136 matches
-
1844, dar eliberați treptat până în anul 1863, fiecare grupare a lor având așezări, conducători proprii care îi reprezentau în fața administrației. r) Birnicii formau categoria fiscală care nu se bucura de nici un avantaj și plăteau birul pe care li-l stabilea cisla. Ei dădeau om de oaste, dar erau luați și la toate beilicurile și podvezile. Regulamentul organic schimbă modul de stabilire și încasare a dărilor. După reformele fiscale ale lui Constantin Mavrocordat, între anii 1739 - 1747 și până la Regulamentul Organic, în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
beilicurile și podvezile. Regulamentul organic schimbă modul de stabilire și încasare a dărilor. După reformele fiscale ale lui Constantin Mavrocordat, între anii 1739 - 1747 și până la Regulamentul Organic, în 1832, birul era un impozit personal care se plătea în sistemul cislei, adică al răspunderii solidare a satului, unitatea fiscală fiind „un liude", cap de familie, dar și holtei, iar cuantumul lui era stabilit în funcție de capetele de vite pe care le avea fiecare, considerat măsură a stării materiale a săteanului. Odată stabilit
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
răspunderii solidare a satului, unitatea fiscală fiind „un liude", cap de familie, dar și holtei, iar cuantumul lui era stabilit în funcție de capetele de vite pe care le avea fiecare, considerat măsură a stării materiale a săteanului. Odată stabilit birul, satul, cisla, rămânea răspunzătoare de plata sumei totale, ea rămânând neschimbată până la recensământul următor care era stabilit din 7 în 7 ani. Drept urmare, birul fugarilor, a celor morți, rămânea în sarcina localnicilor, a celorlalți birnici, împovărând în felul acesta sarcina fiscală a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
există poate de la Descălecare și a fost perceput de către Domnul țării. Se plătea, după cum s-a mai spus, ori individual ori cu rupta, fără însă a i se cunoaște toate dedesubturile, pentru că, datorită lui, mulți birnici împungeau fuga. Plătit prin cislă, suma datorată de către un stat, pe baza recensământului populației, era fixată de vistier, dar fără nici o regulă. Se arunca pe sat o sumă globală, fără a se avea în vedere la fixarea ei deloc starea materială a locuitorilor. Suma ce
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
se stabilea însă de adunarea obștii satului. Ocazie cu care existau și multe nedreptăți. Adesea erau favorizați locuitorii cu stare materială bună și defavorizați nevoiașii, populația săracă sau sărăcită. Faptul dădea loc la proteste care ajungeau până la Domn. Dar cum cisla era așezată pe sat iar împlinitorii o executau de la cei existenți, adesea achitatorii ei deveneau stăpânitorii bunurilor celor pentru care au plătit. În anul 1624 există un document de la Radu Voievod „care autoriza pe Dumitrașcu Fulger ca să stăpânească ocina și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de lei, ci varia în funcție de averea personală și de numărul birnicilor din localitate, micșorându-se când în sat soseau „lăturașii" (locuitori sosiți din alte sate) și mărindu-se când din sat se înregistrau persoane fugite, birul acestora fiind repartizat prin cislă tuturor contribuabililor. La fel se proceda cu morții - nu erau dați la scădere, ci cisla, încărcată în debit, încasarea se făcea de la restul birnicilor prezenți. De subliniat că în afară de birul datorat stăpânirii, locuitorii mai plăteau o sumă pentru salariul preotului
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
când în sat soseau „lăturașii" (locuitori sosiți din alte sate) și mărindu-se când din sat se înregistrau persoane fugite, birul acestora fiind repartizat prin cislă tuturor contribuabililor. La fel se proceda cu morții - nu erau dați la scădere, ci cisla, încărcată în debit, încasarea se făcea de la restul birnicilor prezenți. De subliniat că în afară de birul datorat stăpânirii, locuitorii mai plăteau o sumă pentru salariul preotului și alta pentru cutia obștii satului - de unde se plătea vornicul satului, judecătorii sătești și se
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
banii la Domnie, cheltuiala drumului căzând pe contul satelor. Uriadnicul sau dregătorul împreună cu șoltuzul și cu pârgarii aduceau la îndeplinire ordinile domnești referitoare la sarcinile căzute asupra locuitorilor care în termeni generici purtau denumirea de angarele. Șoltuzul și pârgarii făceau cislă pentru banii birului, îi strângeau de la târgoveți și de la locuitorii mahalalelor ca și de la sate, și-i duceau la Domnie. Într-o carte a lui Miron Barnovschi din anul 1629 se dădea știre șoltuzului și pârgarilor din târgul Hușilor să
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
numărătoarea satului pentru a se ști repartizarea birului, iar când cineva nu ar fi vrut să-și plătească partea, birarul satului avea posibilitatea să ajungă cu asprimea până la rășluirea de pământ a codebitorului, ajuns să-și piardă ocina. Birul în cislă se plătea proporțional cu averea, iar ispravnicii aveau ori dădeau instrucțiuni „să-i cislească după putere și din casă și din afară și cine precum îi va fi puterea va plăti". Respectată instrucțiunea aceasta, se întâmpla ca debitorul să mai
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
instrucțiuni „să-i cislească după putere și din casă și din afară și cine precum îi va fi puterea va plăti". Respectată instrucțiunea aceasta, se întâmpla ca debitorul să mai fie scăzut cu ceva și încărcați ceilalți, care, prinși în cislă, trebuiau să răspundă de partea neplătită a celui care n-o putea face ori chiar fugea - cum nu erau puține cazurile. În distribuirea părții din cislă, accentuează profesorul, se ținea seama de starea omului din casă și din afară și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ca debitorul să mai fie scăzut cu ceva și încărcați ceilalți, care, prinși în cislă, trebuiau să răspundă de partea neplătită a celui care n-o putea face ori chiar fugea - cum nu erau puține cazurile. În distribuirea părții din cislă, accentuează profesorul, se ținea seama de starea omului din casă și din afară și că această rânduială legală era călcată de cei de jos ori cei interesați să asuprească pe cei nevoiași. Șoltuzul rămânea răspunzător la domnie pentru neexactitățile care
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cine citește zapisele vechi, continuă Ghibănescu, nu rareori întâlnește hârtii din cele care îți rup inima de durere, că se vedea bietul român silit să-și vândă moșia pe bani din neputința lui de a-și plăti gloaba, deșugubina ori cisla. Execuția dărilor, care și azi e consfințită prin lege, căci nu toți birnicii își plătesc havalelele către stat de bunăvoie, ci silit, această execuție era în vechime mai neomenoasă. Amanetarea, zălogirea și vinderea moșiei pe bani, pe groși, era o
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de stat, izvorând din necesitatea de a comunica ordinile la subordonați și a obține știri de la ei, dar adevărata lui ființă datează odată cu întemeierea Principatelor. Acum serviciul poștal se face prin „curieri domnești" care erau plătiți de locuitori prin sistemul cislei. În secolul al XVII-lea se introduc primele relee poștale, cu cai la schimb, cum a fost și cel dintre Iași, Bârlad și București, când Cuza călătorea multe ore și făcea „popas" la Bârlad pentru a ajunge la București. Un
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de Vaslui pentru slugile și argații turcilor de la Vaslui, zicând că nu vor să dea ajutor la menzii și la alte poronci dimpreună cu târgoveții. Se scrie să trimeată dânsul să le plătească banii oaspeților deplin de la dânșii, dar în cislă cu târgoveții să nu-i pună ci să-și plătească părțile deosebit"; altă carte către Ștefan Rosett vel paharnic, ispravnic de Vaslui, vine chiar în legătură cu „Musafirlâcul la Vaslui": „...că s-au jăluit o samă de târgoveți de Vaslui pe alți
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
răspunzător rămânea vornicelul. Pentru ca el să aibă timpul, dar și interesul, să-și îndeplinească îndatoririle, era scutit de bir și de toate havalelele atât pentru sine cât și pentru vitele și pentru bunurile sale. În schimb, vornicelul se îngrijea ca cislele în sat să se facă „cu dreptate și fără cea mai mică asuprire", se îngrijea ca poruncile rânduite de stăpânire să le ceară și să le primească în scris de la privighetorul de ocol, să le păstreze și să le îndeplinească
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
priamy a preneseny). Diferenciacia slovnej zasoby podl'a rșznych kriterii (zakladny slovny fond, masa slovnej zasoby, synonyma, homonyma, antonyma, neologizmy, archaizmy a pod.). 3. Morfologia. Ohybne slovne druhy (podstatne mena, pridavne mena, zamena, cislovky, slovesa). Kategorie ohybnych slovnych druhov: rod, cislo, pad, vzor, zhoda, stupnovanie, osoba, cislo, cas, spșsob, slovesny vid. Neohybne slovne druhy (prislovky, predlozky, spojky, castice, citoslovcia. 4. Syntax. Jednoducha veta. Klasifikacia jednoduchych viet. Vetne cleny: hlavne (podmet, prisudok), vedl'ajsie (privlastok, prislovkove urcenie, predmet, doplnok). Suvetie. Suvetie prirad
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
podl'a rșznych kriterii (zakladny slovny fond, masa slovnej zasoby, synonyma, homonyma, antonyma, neologizmy, archaizmy a pod.). 3. Morfologia. Ohybne slovne druhy (podstatne mena, pridavne mena, zamena, cislovky, slovesa). Kategorie ohybnych slovnych druhov: rod, cislo, pad, vzor, zhoda, stupnovanie, osoba, cislo, cas, spșsob, slovesny vid. Neohybne slovne druhy (prislovky, predlozky, spojky, castice, citoslovcia. 4. Syntax. Jednoducha veta. Klasifikacia jednoduchych viet. Vetne cleny: hlavne (podmet, prisudok), vedl'ajsie (privlastok, prislovkove urcenie, predmet, doplnok). Suvetie. Suvetie prirad'ovacie (druhy viet a vzt'ahy
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
slovnej zasoby. Obohacovanie slovnej zasoby. Rozvoj slovnej zasoby. Synonyma, homonyma, antonyma. Spisovne a nespisovne slova. 3. Noțiuni de fonetică - Hlaskoslovie Hlaska, litera, pismeno. Rozdelenie hlasok. Slovo, slabika, hlaska. 4. Morfologie - Tvaroslovie Ohybne druhy. Neohybne slovne druhy. Podstatne mena: druh, rod, cislo, pad, uloha vo vete. Pravopis. Pridavne mena: druh, zhoda, uloha vo vete. Zamena: druhy. Pravopis. Cislovky: vyznam a rozdelenie. Pravopis. Slovesa: vyznam, slovesny sposob. Osoba, cislo, cas. Pravopis. Prislovky: rozdelenie. Predlozky: jednoduche a zlozene, vokalizovanie. Pravopis. Spojky: prirad'ovacie a
ORDIN nr. 2.530 din 31 octombrie 2007 privind aprobarea programelor pentru ocuparea posturilor didactice vacante în învăţământul preuniversitar la Limba şi literatura slovacă - educatoare, învăţători, profesori, Limba şi literatura turcă - institutori, profesori, Limba şi literatura rusă maternă - profesori, Limba şi literatura germană - educatoare, învăţători, profesori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193551_a_194880]
-
slabika, hlaska. 4. Morfologie - Tvaroslovie Ohybne druhy. Neohybne slovne druhy. Podstatne mena: druh, rod, cislo, pad, uloha vo vete. Pravopis. Pridavne mena: druh, zhoda, uloha vo vete. Zamena: druhy. Pravopis. Cislovky: vyznam a rozdelenie. Pravopis. Slovesa: vyznam, slovesny sposob. Osoba, cislo, cas. Pravopis. Prislovky: rozdelenie. Predlozky: jednoduche a zlozene, vokalizovanie. Pravopis. Spojky: prirad'ovacie a podrad'ovacie. Pravopis. 5. Sintaxa - Syntax Veta. Suvetie. Druhy viet. Jednoducha veta. Zakladne vetne cleny: podmet a prisudok, predmet a privlastok. Bibliografie - Pouzita literatura 1. E.
ORDIN nr. 2.530 din 31 octombrie 2007 privind aprobarea programelor pentru ocuparea posturilor didactice vacante în învăţământul preuniversitar la Limba şi literatura slovacă - educatoare, învăţători, profesori, Limba şi literatura turcă - institutori, profesori, Limba şi literatura rusă maternă - profesori, Limba şi literatura germană - educatoare, învăţători, profesori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193551_a_194880]
-
2).". Versiunea spaniolă El exportador de los productos incluidos en el presente documento (autorizacion aduanera n°.....*1).) declara que, salvo indicacion en sentido contrario, estos productos gozan de un origen preferencial.... *2). Versiunea cehă Vyvozce vyrobku uvedenych v tomto dokumentu (cislo povoleni ...* 1)) prohlasuje, ze krome zretelne oznacenych, maji tyto vyrobky preferencni puvod v ...*2). Versiunea daneză Eksportoren af varer, der er omfattet af naervaerende dokument, (toldmyndighedernes tilladelse nr. ..*1)), erklaerer, at varerne, medmindre andet tydeligt er angivet, har praeferenceoprindelse i
PROTOCOL ADIŢIONAL din 4 mai 2005 la Acordul european instituind o asociere între România, pe de o parte, şi comunităţile europene şi statele membre ale acestora, pe de altă parte, pentru a ţine cont de aderarea Republicii Cehe, Republicii Estonia, Republicii Cipru, Republicii Letonia, Republicii Lituania, Republicii Ungare, Republicii Malta, Republicii Polone, Republicii Slovenia şi Republicii Slovace la Uniunea Europeană*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168789_a_170118]
-
săo de origem preferencial ...* 2). Versiunea slovenă Izvoznik blaga, zajetega s tem dokumentom (pooblastilo carinskih organov st ...*1)) izjavlja, da, razen ce ni drugace jasno navedeno, ima to blago preferencialno ...* 2) poreklo. Versiunea slovacă Vyvozca vyrobkov uvedenych v tomto dokumente (cislo povolenia ...* 1)) vyhlasuje, ze okrem zretel'ne oznacenych, maju tieto vyrobky preferencny povod v .. *2). Versiunea finlandeză Tăssă asiakirjassa mainittujen tuotteiden vieja (tullin lupa n:o ...*1)) ilmoittaa, ettâ nămă tuotteet ovat, ellei toisin ole selvăsti merkitty, etuuskohteluun oikeutettuja ... alkuperătuotteita
PROTOCOL ADIŢIONAL din 4 mai 2005 la Acordul european instituind o asociere între România, pe de o parte, şi comunităţile europene şi statele membre ale acestora, pe de altă parte, pentru a ţine cont de aderarea Republicii Cehe, Republicii Estonia, Republicii Cipru, Republicii Letonia, Republicii Lituania, Republicii Ungare, Republicii Malta, Republicii Polone, Republicii Slovenia şi Republicii Slovace la Uniunea Europeană*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168789_a_170118]
-
cu domiciliul actual în Moldova, Chișinău, str. N. Dimo nr. 31, bl. 2, ap. 16. 31. CATER OLEG, fiul lui Ion și Ioana (fiica lui Macari Parfenie n. 07.02.1907 în Cisla-Telenesti și Maria n. 10.03.1919 în Cisla), născut la data de 6 martie 1981 în localitatea Mindresti, județul Telenesti, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Moldova, sat Cisla, jud. Telenesti. 32. CERNICA GABRIEL, fiul lui Cernica Ion (fiul lui Mihail n. 06.09.1915 în Sarateni
HOTĂRÂRE nr. 635 din 29 iunie 2005 privind redobandirea cetateniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169334_a_170663]
-
Ioana (fiica lui Macari Parfenie n. 07.02.1907 în Cisla-Telenesti și Maria n. 10.03.1919 în Cisla), născut la data de 6 martie 1981 în localitatea Mindresti, județul Telenesti, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Moldova, sat Cisla, jud. Telenesti. 32. CERNICA GABRIEL, fiul lui Cernica Ion (fiul lui Mihail n. 06.09.1915 în Sarateni și Maria n. 20.10.1918 în Sarateni) și Liusea, născut la data de 2 aprilie 1980 în localitatea Singerei, județul Bălti
HOTĂRÂRE nr. 635 din 29 iunie 2005 privind redobandirea cetateniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169334_a_170663]
-
reproduse. Versiunea spaniolă El exportador de los productos incluidos en el presente documento [autorizacion aduanera no ...* 1)] declară que, salvo indicacion en sentido contrario, estos productos gozan de un origen preferencial ...* 2). Versiunea cehă Vyvozce vyrobku uvedenych v tomto dokumentu [cislo povoleni ...* 1)] prohlasuje, ze krome zretelne oznacenych, măji tyto vyrobky preferencni puvod v ...*2). Versiunea daneză Eksportoren af varer, der er omfattet af naervaerende dokument, [toldmyndighedernes tilladelse nr. ...*1)], erklaerer, at varerne, medmindre andet tydeligt er angivet, hâr praeferenceoprindelse i
PROTOCOL nr. 3 din 21 februarie 2005 privind definirea notiunii de "produse originare" şi metodele de cooperare administrativa*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/173656_a_174985]
-
sao de origem preferencial ...*2). Versiunea slovenă Izvoznik blaga, zajetega s tem dokumentom [pooblastilo carinskih organov st ...*1)] izjavlja, da, razen ce ni drugace jasno navedeno, ima to blago preferencialno ...* 2) poreklo. Versiunea slovaca Vyvozca vyrobkov uvedenych v tomto dokumente [cislo povolenia ...* 1)] vyhlasuje, ze okrem zretel'ne oznacenych, maju tieto vyrobky preferencny povod v ...* 2). Versiunea finlandeză Tassa asiakirjassa mainittujen tuotteiden vieja [tullin lupă n:o ...*1)] ilmoittaa, etta nama tuotteet ovat, ellei toisin ole selvasti merkitty, etuuskohteluun oikeutettuja ...*2
PROTOCOL nr. 3 din 21 februarie 2005 privind definirea notiunii de "produse originare" şi metodele de cooperare administrativa*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/173656_a_174985]