182 matches
-
Noi, ființele vii, avem nevoie de pământ, pe care să trăim. -Noi vrem pământ!, -Flămând și gol, făr-adăpost, Mi-ai pus pe umeri cât ai vrut. Și m-ai scuipat și m-ai bătut Și câine eu ți-am fost! Ciocoi pribeag, adus de vânt, De ai cu iadul legământ, Să-ți fim tot câini, lovește-n noi! Răbdăm poveri, răbdăm nevoi Și ham de cai și jug de boi: Dar vrem pământ! Câte războaie s-au derulat de-a lungul
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
un front comun acolo, În străinătate, pentru salvgardarea literelor românești. Se pare, cum se spune, că ne cărăm În cârcă păcatele din țară, incapacitatea de o minimă solidaritate și, În primul rând, extrem de provinciala suspiciune, care Înainte de război se făcea ciocoiește, iar apoi după criterii politice, cam ca la București, numai că... Întoarse pe dos: dacă În România stalinistă - dar și mai apoi! - erai rudă cu „criminalii de război” sau făceai parte din marea, mijlocia și uneori chiar mica burghezie, ți-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
n-are convingeri, are doar scopuri conjuncturale și abilități. După aproape o sută de ani, observația lui Rădulescu-Motru se dovedește încă funcțională. Spiritul ciocoismului renaște (supraviețuiește) viguros pe scena noastră politică și are la bază aceeași congenitală inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinată. Boala nu este, totuși, strict autohtonă, deși culoarea locală rămâne inconfundabilă. În toată lumea, politicianul „profesionist“, politicianul de carieră, tinde să sacrifice profilul primei sale for mații, pentru a se dedica unui tip de activitate cu reguli
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
pentru a ajunge sus, înseamnă că faptul de a ști ceva anume e mai curând o piedică, un handicap social. Pedagogic vorbind, presti giul formal al unor oameni fără nici o meserie e creator de confuzie etică și deza gregare civilă. („Ciocoii - spune și Rădulescu-Motru - sunt paraziții decrepitu inii noastre politice“ și sporesc, pernicios, „arbitrarul puterii“.) În sfârșit, omul fără meserie e condamnat la o foarte impură motivație a acțiunii politice. El se ține cu dinții de fotolii și demnități, pentru că n-
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
vor să fie - „domni“, adică ce n-au apucat niciodată să fie. Iar a fi domn înseamnă, din punctul lor de vedere, a lovi nerăbdător cu biciul în cizmă, a ciupi galant posteriorul slujnicuțelor, a te lăsa servit cu o ciocoiască nesimțire, a chema la ordin pe toată lumea și a vorbi „radical“, plimbând prin gură „gingășii“ șugubețe, menite să seducă asistența. În realitate, nu reușesc aproape niciodată să-și camufleze trivialitatea de fond, parvenitismul, instinctele primare. S-ar putea salva prin
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
și călătorește în Italia, Germania, Spania. Se întoarce din străinătate în 1859, fără vreun titlu universitar. Subprefect al plasei Teleorman (1860), deputat în Camera Legislativă (1864), D. moare pe neașteptate. În 1861 îi apăruseră volumele de versuri Ciocoii vechi și ciocoii noi și Doruri și amoruri, iar în 1864, drama Grigorie Vodă, domnul Moldovei. D. a fost un liric interesant ca intenții și preocupări. Se remarcă între primii noștri poeți prin virtuozități formale, dar el este cel ce aduce extazul erotic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286735_a_288064]
-
Gulică sau Pantofii miraculoși, apărut postum în „Revista literară” din 1892, pare o localizare. Prin câteva Romanțe istorice și cavalerești din ispaniolește, publicate în „Buciumul” (1863-1864), D. este cel dintâi traducător în românește din lirica spaniolă. SCRIERI: Ciocoii vechi și ciocoii noi, București, 1861; Doruri și amoruri, București, 1861; ed. I-II, București, 1896; Grigorie Vodă, domnul Moldovei, București, 1864; ed. introd. Constantin G. Dissescu, București, 1904; Scrieri, îngr. și pref. D. Bălăeț, București, 1980. Repere bibliografice: Grigore Andronescu, Poeții noștri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286735_a_288064]
-
, Gheorghe (4.VIII.1942, Cepeleuți, j. Edineț), poet. Este fiul Anei (n. Gonța) și al lui Ion Ciocoi, țărani. A absolvit Universitatea de Stat din Chișinău (1965). Între 1964 și 1978 lucrează la ziarul „Moldova socialistă”. Îndeplinește un timp funcția de secretar al Comitetului de conducere al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. Din 1988 deține funcția de redactor-șef
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286255_a_287584]
-
patriotism. În fapt, alternarea la putere confirmă, tragi-comic, intuiția de-acum o sută și vreo patruzeci de ani a lui N. Filimon: și anume, ca în Română a triumfat, pe lângă o democrație originală, si o dialectica originală - ciocoii vechi sunt ciocoii noi, iar ciocoii noi sunt tot ciocoii vechi. Atâta vreme cât nu se va reconsidera ideea de stat, România nu are nici o șansă de a ieși din mizerabilă situație actuala. Nimeni, însă, nu pare a se gândi la așa ceva. Politicienii sunt fericiți
Bilant (la mâini si la picioare) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18177_a_19502]
-
alternarea la putere confirmă, tragi-comic, intuiția de-acum o sută și vreo patruzeci de ani a lui N. Filimon: și anume, ca în Română a triumfat, pe lângă o democrație originală, si o dialectica originală - ciocoii vechi sunt ciocoii noi, iar ciocoii noi sunt tot ciocoii vechi. Atâta vreme cât nu se va reconsidera ideea de stat, România nu are nici o șansă de a ieși din mizerabilă situație actuala. Nimeni, însă, nu pare a se gândi la așa ceva. Politicienii sunt fericiți că, în mai
Bilant (la mâini si la picioare) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18177_a_19502]
-
-i risipea grabnic cu o sfîntă și sănătoasă de ideologie. Și care, iată, se plasează bine în actualitate fie cu subiect rural, fie cu subiect (sub)urban, asemeni faimosului dramaturg, la fel de celebru, Paul Everac. Romanul lui Săraru, al cărui titlu, Ciocoi noi cu bodiguard (Editura Rao, 2004), evocă romanul lui Filimon, prezintă avatarurile ciocoiești mai noi, ceea ce încearcă să transpună în film și Șerban Marinescu. Regizorul are la activ filme precum Magnatul (2004), Turnul din Pisa (2002) din care am reținut
Ticăloșii și România "care este"... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9733_a_11058]
-
nu a arătat că Tudor Barbu a demisionat deja, ci că vrea să demisioneze, lucru infirmat cu câteva minute de însuși fostul jurnalist Barbu. Dan Diaconescu a catalogat zvonurile privind plecarea lui Barbu drept ”planul lui Ponta și a altor ciocoi”. Am organizat un flagrant, nu pleacă nimeni”, a spus DD. Niciodată eu nu voi merge într-o alianță cu PSD. Astăzi, 13 mai, nu plec din PPDD”, a subliniat Tudor Barbu.
Tudor Barbu: Sunt șocat de știrile despre demisia mea și de Radu Popa by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/37764_a_39089]
-
cinică: Păi tu nu vezi cum ne sfidează? Eu vin la cursuri cu autobuzul, mă înghesui printre plasele precupețelor și bastoanele bătrânilor, iar ei coboară cu obrăznicie din jeep-uri și năvălesc în sală un sfert de oră după mine. Ciocoi nesimțiți, îndrăznesc să sune la mobil chiar în timpul orelor! Mestecă fără rușine gumă, și-o scuipă spre mine când fac imprudența să le atrag atenția. Și atunci, cum să nu-i ard la examen? Dacă sunt atât de barosani, să
Doi operatori ontologici: copy și paste by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14990_a_16315]
-
a fost sub comuniști, așa e și astăzi. Vechea logică face ravagii în continuare. O trecere pe la emisiunile specializate în bârfe fotbalistice e mai eficientă decât orice campanie electorală. Datul cu părerea, bătutul pe burtă, grohăielile așa-zis ironice, etalarea ciocoiască a unor toalete sfidătoare atât prin preț, cât și pentru felul țipător în care stau pe acești inși cu totul depășiți de rolurile jucate alcătuiesc o alchimie respingătoare. Oameni pentru care gramatica română e un dușman de moarte își rup
Sentimentul românesc al "procesului etapei" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15759_a_17084]
-
de I.-A. Candrea (Dicționarul enciclopedic "Cartea Românească", 1931) și de Dicționarul limbii române (DA, 1940), pentru că apăruse deja în teatrul lui Alecsandri, în seria ciocofleandură, ciocoroifleandură, ciocorofleac - compuse glumețe, prin joc de cuvinte "exprimând mai mult dispreț decât simplul ciocoi" ( DA). Seria respectivă nu e decît un fragment din procesul de recombinare continuă a termenilor expresivi-peiorativi: i se poate adăuga coțofleandură (pl.: coțoflendere) "cață, gură-rea"; "coțofană" (în Glosarul regional Argeș al lui D. Udrescu, 1967). Primul element - cioco-coțo-coco- etc. - intră
Ciocoflender by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8890_a_10215]
-
Scatiu, văr cu Dinu Păturică, azvârle cu brioșe în popor, taman ca Mărioara, ghilotinată, propunând populației, care nu avea pâine, să mănânce cozonac. Una din năstrușniciile istoriei, la franțuzi, fu preluată, la propriu, de ginta de la poalele Carpaților. Pomana, strict ciocoiască, prostește trufașă, va rămâne printre atâtea năuceli ale politicienilor români învârtiți, cuprinși de amețeala măririi peste noapte. Pe ziaristul, pe scriitorul care dezvăluie potlogăriile unora din mai marii puterii, brutele parvenite, de nu ar fi legea, i-ar ucide pur
Bruta la putere și scriitorul neonest by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12158_a_13483]
-
dorinței de a-l îmbuna pe omul de la Cotroceni. Probabil că știrile privind inevitabila sa debarcare - să nu ne mirăm dacă ea se va produce chiar înaintea summit-ului de la Praga - l-au făcut să-și reconsidere poziția de trufie ciocoiască și de aroganță fără perdea. Brusc speriat, atotștiutorul și atotputernicul vătaf și-a adus aminte că are și el un stăpân și că s-ar putea să-l fi călcat pe bătături cu abuzurile sale. Faptul că nu mai controlează
Șiștarul cu lapte al dictaturii sau Ceaușescu al XI-lea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14840_a_16165]
-
emisie va fi de pe teritoriul Vaticanului. Avem acolo o garsonieră cum aveam în Piața Romană, a mai spus Dan Diaconescu în intervenția de la B1 TV. ”De astăzi începând, nimeni nu ne mai poate sta în cale în sensul că orice ciocoi din România, oricâte legi ar vrea sa mai schimbe el, oricâte interdicții ar mai dori să ne spună, îi va fi absolut imposibil. De ce? Pentru că noi am putea emite încă din această seară de pe teritoriul UE, însă mai așteptăm, mai
Dan Diaconescu: Prima emisie OTV, dintr-o garsonieră de la Vatican by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/77685_a_79010]
-
din toate acestea nu mai impresionează pe nimeni. N-am văzut obraz de politician care să ia măsuri ori măcar să dea explicații. Dimpotrivă, ca într-un carusel stricat, prin fața ochilor au continuat să ni se perinde figurile acelorași și acelorași ciocoi cu chipuri rubiconde, dorindu-ne prosperitate și fericire. Deși repetenți la capitolul bun simț, ei au învățat că e bine să flatezi vulgul. Că zâmbetele căznite, răzbătând pervers dintre osânze, erau cam pe lângă text și că textele însele deveniseră ridicole
De la mersul cu plugușorul la mersul cu pluta by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14368_a_15693]
-
presupune trecerea senatorului în barca USL. Barbu se declară pe 13 mai șocat de știrile despre plecarea sa din partidul lui Dan Diaconescu. Acesta din urmă a catalogat zvonurile privind plecarea lui Barbu drept ”planul lui Ponta și a altor ciocoi”.
Tudor Barbu demisionează din PPDD și trece la PC by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/36890_a_38215]
-
pe care noi a altă greșeală ireparabila a nu am publicat-o, considerând-o puerila. "Nu mult după aceea a povestește acum Gabriel Plesea a am aflat și alte detalii despre adevăratele chipuri ale acestor trei, laolaltă vechi și noi ciocoi literări cu fumuri de esteți, critici și istorici literări, cameleonizați peste noapte din ărezistenti prin cultură (în fapt activiști culturali) ai regimului comunist-dictatorial în vajnici apărători ai proaspetei democrații ăoriginaleă a lui Ion Iliescu." Accesul de nervi al lui Gabriel
Un scriitor agitat by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17601_a_18926]
-
secolului al XIX-lea era aceea de duelgii. "Boierii cei mai tineri - își amintește Ion Creangă -, crescuți de mici în străinătate numai cu franțuzească și nemțească," erau numiți de boierii "ișlicari" astfel: "bonjuriști, duelgii, pantalonari, oameni smintiți la minte și ciocoi înfumurați, lepădați de lege, stricători de limbă și de obiceiuri" (Ioan Roată și Vodă-Cuza, 1882). Cuvîntul duelgiu s-a născut printr-un mariaj ciudat între un franțuzism (duel) și un sufix turcesc (-giu). Nu era o combinație chiar neuzuală, fiind
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
din care fac parte - va avea vreun efect pe termen scurt... Poate pe termen lung, da, dar pe termen scurt, nu..." De la eleganță la pupături ZIARUL FINANCIAR începe să publice romane în foileton. Mai în amănunt, romanul lui Dinu Săraru, Ciocoii noi cu bodyguard. Din cîte știm, în afară de Vremea lui Adrian Păunescu în care directorul publicației scotea și fragmente ale unui roman-foileton al cărui autor era tot Adrian Păunescu, nici un ziar românesc post-decembrist nu a mai făcut o asemenea experiență. Cronicarul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17099_a_18424]
-
adunau adulții, dar și copiii, laolaltă, vraiște, mai ales în timpul iernii ca să nu se ardă lemn mult la sobă. în casa mare în mai toate camerele nici nu erau sobe. Casa mare era pentru ochii lumii. Spre deosebire de acei olteni, noii ciocoi din Snagov și-au ridicat palate că la soare te mai poți uita, dar la ele ba. Povestea noastră e însă alta. în aceste palate nu locuiește nimeni. Ici, colo, și dincolo de zidurile acelea înalte, câte un paznic mai udă
Palate pustii by Anatolie Paniș () [Corola-journal/Journalistic/11876_a_13201]
-
plus, au avut grijă să trimită în toate aceste capitale oameni de-o impecabilă ținută morală, și nu scursurile securisto-turnătoriste care în afara bișnițărelii deșănțate nu s-au remarcat prin nimic. Convinși că suntem egali doar cu marile puteri, am ignorat ciocoiește eforturile nespectaculoase, dar pline de consecințe pozitive, ale vecinilor noștri. Și iată că la sfârșitul lui 2001 cade bomba: într-unul dintre discursurile sale, Václav Havel nu vede România între țările care vor fi invitate să adere la N.A.T.O.
Retina opărită by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15620_a_16945]