179 matches
-
revoluție, libertatea se livrează brusc și fără prospect de utilizare. Istoria ar trebui să înregistreze numai substanța vie, nu și epavele. Zidul „părăsit și neisprăvit” ne menține lideri în zona improvizației. Tranziția de la o societate la alta aduce la suprafață ciocoi, nu boieri. Cele mai multe utopii s-au bazat pe complicitatea terorii. Istoria - acest uriaș ecran al eșecurilor umane. Istoria - acest perpetuu joc de-a hoții și vardiștii. În prea multe cotituri ale istoriei n-am știut ce să facem noi cu
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
bine? Fac. Precum valurile mării se urcă de două ori mai mari unde le-ai opus piedica unei iezături, astfel energia națională se ascute și turbă față cu acești paraziți. ["JERTFELE DIVIZIUNII... "] 2255 Jertfele diviziunii prin infinit: curve speculanți advocați ciocoi Canalii Despoții curvele ["UNDE E ECUAȚIA? "] 2275B Cum acești pezevenchi veniți de ieri de-alaltăieri* impun legi unei țări care exista de la 1200? Dar unde e ecuația atunci? [VENETICI] 2255 Un grec, C. A. Rosetti, și alt grec, Carada, ****** de
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
vestă dublă Huracán, o cravată scoțiană, o sobră cămașă de culoarea cărămizii, un set creion și stilou de dimensiuni colosale și un cronometru de buzunar de referee. Ne-am dus să tundem oile și ne-am Întors tunși. Ageamiii care ciocoiesc prin Pathé-Baby Club ne-au sastisit: din selecția Jannings pe care ne-au arătat-o lipsesc chestiile cele mai pline de miez și finețe. Și ne-au tras chiulul cu adaptarea satirei butleriene Ainsi va toute chair, Suntem oameni. — E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
pământeni, Delirul ori Jurnalul de la Păltiniș. Ci de succesul de piață condiționat de simpla plăcere a lecturii unui roman bun. Primele douăzeci de pagini se prezentau jalnic În antologia lui Cătă, cu doar câteva excepții: Orbitorul lui Cărtărescu și, culmea, Ciocoii noi cu bodyguard ai lui Dinu Săraru. Cine știe, poate că descoperirea asta cu odiosul director de Teatru Național l-a făcut pe Cătă să renunțe după doar două capitole și vreo treizeci de pagini. Cât despre Andreea, ea câștigase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
Țărani? Nu sunt. Proprietari nu, învățați nici cât negrul sub unghie, fabricanți - numai de palavre, meseriași nu, breaslă cinstită n-au, ce sunt dar? Uzurpatori, demagogi, capete deșerte, leneși cari trăiesc din sudoarea poporului fără a o compensa prin nimic, ciocoi boieroși și fudui, mult mai înfumurați decât coborâtorii din neamurile cele mai vechi ale țărei. De acolo pizma cumplită pe care o nutresc aceste nulități pentru orice scânteie de merit adevărat și goana înverșunată asupra elementelor intelectuale sănătoase ale țărei
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
verzi pe pereți toți, c-un cuvânt câte prăpăstii toate. Cum să nu-i amețească? Cap de creștin era acela, unde se mai pomenise atâtea asupra lui? Apoi s-au pus pe iscodit porecle bătrânilor. Ba strigoi, ba baccele, ba ciocoi, ba retrograzi, ba câte altele toate, până ce au ajuns să le zică că nu sunt nici români, că numai d-lor, care știu pe Saint-Simon pe de rost, sunt români, iar bătrânii sunt altă mâncare. Vorba ceea: nu crede ceea ce
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ca vinovați de fel de fel de abuzuri și fărădelegi și astăzi asediați de crainicii și solii partidului guvernamental, purtați în palmă ca ouăle, trecuți de Ionel Ciocîrdel de la "Telegraful" între oasele sfinte, între boierii de neam, deosebiți de boierii ciocoi de la "Timpul"? Se poate oare să fi fost atât de răi? [22 septembrie 1881] ["ORICE ALEGERE... Orice alegere care poate rezista mijloacelor de corupțiune ale partidului roșu va ieși în contra acestui partid. Astfel ieri au fost alegerea consiliului de disciplină
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Noi, ființele vii, avem nevoie de pământ, pe care să trăim. -Noi vrem pământ!, -Flămând și gol, făr-adăpost, Mi-ai pus pe umeri cât ai vrut. Și m-ai scuipat și m-ai bătut Și câine eu ți-am fost! Ciocoi pribeag, adus de vânt, De ai cu iadul legământ, Să-ți fim tot câini, lovește-n noi! Răbdăm poveri, răbdăm nevoi Și ham de cai și jug de boi: Dar vrem pământ! Câte războaie s-au derulat de-a lungul
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
Formând un duet grotesc, Olariu, înalt, în uniformă, și moș Nechifor, un vechi tovarăș din topor, încep să cânte : „Vom pătrunde desculți în palate/ Muncitori și țărani să pornim/ Plini de foc și avânt/ Și-ntr- un singur cuvânt/ Refuzăm la ciocoi să robim”. Stoian râde mânzește : „Ăsta-i cântec de nuntă ! ? Ce- i aici, recepție la palat ! ? Pune o placă la patefonu’ ăla !”. În clipa în care se duce să- și recupereze paharul de coniac, încremenește privind în gol. „Când apari
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
popor de osândiți! Azi nu sunteți nimic în lume, Luptați ca totul voi să fiți! Refren: Hai la lupta cea mare, Rob cu rob să ne unim, Internaționala Prin noi s-o făurim! Sculați, nu-i nicio mântuire în regi, ciocoi sau dumnezei! Unire, muncitori, unire, și lumea va scăpa de ei! Prea mult, ne-au despuiat tâlharii Ce-n lene, lux, desfrâu se scald; Să ne unim toți proletarii, Să batem fierul cât e cald! Refren Țăranii și muncitori noi
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
un front comun acolo, În străinătate, pentru salvgardarea literelor românești. Se pare, cum se spune, că ne cărăm În cârcă păcatele din țară, incapacitatea de o minimă solidaritate și, În primul rând, extrem de provinciala suspiciune, care Înainte de război se făcea ciocoiește, iar apoi după criterii politice, cam ca la București, numai că... Întoarse pe dos: dacă În România stalinistă - dar și mai apoi! - erai rudă cu „criminalii de război” sau făceai parte din marea, mijlocia și uneori chiar mica burghezie, ți-
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
n-are convingeri, are doar scopuri conjuncturale și abilități. După aproape o sută de ani, observația lui Rădulescu-Motru se dovedește încă funcțională. Spiritul ciocoismului renaște (supraviețuiește) viguros pe scena noastră politică și are la bază aceeași congenitală inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinată. Boala nu este, totuși, strict autohtonă, deși culoarea locală rămâne inconfundabilă. În toată lumea, politicianul „profesionist“, politicianul de carieră, tinde să sacrifice profilul primei sale for mații, pentru a se dedica unui tip de activitate cu reguli
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
pentru a ajunge sus, înseamnă că faptul de a ști ceva anume e mai curând o piedică, un handicap social. Pedagogic vorbind, presti giul formal al unor oameni fără nici o meserie e creator de confuzie etică și deza gregare civilă. („Ciocoii - spune și Rădulescu-Motru - sunt paraziții decrepitu inii noastre politice“ și sporesc, pernicios, „arbitrarul puterii“.) În sfârșit, omul fără meserie e condamnat la o foarte impură motivație a acțiunii politice. El se ține cu dinții de fotolii și demnități, pentru că n-
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
vor să fie - „domni“, adică ce n-au apucat niciodată să fie. Iar a fi domn înseamnă, din punctul lor de vedere, a lovi nerăbdător cu biciul în cizmă, a ciupi galant posteriorul slujnicuțelor, a te lăsa servit cu o ciocoiască nesimțire, a chema la ordin pe toată lumea și a vorbi „radical“, plimbând prin gură „gingășii“ șugubețe, menite să seducă asistența. În realitate, nu reușesc aproape niciodată să-și camufleze trivialitatea de fond, parvenitismul, instinctele primare. S-ar putea salva prin
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
cu domiciliul actual în Germania, 45772 Marl, Kampstr. 108, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Târgu Mureș, Str. Parângului nr. 10, județul Mureș. 239. Seibt Simona, născută la 4 noiembrie 1967 în localitatea Târgu Jiu, județul Gorj, România, fiica lui Ciocoi Filip și Elenă, cu domiciliul actual în Germania, 58285 Gevelsberg, Hammerstr. 2, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Florești, județul Mehedinți. 240. Patzold Elenă, născută la 6 februarie 1968 în localitatea Mereni, județul Constantă, România, fiica lui Moga Mihai și
HOTĂRÂRE nr. 197 din 17 martie 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127606_a_128935]
-
astăzi. Despre mutațiile care se produc în structura societății vorbește și fenomenul, deseori invocat, al permeabilizării straturilor sociale și al ascuțirii instinctelor de parvenire. Combinații odinioară imposibile între diverse categorii și profesiuni intră în limbajul curent. Se vorbește astfel despre „ciocoi boieri“, „boieri negustori“, „negustori boieri“ etc. Un personaj al comediei Doi coțcari de C. Caragiali face portretul închipuit al colegului său de impostură: „La schela Galaților, unu este d-nu Burdicescu, cunoscut de toți neguțătorii. E, cum am zice, boier-negustor
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
fecior de cârciumar), complicele său îl dojenește: „Ce nătărău ești! Ce puțin cunoști lumea... Da’ bine, ăst droi de oameni mai răsăriți care-i vezi, gândești c-așa s-a născut?... E! nene, nu-mi spui că mănânci paie? Sofragii, ciocoi după caleșci, pescari, cojocari, cârciumari, pantofari, arnăuți... Ș-apoi cu norocu și cu împrejurările s-au făcut cum îi vezi, unii pă drept, alții pă nedrept, unii prin slujbă, alții prin lingușire, unii prin vrednicie, alții prin nevrednicie, unii prin
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
URSS. În ediția specială din 7 noiembrie 1944, ce cuprinde cuvântări ale liderilor comuniști ținute cu prilejul aniversării Marii Revoluții și articole de propagandă, sunt publicate și poezii semnate de Miron Constantinescu ("Stalingrad"), Gh. Zaharia ("Odă Uniunii Sovietice"), Dumitru Corbea ("Ciocoii") și A. Toma ("Ne vine Dreptatea"). Să ne oprim puțin asupra unui fragment din poezia lui A. Toma36. "Ne vine Dreptatea, ne vine, Destul cu scrâșniri și suspine, Nălțați grele frunți aplecate, Robaci din a muncii cetateMijește o rază de
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
sau dubioase, fără niciun suport electoral. Rămân cu tupeu, privind scârbiți, cu coada ochiului, la reacția civică de pe trotuar. Nu o aud prin geamurile scumpe care nu lasă să treacă vuietul străzii. Cine-i ține, cine-i rabdă pe acești ciocoi de stil nou care au anunțat veseli mercurialul pentru posturile de directori numiți politic? Păi cine alții decât cei ce precuvântă în piață despre unire, despre toleranță, despre binele public, despre sacrificiul nostru pentru binele lor. "Ei cu ei!" Cum
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
observațiile societății civile. Să nu ne ia de proști convinși fiind că vom continua, la viitoarele alegeri europarlamentare, să-i credem pe cuvânt și că vom înghiți jocurile murdare ale găștii. Să nu uite că riscă să piardă, din cauza unui ciocoi local care-și face mendrele nestingherit, sprijinul pe care îl cer la testul electoral decisiv din toamnă. Noi, cei care vom lega în această perioadă o invizibilă, dar intransigentă "horă a uimirii", nu-i vom lăsa să uite și le
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
din țară. Pentru aceasta o cere În căsătorie pe fiica Banului C, dar acesta Îl refuză, deși știa că va suferi prigoana lui Caragea. Banul C dovedește curaj și demnitate, spunând că el nu-și va da fata după un „ciocoi mârșav”. Momentul este surprins În capitolul „Românul și fanariotul”, unde mai este redată și Înfruntarea dintre Banul C și Caragea. În capitolul „Ghinea Păturică”, aflăm că viitoarea țiitoare a postelnicului este fiica ciohodarului Mihale, un fel de frumusețe cu Înclinații
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
scenografului): „Ei vornice Moțoace,...n-am făcut bine că m-am mântuit de răii aceștii și am scăpat țara de așa râie?” Dar ticălosul boier trebuie să plătească și el pentru că a fost „Învechit În zile rele, deprins a te ciocoi la toți domnii, ai vândut pre Despot, m-ai vândut pre mine, vei vinde și pre Tomșa; spune-mi, n-aș fi un nătărău de frunte, când m-aș Încrede În tine? Eu te iert Însă, c-ai Îndrăznit a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
aspiră la o economie normală, în care accesul la resurse să nu mai fie condiționat politic. Baronii locali sunt respinși în primul rând ca gestionari ai resurselor locale în folosul personal și al camarilei și abia apoi pentru atitudinea lor ciocoiască, cum pare să creadă dl Adrian Năstase. La Bacău, fratele primarului Dumitru Sechelariu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor și Construcțiilor, a băgat în drumuri banii din câteva județe. În același timp, așa cum a arătat Antena 1, consiliul local a subvenționat
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
bis) Bucur Vai, dragă Codrene, unde va fi al nostru căpitan, va fi urmărit de poteră și va fi vai și amar de el! Codrean Nu-i nimic, măi dragă, Bucur bine zici că va fi prins de vreun guleraș ciocoi, dar, mai bine hai săi cântăm cântecul. Haiducii cântă. S-a dus Bujor sus la munte, Că acolo-s comori multe, Sus, sus, sus la munte sus, Că acolo Bujoru-i dus, Sus la munte sus. Bujor bea și chefuiește Țara
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
la Voi, voinice si ai codrilor haiduci, cum de codru v-ați lăsat și la oraș ați alergat înspre gazdă când ați venit, nu cumva ați întâlnit o spurcată liftă păgână, ce vă ia pâinea din mână sau niște greci ciocoi ce vă sug sângele din voi? Codrean Zic, zău, căpitane, că n-am întâlnit că dacă-i întâlneam cu moartea-n cale le ieșeam, căci aceste flinte ruginite, pentru capul lor pregătite și acest cuțit ager de oțel pregătit tot
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]