118 matches
-
apus de soare. Aceasta ocupa o porțiune foarte mică din cerul imens și avea acea claritate specifică a unui lucru văzut prin capătul nefolosit al unui telescop. Stătea acolo așteptând, o familie de nori senini În miniatură, o acumulare de circumvoluțiuni sclipitoare, anacronice În paloarea lor și extrem de Îndepărtate; Îndepărtate dar perfecte până la ultimul detaliu; straniu reduse, dar cu o formă ireproșabilă; minunatul meu viitor aștepta să-mi fie Înmânat. Capitolul 11 1 Pentru a reconstitui vara anului 1914, când m-
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
în medalii. Din fericire, Vieru a rămas să-și urle pudibonderia la o Agenție Națională pentru Sport care nu dă semne c-ar fi interesată de crizele sale de andropauză fizică și psihică. Acum, gestionarului flick-flack-urilor i-a trecut prin circumvoluțiunile rumenite în cuptorul lui Stalin altă idee contemporană. În plin mileniu al treilea, tovarășul Vieru a ajuns la concluzia că gimnaștii și gimnastele trebuie să dea o cotă din cîștiguri Federației. Nu căutați exemple similare în epoca lui Cuza, fiindcă
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
începutul, să redăm și partea referitoare la creier. Spune actul lui George Potra: „Comparându-se între ele cele două hemisfere, s-a găsit o greutate mai mare de 25 gr. În favoarea hemisferului stâng, care este organul cugetării și al acțiunii. Circumvoluțiunile frontale ocupau ele singure mai mult de jumătate din volumul hemisferelor, indicând până la un punct dezvoltarea anormală a regiunilor psihice în defavoarea celor sensoriale, motoare și vegetative.” N.Pătrașcum în 1890, scria cam la fel; „Emisferul stâng, organul cugetării propriu zise
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
din volumul hemisferelor, indicând până la un punct dezvoltarea anormală a regiunilor psihice în defavoarea celor sensoriale, motoare și vegetative.” N.Pătrașcum în 1890, scria cam la fel; „Emisferul stâng, organul cugetării propriu zise, avea 25 de grame mai mult decât celălalt. Circumvoluțiunile frontale ocupau singure mai mult de jumătate din volumul emisferelor indicând până la un punct dezvoltarea anormală a regiunilor psihice, în defavoarea celor sensoriale, motore și vegetative.” Propoziția din urmă este preluată în întregime. Aici se vor regăsi toate informațiile din rapoartele
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
începutul, să redăm și partea referitoare la creier. Spune actul lui George Potra: „Comparându-se între ele cele două hemisfere, s-a găsit o greutate mai mare de 25 gr. În favoarea hemisferului stâng, care este organul cugetării și al acțiunii. Circumvoluțiunile frontale ocupau ele singure mai mult de jumătate din volumul hemisferelor, indicând până la un punct dezvoltarea anormală a regiunilor psihice în defavoarea celor sensoriale, motoare și vegetative.” N. Pătrașcu în 1890, scria cam la fel: „Emisferul stâng, organul cuge tării propriu-zise
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
din volumul hemisferelor, indicând până la un punct dezvoltarea anormală a regiunilor psihice în defavoarea celor sensoriale, motoare și vegetative.” N. Pătrașcu în 1890, scria cam la fel: „Emisferul stâng, organul cuge tării propriu-zise, avea 25 de grame mai mult decât celălalt. Circumvoluțiunile frontale ocupau singure mai mult de jumătate din volumul emisferelor indicând până la un punct dezvoltarea anormală a regiunilor psihice, în defavoarea celor sensoriale, motore și vegetative.” Propoziția din urmă este preluată în întregime dar nu de, ci din N. Pătrașcu. Problema
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
paragrafe, redactate în termeni de strictă specialitate și care nu se mai regăsesc la N. Pătrașcu: „Leziunea amatomo-patologică caracteristică maladiei, acea simfiză meningo-cerebrală, acele aderențe speciale între membrana pia mater și substanța corticală ocupau două regiuni opuse: partea interioară a circumvoluțiunilor frontale și extremitatea posterioară a circumvoluțiunilor occipitale, pe când cele două ascendențe cele parietale și cele tempero-sfenoidale erau cu totul indemne; fapt ce explică unele fenomene clinice din viață, adică delirul și debilitatea facultăților intelectuale, precum și perversiunea facultăților instinctive, pe de
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
specialitate și care nu se mai regăsesc la N. Pătrașcu: „Leziunea amatomo-patologică caracteristică maladiei, acea simfiză meningo-cerebrală, acele aderențe speciale între membrana pia mater și substanța corticală ocupau două regiuni opuse: partea interioară a circumvoluțiunilor frontale și extremitatea posterioară a circumvoluțiunilor occipitale, pe când cele două ascendențe cele parietale și cele tempero-sfenoidale erau cu totul indemne; fapt ce explică unele fenomene clinice din viață, adică delirul și debilitatea facultăților intelectuale, precum și perversiunea facultăților instinctive, pe de altă parte lipsa turburărilor grave ale
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
spațiu mental (din ultimul roman L’Oeuvre posthume de Thomas Pilaster - Opera postumă a lui Thomas Pilaster, 1999) sunt niște excentrici care mobilizează, pe de o parte, curiozitatea infantilă dar și bagajul intelectual al cititorului, pe de alta, din partea scriitorului, circumvoluțiuni stilistice și retorice șlefuite cu rafinament și scurtcircuitate intempestiv de un grăunte de nebunie "dulce, inventivă, care ar fi ca o Înstăpânire a imaginației asupra realului" (interviu cu Richard Robert, in Les Inrockuptibles, nr. 47 - iunie 1993) Ca și În
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
aruncă peste mireasă fluturi vii, zeci de fluturi, în biserică. „Asta e literatură”. Dintr-odată cade în nesimțire. Ce mireasă... Mireasă îi e o moartă, dar nu recunoaște. Ce s-o mai lungim, întâi să te măsori: ce suprafață au circumvoluțiunile... Cu inima făcută praf Restabilește tu legătura, că eu nu mai pot - până aici mi-a fost. Îți las ție zilele și nopțile mele, eu plec în pământ cu inima făcută praf, n-am altceva ce să-ți las. Iubirea
Poezie by Liviu Ioan Stoiciu () [Corola-website/Imaginative/3201_a_4526]
-
ipoteza unui „Rubicon cerebral”, a unui nivel de creștere a masei cerebrale (undeva peste 750-800 cm) la care schimbările sunt mai degrabă calitative decât pur și simplu cantitative - cum ar fi creșterea numărului de conexiuni neuronale și dezvoltarea sistemului de circumvoluțiuni, precizare ariilor corticale. Sunt, însă, câteva elemente care trebuiesc a fi luate în considerare. În primul rând, variabilitatea deosebită a speciei și potențialul evolutiv deosebit. Acoperind o perioadă foarte lungă de timp, diferențele dintre primele exemplare și ultimele cunoscute sunt
Homo erectus () [Corola-website/Science/302126_a_303455]
-
declinul însă se agravează progresiv. La examenul macroscopic (cu ochiul liber) creierul arată o reducere accentuată a volumului, datorită atrofiei scoarței cerebrale ("Atrofie corticală") cu micșorarea circumvoluțiilor cerebrale (pliurile creierului), predominant în regiunile frontală, parietală și temporală, lărgirii șanțurilor dintre circumvoluțiuni, a cisternelor cerebrale și a ventriculilor cerebrali ("hidrocefalie externă și internă"). Examenul histopatologic (microscopic) pune în evidență , în special prin folosirea unei tehnici speciale de colorare cu impregnare argentică, leziuni caracteristice, observate și descrise deja de Alzheimer: Aceste modificări determină
Boala Alzheimer () [Corola-website/Science/304717_a_306046]
-
cutiei craniene - ce va permite deținerea unui volum cerebral mai crescut. La nivel cerebral, schimbările pot fi identificate pe baza modificărilor cutiei craniene. Aceasta indică creșterea ariilor anterioare (lobii frontali) după evoluția occipitalului, precizarea ariilor corticale, dezvoltarea creierului prin apariția circumvoluțiunilor. La nivel comportamental, schimbările par mai dramatice. Ele vizează comportamentul legat de obținerea hranei (vânătoarea diurnă și cooperativă, prezența uneltelor, repartiția sarcinilor pe sexe), comportamentul de grup (raportul dintre adulți, raportul dintre adulți și copii, tipul de comunicare), abilitățile de
Preistorie () [Corola-website/Science/309529_a_310858]
-
conștientizează, de asemenea, legătura dintre sistemul nervos, mișcare și senzații. Herophilos și Erasistrate sunt primii care au studiat vasele de sânge și fasciculele nervoase, întocmind o adevarată o hartă a acestora. De asemena, Erasistrate stabilește legătura dintre suprafața dată de circumvoluțiunile cerebrale umane și inteligența omului, comparativ cu cea a animalelor. Către sfârșitul antichității, una dintre cele mai importante personalități din domeniul medicinei și anatomiei este Claudius Galenus. Considerat unul dintre fondatorii anatomiei și farmacologiei, opera sa a influențat evoluția de
Istoria biologiei () [Corola-website/Science/314484_a_315813]
-
plop și salcie. Trufele apar primăvara - vara în aprilie-iunie, și toamna - iarna în septembrie-decembrie și cresc doar în cicluri de 20-30 de ani, după care dispar complet. Trufele au forma unui tubercul de cartof, rotundă sau ovoidă, cu protuberanțe sau circumvoluțiuni mari de formă poligonală. În comparație cu celelalte specii de ciuperci comestibile, trufele nu au pălărie și nici picior. "Ascocarpul" (fructul comestibil), este constituit din "peridium" (scoarță exterioară), fină sau învelită cu solzi și "glebă", are gust și miros foarte plăcute. Ascocarpul
Trufă () [Corola-website/Science/321777_a_323106]
-
a fost duplicat (au apărut copii ale sale), iar fragmentul duplicat a fost inserat în genomul uman. Cercetătorii au inserat și activat acest fragment de ADN în creierul șoarecilor. Deși aceste animale au în mod normal un neocortex neted (fără circumvoluțiuni) și slab dezvoltat, la șoarecii la care a fost inserată gena umană neocortexul s-a dezvoltat mai mult, conținând un număr mai mare de neuroni și prezentând chiar o tendință de a forma circumvoluțiuni („cutele” sau „încrețiturile” caracteristice creierului animalelor
Secretul inteligenței umane, descoperit de cercetători. REZULTATE UIMITOARE () [Corola-website/Journalistic/105137_a_106429]
-
mod normal un neocortex neted (fără circumvoluțiuni) și slab dezvoltat, la șoarecii la care a fost inserată gena umană neocortexul s-a dezvoltat mai mult, conținând un număr mai mare de neuroni și prezentând chiar o tendință de a forma circumvoluțiuni („cutele” sau „încrețiturile” caracteristice creierului animalelor mai evoluate, ca și omului - o configurație care permite acumularea mai multor neuroni într-un volum mic de spațiu). Cercetătorii nu au testat inteligența șoarecilor, pentru a vedea dacă a sporit, dar aceasta este
Secretul inteligenței umane, descoperit de cercetători. REZULTATE UIMITOARE () [Corola-website/Journalistic/105137_a_106429]
-
avem? Acest lucru a vrut să-l afle doctorul Harvey, în 1955, când a murit Einstein. Fără să ceară permisiunea familiei, Harvey s-a hotărât să îndepărteze și să păstreze creierul savantului într-un borcan cu formaldehidă, studiindu-i fiecare circumvoluțiune la microscop, și oferind bucăți din el și altor cercetători. Scopul său? Să descopere secretul geniului lui Einstein. Nimeni nu a găsit vreodată vreun semn care să arate că există vreo diferență între creierele noastre și cel al lui Einstein
Cum recunoaștem un geniu. Ce a avut EINSTEIN și noi nu avem () [Corola-website/Journalistic/105193_a_106485]