26,464 matches
-
mențiune specială merită, ca să ne exprimăm așa, racordul la prezent, al temei în chestiune, pe care-l stabilește... cu sau fără intenție, Lucian Raicu. Are încă circulație figura unui E. Lovinescu abstras, confiscat de "esteticul pur", făcînd tabula rasa din circumstanțele istorice, concrete ale mediului în care și-a desfășurat activitatea, un soi de icoană a dezangajării, bună de scos la ceremonii mai mult ori mai puțin oficiale, la care să se închine cu pitorească evlavie paznicii templului. Și cu toate
E. Lovinescu: cealaltă față a lunii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12107_a_13432]
-
un soi de icoană a dezangajării, bună de scos la ceremonii mai mult ori mai puțin oficiale, la care să se închine cu pitorească evlavie paznicii templului. Și cu toate acestea marele critic s-a simțit dator, cînd astfel de circumstanțe au devenit vădit neprielnice, să-i îndemne pe scriitori și mai ales pe comilitonii săi din domeniul criticii la o atitudine "militantă", "bărbătească". N-a ezitat a acuza lipsa de solidaritate a confraților în fața unor atacuri care, în fond, nu
E. Lovinescu: cealaltă față a lunii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12107_a_13432]
-
mă complac în fragment, dar poate că și din fragmente se profilează, prin însumare, cine știe, o imagine a întregului, fie ea și aproximativă" - p. 252) și, ceea ce este chiar mai important, restituie literaturii române cîteva pagini rămase albe din cauza circumstanțelor istorice complet nefavorabile. În scurtul intermezzo de democrație postbelică dintre arestarea mareșalului Antonescu și abdicarea Regelui Mihai I au fost scrise cîteva romane de luat în considerare, continuatoare ale tradiției literaturii din interbelic: Blocada, de Pavel Chihaia, Frunzele nu mai
Critica de acord fin by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12129_a_13454]
-
așezat o lespede de uitare. Majoritatea au fost republicate după mai bine de patruzeci de ani, în ultimul deceniu al secolului trecut, cînd numele autorilor deveniseră aproape uitate, iar interesul general pentru lectura cărților de ficțiune scăzuse dramatic. În aceste circumstanțe, apariția pe piață a unor romane cu titluri cvasi-siropoase precum Frunzele nu mai sunt aceleași sau Zilele nu se întorc niciodată, nu avea cum să stîrnească un cine știe ce interes din partea cititorilor. De aceea, treaba făcută de Gabriel Dimisianu este una
Critica de acord fin by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12129_a_13454]
-
de revizuire. Pentru că prin revizuire el înțelege - pe bună dreptate - nu doar retrogradarea scriitorilor supralicitați în anumite epoci pe considerente metaliterare (îndeosebi politice), ci și readucerea în tabloul literaturii a unor scriitori precum cei amintiți mai sus, abuziv eliminați în circumstanțe istorice tulburi. Foarte complexele și fermecătoarele prezentări ale lui Gabriel Dimisianu îi deschid cititorului curiozitatea de a citi aceste pagini uitate. Și, în fond, acesta este lucrul cel mai important pe care îl poate face un critic literar. Considerațiile lui
Critica de acord fin by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12129_a_13454]
-
i-ar fi fost ușor, dacă pierdea. Cu atît mai mult ce cît unii dintre amicii săi politici din Alianța DA au jucat la două capete, anticipîndu-i eșecul. Pentru Adrian Năstase, însă, această înfrîngere a venit fără nici un fel de circumstanțe atenuante. El nu trebuia decît să conserve rezultatele de la primul tur, în confruntarea cu Traian Băsescu. Iar asta într-un moment în care a avut de partea sa televiziunile, majoritatea ziarelor, radioul public, plus sprijinul lui Ion Iliescu în primul
Cum se pierde totul într-o zi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12198_a_13523]
-
creează, prin eterogenitatea lor, impresia că epurarea a fost opera unui nebun. În afară de textele doctrinare sau propagandistice folosite anterior de partidele de extremă dreaptă și de cele referitoare la nefasta vecinătate cu URSS, a căror interzicere avea o logică în circumstanțele istorice de după război, sunt aruncate în neant scrieri privind identitatea națională a românilor, scrieri ale autorilor români care s-au expatriat după instaurarea comunismului, hărți și atlase cu frontierele de după 1918, abecedare și almanahuri, cărți cu caracter religios, lucrări științifice
Din "realizările" regimului comunist - Cărți interzise by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12187_a_13512]
-
opinie neortodoxă la o "capodoperă" ca și axiomatică precum Ion al lui Rebreanu, carte apreciată în epocă (o epocă ce nu s-a epuizat!), după cum precizează criticul, nu numai drept "simptomatică", ci și drept "providențială": "Dar prelungirea acestui statut dincolo de circumstanțele momentului nu-i conferă drepturi la admirația în perpetuitate a cititorului: o tot mai vădită rezistență arătată neîmbietoarei, pe alocuri inabil-rezumativei narativități ridică serioase îndoieli cu privire la preeminența pe care, în virtutea inerției, romanul o mai deține în cuprinsul Ťpoeziei epiceť românești
Un inconformist: Cornel Regman by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12233_a_13558]
-
de sens". Nu știu cât de furios este Dan Țăranu, însă Ema, naratorul cărții, se înscrie - cu excesele de rigoare - în masa uriașă și, inerent, plată a tinerilor care își epuizează energiile nediferențiați într-un grup de mediu, într-un anturaj de circumstanță. Nu e nici mai furios, nici mai "calm" decât oricare alt tânăr extras la întâmplare dintr-un cămin studențesc, oricare din România. Aici se înscriu toate trăsăturile personajelor "nemulțumite", împreună cu codul, limbajul, stilul de viață: în comun, dar în comunul
Hoinăreli, trăncăneli and îmbrâceli by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12618_a_13943]
-
Păunescu a făcut un accident groaznic. Așa ceva e de neiertat. Trebuie urmărit cum își face Justiția datoria în acest caz revoltător, de crasă nesăbuință la volan. Carmen Păunescu a mai făcut accidente de automobil, așa că nu i se pot găsi circumstanțe atenuante de nici un fel. N-a făcut o greșeală de conducere, ci a intrat pe contrasens într-o depășire sancționată de Codul rutier. A sfidat legea. Nu le-a lăsat nici o șansă celor din automobilul care venea din sens contrar
Iubirea "și totuși iubirea" by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12615_a_13940]
-
sentimente elementare de familie. Numai că în loc să explice simplu acest probabil calcul de cap de familie, pentru care - dacă l-a avut - îl felicit, Adrian Păuenscu a ținut o conferință de presă în care a amestecat lamentabil politica, versurile de circumstanță și explicațiile elementare ale faptului că nu s-a dus să-și viziteze nevasta și fata la spital. Marea lui grijă în această conferință de presă a fost că dușmanii lui politici se folosesc de acest prilej pentru a-i
Iubirea "și totuși iubirea" by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12615_a_13940]
-
ne propune un secol de creație literară basarabeană, un secol de luptă mai întâi de toate, în menghina istoriei, până a ne face martorii închiderii chiar în zilele noastre a școlilor cu predare în limba română în Transnistria Moldovei. Sunt circumstanțe foarte speciale, dar care nu se exercită asupra intrinsecii valori a acestei ample antologii, de excelentă construcție într-un vast lan de spice pline. Altfel zis, secretul reușitei a constat în existența unei clocotitoare vieți literare, a unui însemnat număr
Prin măgurile și vâlcelele unei antologii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12627_a_13952]
-
ea nu pregetă a se extinde și pe verticala autobiografică, în strădania de-a recompune o existență în contururile sale subiectiv-obiective. Drept care poeta ni se dezvăluie în "transparențele" amintirilor d-sale "însângerate", sub chipul unui copil frustrat nu doar de circumstanțele istorice maștere (războil, refugiul din Basarabia, sărăcia etc.), ci și de mediul proxim, familial. Al unui copil "lehămisit de indiferența celorlalți", care se apără instinctiv "prin muțenie, nu prin supunere", care, "plin de ghimpi pe dinăuntru, îndură". în pofida cunoscutei atracții
Sub zodia "netrăirilor" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12643_a_13968]
-
Simuț Când își susținea teza de doctorat despre I. L. Caragiale, în 1910, la Leipzig, sub îndrumarea profesorului Gustav Weigand, un devotat al culturii române, Horia Petra-Petrescu (1884-1962) nu avea decât 26 de ani. Nu e neapărat nevoie să-i acordăm circumstanțe atenuante din pricina juventuții, căci teza e bine gândită ca structură, echilibrată ca interpretare și de o sobrietate universitară obișnuită în exprimare, dar trebuie să ținem cont că are o prioritate absolută în tratarea monografică a operei lui I. L. Caragiale, operă
Prima monografie Caragiale by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12678_a_14003]
-
urmelor "indelebile ale lumii dinainte", că în multe privințe "supraviețuitorul" se simte încă "prizonierul lumii din care vine", adică al lumii totalitare cu tot ce a sădit ea în el. Și nu e numai atât, ar mai fi ceva, "o circumstanță agravantă", în ce-l privește, și anume aceea că vreme de trei decenii, "miezul unei vieți de om", a fost "redactor la ziarele partidului unic". Și nu e oare susceptibil, prin acest accident biografic, de o formă de "colaboraționism"? Iată
Foiletonul de sâmbătă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/12660_a_13985]
-
de opinie, cenzori neînduplecați ai moravurilor politice și de orice fel, anticomuniști intratabili și vehemenți, căutători fără odihnă de pete în biografiile altora și niciodată în ale lor? Singur C. Stănescu își pune însă problema provenienței din acea zonă ("o circumstanță agravantă!"), și se întreabă dacă unul ca el mai poate cumva să simtă, în noua eră, cu adevărat "gustul libertății". Neconcesiv cu sine, autorul Accentelor se va simți îndemnat " și îndreptățit moralmente " să fie la fel și cu alții. Și
Foiletonul de sâmbătă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/12660_a_13985]
-
de sabie a lui Horia Lovinescu a fost o lovitură în apă". Cinismul: "Pavel Pavel (îl) întîlnește pe Geo Bogza la un spectacol teatral maghiar. Ploua cu găleata. Geo dă telefon la Academia RPR ca să-i vină mașina. Conversație de circumstanță, apoi confesiune patetică: - Eu nu sînt înscris în Partidul Comunist. Le-am dat o mînă de ajutor. Nu ai pe cine ajuta. Sînt niște ticăloși. Da, nouă cîtorva scriitori, ne-a creat condiții de viață luxoase. în jurul meu sînt 60
Glose la Petre Pandrea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12736_a_14061]
-
chiar dacă nu am conștientizat rezultatul imediat. Dar dacă stau să mă gândesc bine, mă simt obligat să constat că, de fapt, la debutul meu în ale scrisului, la numai șase luni după moartea lui Lovinescu, a prezidat un șir de circumstanțe ce nu și-ar fi jucat rolul în cazul că eu nu aș fi fost un frecventator al cenaclului. E o realitate asupra căreia, la un moment dat, voi reveni, pentru că la capitolul acesta sunt multe de spus, chiar dacă intervin
Agendele literare ale lui E. Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12703_a_14028]
-
și 14 iunie a avut loc la Neptun, după cum se știe, a V-a ediție a întâlnirii scriitorilor români din întreaga lume, cu o participare numeroasă, întrecând așteptările organizatorilor. în deschidere Eugen Uricaru, președintele Uniunii Scriitorilor, s-a referit la circumstanțele și obiectivele acestei întâlniri, arătând totodată că este ultima care se desfășoară în formula de până acum. Pentru cele care vor urma se vor găsi soluții "mai dinamice". Angela Martin a salutat întâlnirea din partea Institutului Cultural Român. Apoi președintele U.S.
Unde se află literatura română by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12742_a_14067]
-
mendrele, sindrofiile și cumetriile lui balcanice". De Lucrețiu Pătrășcanu, care i-a devenit cumnat, memorialistul s-a simțit decepționat de la primele contacte. "Omul nu mi s-a părut interesant", "era impulsiv și lipsit de scrupule", făcîndu-se vinovat într-o anume circumstanță, de un "atac mîrșav", "de o grosolănie și o perfidie, care l-a scos definitiv din rîndul prietenilor mei", ceea ce nu l-a împiedicat pe bunul Pandrea de a se zbate pentru a-i veni în ajutor cînd a ajuns
Glose la Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12756_a_14081]
-
pe care o am nu numai față de E. Lovinescu, dar și de opinia publică, în frunte cu cei care urmăresc zbaterile vieții noastre literare din perioada interbelică. Pentru că am fost un martor și încă unul nu tocmai obișnuit, favorizat de circumstanțe câteodată unice, fiind cel mai tânăr dintre participanții de odinioară. Chiar dacă volumul amintit a însemnat pentru mine o surpriză care mi-a impus ieșirea din tăcere, nu trebuie să se deducă de aici că până la apariția lui am fost, de-
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
toate acestea, n-am văzut vreodată pe cineva dintre cei prezenți să-și permită gestul. Dreptul părea să aparțină exclusiv amfitrionului care, totdeauna amabil, nu ezita să-ți împlinească dorința. Ceea ce împărtășesc eu cititorului se reduce strict la perioadele când circumstanțele mi-au îngăduit să pășesc pragul imobilului din Bulevardul Elisabeta. E posibil ca impresiile mele să nu aibă decât o acoperire parțială. Pot însă și invoca certitudini indiscutabile, nu lipsite de un anumit pitoresc al întâmplării. Astfel, tâmplarul bibliotecii lui
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
victorie insignifiantă, dar care mă făcea fericit după ore și ore petrecute cu mânuirea aparatului de mărit. Eram, de multe ori, fascinat și, încântat, arătam în ziua următoare colegilor și șefilor mei rezultatele efortului meu noctorn; colegii mă complimentau de circumstanță, iar șeful mă amenința cu sancționări pentru întârzieri la program. Omul vorbea și mai totdeauna se ținea de cuvânt, astfel că eram un-mereu-amenințat cu rămânerea fără loc de muncă. Putea să mă coste pasiunea pentru fotografie!... La invitatul mai tânăr
"Artă vs artă" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12766_a_14091]
-
ci în presă și la tribună". Oare la Arghezi proza prodigios metaforică și uluitor novatoare prin sintaxă nu e cel puțin la fel de relevantă precum corpusul de versuri? Oare proza lui Vasile Alecsandri nu-i surclasează treptat poezia?Regretabilă e însă circumstanța că în gazetăria postbelică a lui Octavian Goga se reflectă, într-o amplă proporție, latura agresivă a naționalismului său, xenofobia ce i-a distorsionat progresiv conștiința civică. Ardentul bard care și-a înălțat la început vocea în favoarea drepturilor nerecunoscute ale
Cazul Goga (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12776_a_14101]
-
în afara surorii sale)", "cu o pensie de mizerie, neavînd bani nici de medicamente". Iar remarcabilul interpret și compozitor Emanoil Elenescu, cadru universitar la Conservatorul bucureștean, ca și Olah, și-a sfîrșit zilele "nu oricum", ci "de inaniție" (înfometare)". Acestor cutremurătoare circumstanțe care vădesc în chip indenegabil divorțul dintre oficialitatea "nouă" și conștiința culturală (altă situație transferată fără jenă din dosarul ideologiei în cel al postideologiei!) li se adaugă agresiunile ale căror victime sînt ziariștii onești. în decursul anului 2003, cel puțin
Poetul în cetate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12830_a_14155]