137 matches
-
mîncat doi cîni și se aruncă după respectiva per soană, care apoi așa se mănîncă cu casnicii săi cum s-au mîncat cînii. Cît timp nuna gătește lumînările, dacă se sfădește cineva sau spune cuvînt rău, însurățeii hojma* se vor ciondăni. Se crede că, dacă trăiesc doi inși foarte bine, se poate a-i dezbina dacă se ia țărînă de la toți copacii crescuți laolaltă, dară dezbinați de vreo furtună, și se aruncă între acei doi pe timpul cînd se află laolaltă. Fagure
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de părinți, fără să trebuiască să meargă unde nu vrea să meargă. Iar părinții nu se supărau cînd găseau ușa camerei ei încuiată, ca și cum ar fi păstrat cine știe ce secrete. Uneori venea noaptea tîrziu acasă, alea erau momentele cînd se mai ciondănea cu părinții, dar îi iertau repede totul. Avea un grup mare de prieteni și prietene, cu care vorbea toată ziua la telefon și-și scriau mesaje pe calculator. Doar în sesiune învăța și se ducea la școală. Cîteodată se mai
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
pînă ce vreo doi au ajuns la spital, unul în stare gravă. Nu se știa încă dacă lucrurile s-au petrecut în incinta școlii sau ceva mai departe, dacă băieții învățau toți la școala aia sau ăia care învățau se ciondăniseră cu un alții rivali, de la o altă școală sau de aiurea, dacă obiectul disputei îl constituia vreo neclaritate în legătură cu o materie predată acolo sau un stil vestimentar, dacă aveau toți cuțite, adică se duelaseră în cuțite, sau doar unul din
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
a unor copile sărace, nu erau acoperite nici pe departe din taxele școlare așa că meritul supraviețuirii acestui frumos proiect a revenit în totalitate acestor doamne inimoase care au știut să scoată bani și din piatră seacă, chiar dacă, uneori se mai ciondăneau între ele. Principala sursă de venituri venea de la Comitetul Central de la București și ne susținem aserțiunea prin citarea unor scurte pasaje din discursul principesei Alexandrina G. Cantacuzino, pe care l-a ținut în fața delegatelor din toată țara prezente la întrunirea
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
băieții care aduc pizza nu prea dau rest, motivând că nu au mărunt, o mai pățisem și În alte dăți. Ea, nu și nu, că vrea să plătească, vrea să schimbe și banii, totodată. Și uite așa, ne-am tot ciondănit cine să plătească; punea banii pe masă, eu Îi dădeam Înapoi. Ca sămi fie mai ușor, am lăsat banii pe masuța de pe hol. Sora mea a plecat În baie să-și facă un duș, eu miam pus căștile să ascult
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
dacă n-ar fi fost din capul locului nefericit. Darcey o privi atunci cu niște ochi plini de durere, iar Nieve își dădu seama că cearta asta nu era ca acelea pe care le aveau de obicei. În general, se ciondăneau pentru prostii de genul cine e mai sexy, Pierce Brosnan sau Colin Firth. Acum era altceva. Acum era pe bune, era sfârșitul prieteniei lor. Niciodată nu și-ar fi închipuit că va fi din cauza unui bărbat. Și mai prost se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
fie. —Mersi, spuse ea. Își petrecu mare parte din seară mulțumindu-le colegilor, care îi urară numai bine în viitor. Era impresionată să vadă că ei chiar o considerau demnă de promovare; se bucura că oamenii cu care se mai ciondănise în trecut veneau acum să îi spună că va fi un director excelent. Sally, fata de la recepție, mărturisi că ceruse o slujbă în departamentul de servicii cu clienții și avea interviul programat pentru luni. Fii încrezătoare, o sfătui Darcey. Sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
Când Ashling dădu din cap, Kelvin se oferi să explice: — Se tot spune de câteva zile. Și cum Jack conduce un BMW, i s-a spus bancul ăsta de câteva ori. —Aaaa, și eu care credeam că iar s-a ciondănit cu prietena lui. —Ai idee câte are pe cap bietul domn Devine? În spatele biroului său, domnișoara Morley se ridicase în picioare (deși nu părea deloc mai înaltă așa). Vocea ei părea ascuțită din cauza furiei protectoare: —A purtat negocieri cu sindicatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
aceia dintre voi care n-au auzit de Jerry și Mike. Sunt homo și locuiesc la mama lui Jerry, într-un cuibușor de nebunii din Eagle Rock. Sunt parteneri de când era bunica fată, dar din când în când se mai ciondănesc și le vine cheful să alerge după câte o jartea penală, așa că unul îl dă în gât pe celălalt. Apoi celălalt îi plătește cu aceeași monedă și se aleg amândoi cu câte un sejur la pârnaie. Cât stau la răcoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
disperare să mă adun, fără să reușesc. Vocea mea avea o nuanță acuzatoare și știam că asta nu va fi de ajutor: înainte să încetez să mai predau obișnuiam să văd, iar și iar, pagubele produse de părinții care se ciondăneau, care își foloseau copiii pe post de sac de box pentru propria furie, așa cum făceam și eu. Mi-am ridicat privirea înspre ea și i-am văzut fața strânsă dezaprobator. Nu pot spune că mă surprinde s-aud asta, mamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
răzbuna pe mine dacă ție nu-ți merge. Nu e vina mea că pe Yani nu-l interesează, spuse Emmy. — Haideți, fetelor, oftă Leigh. În ciuda anilor care trecuseră sau a responsabilităților pe care fiecare și le asuma, încă se mai ciondăneau ca niște puștoaice țâfnoase. Și totuși, într-un fel, li se părea reconfortant; le amintea cât de apropiate erau: cunoștințele încercau întotdeauna să se poarte cât mai frumos, dar surorile se iubeau într-atât încât să-și permită să spună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
Poate o să te lase corigentă, cui îi pasă. Ești gheara mea în lume, Angelina, în lumea asta care înaintează fără schimbări de anotimp. Doar de puțină vreme am început să ne intuim unul pe celălalt, de când ai început să te ciondănești cu mama ta. Știi, așteptam momentul acesta, am stat cu brațele încrucișate atâția ani. Ai întâlnit zâmbetul meu la ieșirea din baie, pentru că acolo vă încăierați întotdeauna, în chiloți, cu fardurile de ochi răsturnate în chiuvetă. Ți-am zâmbit. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
Unde scrie că trebuie să mănânc? Și În timp ce ea era Încă la duș, se apuca să-i explice, prin ușa Închisă, cine se afla de fapt În spatele asasinării președintelui Kennedy. Mai târziu, când Yael Îl Întreba dacă mergea să se ciondănească din nou cu Uri și cu Țvika, Îi răspundea: Nu, mă duc la o orgie. Și se Întreba cum de-l lăsase pe taică-său să-l lege de femeia asta. Dar alteori se Îndrăgostea din nou de degetele ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
clipă. Dacă aș fi prim-ministru, Își zise, dar nu Își duse gândul până la capăt, ci explodă: Cine dracu’ are nevoie de asta? Am căpiat pur și simplu. Ne-am ieșit cu totul din minți. Ce ne trebuie să ne ciondănim cu polonezii cui aparține Auschwitzul? Începe să sune ca eterna noastră poveste despre „drepturile ancestrale“, „moștenirea ancestrală“ și „teritoriile eliberate nu vor fi niciodată retrocedate“. Acuși vor planta acolo, printre camerele de gazare, vreo colonie pentru tineret. Poziții stabilite pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
decoltat și mulat pe care ți l-am făcut eu cadou. — Dar l-am purtat, nu? — Da, cu un polar pe deasupra, pe care ai refuzat să-l dai jos, deși era înăbușitor de cald în restaurantul ăla. În timp ce noi ne ciondăneam în legătură cu cadourile, Danny scotocea căutând jocul. Ieși purtându-l triumfător ca pe un steag al regimentului inamic. Nu ar fi mai bine să plec eu acasă și să rămâneți voi doi singuri? am sugerat înainte ca Maria să sugereze ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
fiu sigură de asta? Pentru că tu ești cea care a ținut un secret față de mine atâția ani! Eu cum am aflat ceva despre Kieran, ți-am spus. —Îmi doresc să nu te fi deranjat s-o faci. Era îngrozitor. Ne ciondăneam și noi nu ne ciondăniserăm niciodată. —Lisa, îmi pare foarte rău pentru tot. Îmi venea să spun că nu cred că e vina mea, dar începusem să accept faptul că totul era vina mea: calitatea din ce în ce mai proastă a reprezentațiilor pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
tu ești cea care a ținut un secret față de mine atâția ani! Eu cum am aflat ceva despre Kieran, ți-am spus. —Îmi doresc să nu te fi deranjat s-o faci. Era îngrozitor. Ne ciondăneam și noi nu ne ciondăniserăm niciodată. —Lisa, îmi pare foarte rău pentru tot. Îmi venea să spun că nu cred că e vina mea, dar începusem să accept faptul că totul era vina mea: calitatea din ce în ce mai proastă a reprezentațiilor pe care le dădeau pe Pop
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
pardesie, fuste, pantalon și rochiiă Într‑un semicerc În fața biroului Mirandei și i‑a făcut semn lui Helen că poate să plece. După care Miranda și Lucia au trecut În revistă fiecare articol de Îmbrăcăminte În parte și s‑au ciondănit cu privire la prezența sau absența fiecăruia dintre ele la ședința foto care urma să aibă loc În Sedona, Arizona. Lucia prefera un gen de aspect stil „cowgirl șic de la oraș“, care, gândea ea, s‑ar fi potrivit perfect pe fundalul munților
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
colțul și dispăruseră. 2 — Unde ți-e drăguța? Îl Întrebă Len pe Duncan stînd În partea cealaltă a bancului de lucru de la Fabrica de Lumînări din Shepherd’s Bush. Se referea la doamna Alexander, proprietara fabricii. Azi Întîrzie. V-ați ciondănit? Duncan zîmbi și clătină din cap de parcă ar fi vrut să spună: Nu fi nătîng. Dar Len Îl ignoră. O Înghionti pe femeia de lîngă el și-i zise: — Duncan și doamna Alexander s-au certat. Doamna Alexander l-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
lui Ben (a se ascunde cu orice preț de părinții lui Richard). Hamsterul, supriza pentru Emily, e ascuns În portbagaj. Fixați cu nenumărate centuri de scaunele lor speciale din spate ca niște cosmonauți care așteaptă lansarea, Emily și Ben se ciondănesc În voia lor până când ajung la luptă corp la corp. Într-un moment de slăbiciune (oare am eu vreodată momente de tărie?), am desfăcut cutia cu Moș Crăciuni de ciocolată pe care o păstram pentru dimineața de Crăciun și le-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
lunecă frecvent și rămîne în urmă. Să-l așteptăm, spune tînărul. Dă-l în Strunga Dracului, spune hotărîtă Pamela, făcîndu-i cu ochiul. Atunci să grăbim pasul, spune tînărul vesel. Ultimul viking În pădurile ținutului Sucevei, acolo unde încă se mai ciondănește cîmpia cu poalele munților subcarpatici, există un sătuc îngropat în uitare. Are și un nume, Valea Adîncă, pentru că chiar așa și stau lucrurile. Un soi de gîrlici, înconjurat pe trei sferturi cu pădure. Dinspre cîmpie, vine un drum ca vai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
-te dracului. Demarez nervos spre casă. O parte a creierului, cea ne-toropită total, îmi spune șoptit: Nu-i prea diplomatic, domnule... Du-te și tu dracului, îi răspunde parte toropită de zăpușeală. Eu, fiind imparțial, le las să se ciondănească în pace. Ce știu profanii? Întotdeauna am avut o deosebită stimă pentru oamenii de știință, pentru cei care au împins lumea asta nenorocită spre înainte. Invenții, inovații, descoperiri epocale, toate au fost făcute de oameni pe care mulți i-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
e că noi, cei din sat, nu ne prea duceam la moara lui, măcina mai bine, ziceam noi, moara lui Jak Marcopol. Evident că Puiul Tabacaru era un copil frumos, bine dezvoltat și cu aliură de lider. Uneori mă mai ciondăneam cu el, ne înbrânceam când era cazul, dar ne înpăcam repede. Nu-mi mai aduc aminte din ce motive ajungeam la contraverse. Îmi vine în minte totuși un caz mai aparte. Ne-am luat la harță. El a tras de
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
și deznădejdileă unui dascăl am mai povestit. Am bifat câteva cursuri reușite, ba chiar 15 minute pe piscuri cu o parte din anul II, când a venit vorba despre ratare și luzări în proza modernă, când patru băieți s-au ciondănit frumos în amfiteatru și când m-am zdrobit să răspund la întrebarea în fond, cine decretează că suntem luzări? Până și din birocrația universitară am izbutit să storc niște stropi care să mă bucure în clipa în care am văzut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
Carlo Cossutta sunteți doi proști! Eu vă ofer o lună de odihnă, acasă, vă mai și plătesc bine pentru asta, iar voi faceți nazuri?" La unul dintre spectacole, în ultimul act, eu trebuia să o aștept pe Grace-Abigaile, să ne ciondănim pe coroană. Eu însă i-o dădeam de bunăvoie, pentru că pe Fenena nu o interesa domnia. și stăteam eu cu mâinile întinse, iar ea ioc! Dirijorul se uită la mine... — ...Nello Santi... — ...eu mă uit la mașiniștii din culise, ei
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]