este o ciocănitoare de culoare neagră cu nuanțe de maroniu, mai pronunțate spre vârfurile aripilor. Masculul are creștetul capului de culoare roșie, care se prelungește până aproape de cioc. Femela are o pată roșie doar în creștetul capului. Ciocul este foarte puternic, alb
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
o ponta unică de 3-5 oua incubația fiind asigurată de ambii parteneri timp de aproximativ 2 săptămâni. Această specie consumă insecte (coleoptere saprofite și xilofage) dar și paianjeni, fructe, semințe, alune, conuri, etc. În ceea ce privește cerințele de habitat, ciocănitoarea cu spatele alb, poate fi privită ca un indicator important al calității și biodiversității pădurii. In Suedia si Finlanda ciocănitoarea cu spate alb este privită ca specie umbrelă, protecția acesteia și a habitatelor este crucială pentru conservarea altor specii de
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
insecte (coleoptere saprofite și xilofage) dar și paianjeni, fructe, semințe, alune, conuri, etc. În ceea ce privește cerințele de habitat, ciocănitoarea cu spatele alb, poate fi privită ca un indicator important al calității și biodiversității pădurii. In Suedia si Finlanda ciocănitoarea cu spate alb este privită ca specie umbrelă, protecția acesteia și a habitatelor este crucială pentru conservarea altor specii de floră și faună. Ciocănitoarea cu spate alb nu s-a adaptat schimbărilor care au avut loc în habitatele forestiere din
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
umede. Aceasta specie este strict legată de pădurile neexplorate sau cu un grad minim de exploatare, bătrâne, unde se găsesc buturugi și copaci uscați rămași în picioare, necesari ciclului ei de viață. In Europa oriunde ar apărea habitatele ocupate de ciocănitoare cu spate alb sunt invariabil potrivite și pentru alte specii de ciocănitori dar nu și invers. ... B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Nr. Informație/ Atribut Descriere 1. Specia Dendrocopos leucotos Anexa I a Directivei Păsări 2009/147/CE 2
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
ce-i, cănd dintr-un pom din grădina sări unul, care furase mere. Băiatul, zdup peste gard, Tirtec după el, până ce a căzut în gură unor câini. Acestea sunt numai unele din năzbâtiile copiilor de la gazdă. Frații Ștefanovici prindeau păsări, ciocănitori și le țineau în colivie. Eminescu se cuibărise că vulturul într-un pom din grădina, iar toamnă culegea mere rămase din scuturătura. Pe pereții "căsuței din grădina" făcuse o "galerie de tablouri" cu ilustrații din jurnale, pentru vederea căreia trebuia
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
că “albul” nu schimbă, esențial, natura sacralității. Ba, dimpotrivă! În schimb, la nivel existențialo-ființial, autoarea precizează: “Ființele de dincolo [din PĂDUREA FERMECATĂ ] nu trăiesc, ele doar există”. Ființarea neînsemnând, deci, și acțiune sacră, (auto)regeneratoare. Pruncul-Inorog, devenit copil, află de la CIOCĂNITOARE că singurul leac contra inactivității/parliziei sacrale, din zona PĂDUREA FERMECATĂ este să-i ceară DOMNIȚEI NEGRE - RĂDĂCINA CURCUBEULUI (s-ar traduce prin „RĂDĂCINA PARADISIACĂ A DEMIURGIEI, A DINAMISMULUI DEMIURGIC”). Dar aceasta ar necesita un SACRIFICIU MAJOR! Natura SACRIFICIULUI îi
O CARTE PENTRU COPII, TRĂGÂND CU OCHIUL SPRE „OAMENII MARI” de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380565_a_381894]
-
induc Copilului-Inorog, prin autoarea poveștii de față, o pledoarie irefutabilă, pentru LUMEA POVEȘTILOR, ca fiind LUMEA SACRĂ A VISULUI: „Poveștile sunt frumoase. Lumea lor e o lume a visului. Acolo poți spera, poți îndrăzni, poți cuteza...Și eu sunt inorog. Ciocănitoarea Creastă Roșie mi-a spus că inorogii poartă visele tuturor, că semănăm cu îngerii. Vă las cu bine. Merg spre ai mei și spre lumea mea. Cei din Pădurea Albă vor primi viața și culoarea înapoi și mă voi întâlni
O CARTE PENTRU COPII, TRĂGÂND CU OCHIUL SPRE „OAMENII MARI” de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380565_a_381894]
-
Jur-împrejur, vântul să țină Din răsuflarea-i care strică, Orânduiala lor divină. Decorul ? Tufele de roze, Ici-colo-n cale presărate, În rând cu mândre tuberoze Și panseluțele pictate. Curteni, un stol de zburătoare Ce rătăcește prin tufiș, Iar claun e o ciocănitoare, Ce strică-al scoarței înveliș. E sfetnic corbul cel sfătos Care veghează scrutător, Pe jețul lui din chiparos, La pacea-ntregului popor. Ca orologiu au un cuc, Atent le dă la toți de veste Din cuibul pripășit în nuc, Că
UN RAI LUMESC de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374459_a_375788]
-
dealurilor erau smălțuite de florile primăverii, urmăream în treacăt dacă mierlele, cocoșarii sau alte specii ale pădurilor, ce sălășuiseră aici și în anii trecuți și-au făcut iar cuibirile în locurile știute de noi. Știam copacii în care aveau cuiburi ciocănitorilor și pândeam răbdători prin apropiere să vedem cum veneau părinții cu hrană și astâmpărau foamea ciocurilor hămesite care se auzeau țipând strident și se vedeau mișcându-se la intrarea în vreo scorbură de copac. Ne opream uneori pe potecile din
COPILĂRIE ÎNTRE REAL ȘI FANTASTIC de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373451_a_374780]
-
din următoarea ; ,, Într-o pădure pe-un butuc, Unde-și avea tribuna O pasăre, numită cuc, Își tot cânta numele-ntruna. Și cum fredona el răgușit Chemându-și mama-n disperare Deodată un ecou s-a auzit: Un cântec de ciocănitoare. ,, ................................................... Morala: Nicodată să nu crezi Ce-ți cântă dulce cucul, Întotdeauna să alegi Din cântecul său ce-i trucul. - Cucul și ciocănitoarea - Cele 20 de Catrene epigramatice, din capitolul cu același nume, oferă și ele coerență și semnificație justificată. Vă
DRUMUL CĂTRE AMINTIRI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375546_a_376875]
-
cum fredona el răgușit Chemându-și mama-n disperare Deodată un ecou s-a auzit: Un cântec de ciocănitoare. ,, ................................................... Morala: Nicodată să nu crezi Ce-ți cântă dulce cucul, Întotdeauna să alegi Din cântecul său ce-i trucul. - Cucul și ciocănitoarea - Cele 20 de Catrene epigramatice, din capitolul cu același nume, oferă și ele coerență și semnificație justificată. Vă citez una: Toamna cu roade bogate Ne aduce poame coapte Dar aleșii din păcate, Ne servesc verzi și uscate. ,, - Rod bogat - Lepșa
DRUMUL CĂTRE AMINTIRI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375546_a_376875]
-
televiziuni și ziare. Diva Vulpe în găină, Moș Martin într-o albină Corbul în costum de caș, Vulturul în iepuraș, Greierele în furnică, Șoarecele în pisică, Lupul în blană de miel, Mielul însuși în cățel, Buha în privighetoare, Viermele-n ciocănitoare Și bursucul în...bursuc, Fiecare cu alt “look”, Spre plăcerea șefului... Dar în toiul chefului Se ivi, de dup-un pom, Sigur rătăcit, un Om... Văzându-l au excalamt: - Cât de bine s-a mascat!... Referință Bibliografică: Fabulă / Romeo Tarhon
FABULĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/371163_a_372492]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > LA MARGINEA TIMPULUI Autor: Elisabeta Iosif Publicat în: Ediția nr. 438 din 13 martie 2012 Toate Articolele Autorului La infinit se naște lumina din miezul cosmic, auriu, de nufăr Numai ciocănitoarea vestește rana copacului. Dar nu mai sufăr. Pădurea echilibrează frecvențele. Are note codificate de împărtășit, Printre două bucăți de soare. La Porțile Stelare apele s-au prăbușit... În via visătoare, lângă ciocârlia bordată cu azur și cu dimineți în pârg
LA MARGINEA TIMPULUI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348286_a_349615]
-
pomii, parcă-i un regal. Iarba e mai verde ,aerul mai tare Și privighetoarea cântă mai duios, De pe prispa casei când privesc în zare Răsăritul este parcă mai frumos. Frasinul bătrân umbrește ograda Din el ciripesc zeci de păsărele, O ciocănitoare-mi curăță livada, Ațipesc în leagăn gândurile mele. Dintr-un vârf de gard privește o cioară Spre un colț de pâine uitat pe pervaz, Eu o las să-l fure ,doar e primăvară Agonia iernii trece la extaz . Printre rămurele
LA TARA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1910 din 24 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373237_a_374566]
-
ciocul ei ascuțit în coaja lor. Citindu-i uimirea pe chip, poeta Maria Niculescu îl lămurește prin câteva versuri: Astă pasăre, se spune,/ Este doctorul minune,/Cu gingașa sa făptură / Are grijă de Natură./ Știți, cumva, ce nume are? / Doctorul CIOCĂNITOARE. (Doctorul minune, pag. 24) Apreciind că pentru a face față greutăților vieții și să poți să-ți îndeplinești, la vîrsta copilăriei niște dorințe, bunica îl învață pe nepoțel să fie chibzuit, să strângă bănuț lângă bănuț: ”Și eu am în
CĂRTICICĂ PENTRU TONI DE MARIA NICULESCU de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379796_a_381125]
-
altor situații în care se folosește cuvântul toc; exerciții de consolidare de selectare a altor jetoane ale căror imagini sunt denumite prin același cuvânt (toc de ochelari, toc de scris, toc de ușă, acțiunea de a toca, zgomotul produs de ciocănitoare); exerciții operatorii de plasare a omonimelor în enunțuri; exerciții structurale de completare a unei hărți a cuvântului toc (harta poate fi gândită ca un ansamblu de cadre reprezentative pentru situațiile în care este actualizată fiecare valoare a omonimelor avute în
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
cuvinte/expresii cu sinonimele lor (reprezentate de cuvântul toc) sau procesul invers al substituirii (când copiii trebuie să găsească alte corespondente verbale pentru valorile cuvântului toc): ,,mărunțesc pătrunjelul ca s-o ajut pe mama", ,,bunica își căuta suportul pentru ochelari", ,,ciocănitoarea toată ziua cioca-boca" etc.; exercițiul poate fi realizat fie prin operația verbală de substituire, fie prin ridicarea jetonului cu imaginea care corespunde cuvântului/expresiei din enunțul spus de educator/educatoare; exerciții ameliorative de repetare, în enunțuri (cu suport vizual în
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
magia-magie, vrăjitorie), apoi "a fermeca" (popular fărmăca, fărmeca), de la latinul pharmacum, "a descânta", de la discantare, "soarte, soartă" din latinul sors, sortem, sau "altar", "vărgură", "păcat", "drac", "închina", "rugă", "ajuna" sau termenul provenit din substrat, precum "balaur" (monstru), smău, bală, "ghionoaie" (ciocănitoare). Inexistența templelor, lipsa idolilor, absența dedicațiilor nu constituie premise ale abstractizării sacrului, ce vine în întâmpinarea ideii Dumnezeului creștin, nevăzut, infinit? Nu este o premisă a creștinării? Expresie a persistenței păgânismului, după retragerea aureliană (275), este domeniul funerar. Mormintele de
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
analiză și sinteză, comparația fiind doar momentul inițial al reflecției, care necesită alăturarea mintală pentru a putea discerne potriviri ori nepotriviri. Pentru ca un elev să poată aprecia dacă pasărea aflată pe trunchiul unui copac din apropiere este sau nu o ciocănitoare, trebuie să-și amintească ciocănitoarea din manualul său și apoi să urmărească dacă diferite aspecte sunt similare: culoarea penelor, forma cozii etc. Acum el va face o analiză: separarea mintală a unor obiecte, fenomene sau a unor însușiri, părți, elemente
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
doar momentul inițial al reflecției, care necesită alăturarea mintală pentru a putea discerne potriviri ori nepotriviri. Pentru ca un elev să poată aprecia dacă pasărea aflată pe trunchiul unui copac din apropiere este sau nu o ciocănitoare, trebuie să-și amintească ciocănitoarea din manualul său și apoi să urmărească dacă diferite aspecte sunt similare: culoarea penelor, forma cozii etc. Acum el va face o analiză: separarea mintală a unor obiecte, fenomene sau a unor însușiri, părți, elemente ale lor. Dacă el constată
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
reflecțiune este pe măsura realității celor mai mulți dintre politicienii români actuali!... * „Cred că firul de iarbă nu e mai Însemnat decît călătoria de o zi a stelelor. Și furnica-i la fel de perfectă, și un fir de nisip sau un ou de ciocănitoare. Și brotăcelul e o capodoperă comparabilă cu cele mai mari.” (W. Whitman) Ce să mai spunem atunci despre ființa umană, gîndindu-ne mai ales la ceea ce ea ar putea deveni, prin potențialul ei imens de autodepășire?!... * „Un jucător de zaruri, cu
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
creștere a scăzut brusc. După ce deschiseseră drumul În materie de silvicultură științifică, tot germanii au fost cei care au recunoscut și remediat primii multe din consecințele nedorite ale acesteia, inventând știința „igienei pădurii”. În locul copacilor scorburoși În care se adăposteau ciocănitori, bufnițe și alte păsări, silvicultorii au amplasat cutii special construite, iar coloniile de furnici au fost crescute artificial și implantate În pădure, unde erau Îngrijite de copiii de la școlile locale. Au fost reintroduse mai multe specii de păianjeni care dispăruseră
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de "calamitos". Ceea ce se putea aplica acestui pârâu destul de puternic, în condițiile unor ploi torențiale. Între cele 5 râulețe dobrogene folosite ca repere în hotărnicia lui Laberius Maximus, amintită și mai înainte, două au sensuri evident latine: Picusculus (lat. picus = ciocănitoare) și Turgiculus (lat. turgeo = a se umfla, cu regim torențial). Și pentru alte două se pot face, mai puțin nete, astfel de apropieri: pentru Sanpaeus, cu latinul sanus = sănătos și pentru Calabaeus cu latinul calamus = trestie; acesta din urmă a
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]