137 matches
-
cap, migrene, astenie fizică și intelectuală, intoleranță la unele alimente care provoacă respingere, chiar la vederea lor. Durerile declanșate În dischinezia biliară sunt manifestate prin colică biliară, un sindrom dureros cauzat de creșterea presiunii În cavitatea veziculei prin obturarea canalului cistic (spre ficat) și a canalului coledoc (spre duoden). Durerile din zona ficatului și a veziculei, cu iradieri În umărul drept, sunt Însoțite de grețuri și vărsături bilioase, având caracter sporadic, cu repetare la intervale nedeterminate. Colica biliară este produsă În
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
hepatice comune și proprii către superior și la stânga, pentru a pune în evidență vena portă, gest important de realizat înainte de secționarea căii biliare principale. Se efectuează colecistectomia și apoi se secționează canalul hepatic comun la nivelul joncțiunii sale cu canalul cistic. Înainte de secționarea căii biliare principale trebuie căutată cu atenție prezența unei artere hepatice drepte accesorii sau înlocuitoare, cu originea în AMS și traiect ascendent, lateral față de VP și posterior față de CBP. Chirurgul trebuie să analizeze preoperator imaginile CT, căutând cu
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92201_a_92696]
-
pacienții tineri și cu tumori relativ mici ale colului pancreatic, cu factori de prognostic histopatologici favorabili, în încercarea de a menține funcția endocrină, poate fi indicată pancreatectomia centrală. Tumorile pentru care poate fi indicată acest gen de rezecție sunt neoplasmul cistic mucinos, neoplasmul solid pseudopapilar și tumorile neuroendocrine [9]. Prin această procedură chirurgicală se rezecă colul și segmentul proximal al corpului pancreatic, cu prezervarea venei și arterei splenice și pancreatojejunostomie pe ansă în Y à la Roux pentru bontul pancreatic distal
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92201_a_92696]
-
calea biliară accesorie) Este situat pe fața inferioară a lobului drept, în patul veziculei biliare, sau foseta veziculară, fiind conectat de ficat cu un țesut celular lax, care poate conține canalicule biliare aberante, venule și limfatice Fundul colecistului corespunde scobiturii cistice a marginii inferioare hepatice, proiectându-se pe peretele abdominal anterior, în unghiul format de limita rebordului costal cu marginea laterală a mușchiului drept abdominal - punctul vezicular, unde devine accesibil palpării. Fața inferioară a corpului, infundibulului și a colului vezicular are
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92148_a_92643]
-
inferioară a corpului, infundibulului și a colului vezicular are raporturi intime cu duodenul, cu care contractă foarte frecvent aderențe. Acest raport explică de ce fistulele colecisto-digestive se vor face mult mai frecvent cu duodenul și mult mai rar cu colonul. Canalul cistic, de lungime variabilă, 20-30 mm,unește colecistul cu calea biliară principală (CBP). Mucoasa sa prezintă o valvulă spirală, valvula lui Heister, iar peretele său formează un sfincter, sfincterul lui Lütkens. Joncțiunea cisticului cu CBP se face, de obicei, în unghi
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92148_a_92643]
-
duodenul și mult mai rar cu colonul. Canalul cistic, de lungime variabilă, 20-30 mm,unește colecistul cu calea biliară principală (CBP). Mucoasa sa prezintă o valvulă spirală, valvula lui Heister, iar peretele său formează un sfincter, sfincterul lui Lütkens. Joncțiunea cisticului cu CBP se face, de obicei, în unghi ascuțit. Triunghiul lui Calot sau triunghiul colecistectomiei este format de cistic, marginea dreaptă a CBP și marginea hepatică, în aria sa fiind artera cistică, care va aborda colecistul pe marginea superioară în
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92148_a_92643]
-
principală (CBP). Mucoasa sa prezintă o valvulă spirală, valvula lui Heister, iar peretele său formează un sfincter, sfincterul lui Lütkens. Joncțiunea cisticului cu CBP se face, de obicei, în unghi ascuțit. Triunghiul lui Calot sau triunghiul colecistectomiei este format de cistic, marginea dreaptă a CBP și marginea hepatică, în aria sa fiind artera cistică, care va aborda colecistul pe marginea superioară în contact cu un ganglion limfatic cvasiconstant - ganglionul cistic (Mascagni). Există multe variante ale abușării cisticului în CBP: în unghi
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92148_a_92643]
-
său formează un sfincter, sfincterul lui Lütkens. Joncțiunea cisticului cu CBP se face, de obicei, în unghi ascuțit. Triunghiul lui Calot sau triunghiul colecistectomiei este format de cistic, marginea dreaptă a CBP și marginea hepatică, în aria sa fiind artera cistică, care va aborda colecistul pe marginea superioară în contact cu un ganglion limfatic cvasiconstant - ganglionul cistic (Mascagni). Există multe variante ale abușării cisticului în CBP: în unghi drept, după un traiect paralel variabil cu CBP pe marginea dreaptă a acesteia
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92148_a_92643]
-
unghi ascuțit. Triunghiul lui Calot sau triunghiul colecistectomiei este format de cistic, marginea dreaptă a CBP și marginea hepatică, în aria sa fiind artera cistică, care va aborda colecistul pe marginea superioară în contact cu un ganglion limfatic cvasiconstant - ganglionul cistic (Mascagni). Există multe variante ale abușării cisticului în CBP: în unghi drept, după un traiect paralel variabil cu CBP pe marginea dreaptă a acesteia, pe marginea stângă a CBP după un traiect posterior variabil față de CBP, abușare directă în canalul
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92148_a_92643]
-
colecistectomiei este format de cistic, marginea dreaptă a CBP și marginea hepatică, în aria sa fiind artera cistică, care va aborda colecistul pe marginea superioară în contact cu un ganglion limfatic cvasiconstant - ganglionul cistic (Mascagni). Există multe variante ale abușării cisticului în CBP: în unghi drept, după un traiect paralel variabil cu CBP pe marginea dreaptă a acesteia, pe marginea stângă a CBP după un traiect posterior variabil față de CBP, abușare directă în canalul hepatic drept, sau după o încrucișare anterioară
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92148_a_92643]
-
om nu există un strat muscular veritabil. La nivelul canalului hepatic se descrie inconstant o asemenea condensare de fibre circulare ce constituie sfincterul lui Mirrizzi. VASCULARIZAȚIA ȘI INERVAȚIA CĂILOR BILIARE VASCULARIZAȚIA ARTERIALĂ Irigația arterială a colecistului este asigurată de artera cistică, ramură din artera hepatică dreaptă. În funcție de originea arterei cistice există o multitudine de variante anatomice care trebuie cunoscute de chirurgii biliari. În circa 20% dintre cazuri, artera cistică este situată în afara triunghiului Calot, având diverse origini din: artera hepatică dreaptă
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92148_a_92643]
-
canalului hepatic se descrie inconstant o asemenea condensare de fibre circulare ce constituie sfincterul lui Mirrizzi. VASCULARIZAȚIA ȘI INERVAȚIA CĂILOR BILIARE VASCULARIZAȚIA ARTERIALĂ Irigația arterială a colecistului este asigurată de artera cistică, ramură din artera hepatică dreaptă. În funcție de originea arterei cistice există o multitudine de variante anatomice care trebuie cunoscute de chirurgii biliari. În circa 20% dintre cazuri, artera cistică este situată în afara triunghiului Calot, având diverse origini din: artera hepatică dreaptă în stânga canalului hepatic, din artera hepatică stângă, din artera
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92148_a_92643]
-
CĂILOR BILIARE VASCULARIZAȚIA ARTERIALĂ Irigația arterială a colecistului este asigurată de artera cistică, ramură din artera hepatică dreaptă. În funcție de originea arterei cistice există o multitudine de variante anatomice care trebuie cunoscute de chirurgii biliari. În circa 20% dintre cazuri, artera cistică este situată în afara triunghiului Calot, având diverse origini din: artera hepatică dreaptă în stânga canalului hepatic, din artera hepatică stângă, din artera gastro-duodenală sau din pancreaticoduodenală superioară. Irigația arterială pentru CBP provine din artera pancreatico-duodenală superioară, ramură din gastro-duodenală, trecând anterior
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92148_a_92643]
-
rețea epicoledociană. Există două rețele vasculare intramurale: unul în grosimea peretelui CBP și altul submucos. VASCULARIZAȚIA VENOASĂ Venele colecistului se grupează pe fața superioară și pe flancul vezicular, perforează placa veziculară și se varsă direct în venulele porte ale fosetei cistice. Alte vene se varsă în arcada paracoledociană și de aici în vena portă. Venele CBP se varsă în cele două arcade venoase paracoledociene, arcada marginală dreaptă fiind tributară venei pancreaticoduodenale posterioare, pe când arcada stângă în vena pilorică. Cranial cele două
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92148_a_92643]
-
Extensia cancerului colecistului are particularități legate de raporturile sale anatomice, de limfaticele și irigația veziculei biliare. Lipsind musculara mucoasei limfaticele traversează peretele vezicular fără a forma plexuri la nivelul straturilor anatomice constitutive. Drenajul limfatic se face, fie direct în ganglionul cistic (Mascagni), fie în lanțul ganglionar paracoledocian. Prima stație este constituită de ganglionul cistic și ganglionii paracoledocieni. A doua stație este formată de lanțul ganglionar periarterial hepatic și pancreatico duodenal. Drenajul limfatic urmează traiectul arterei celiace, mezenterice superioare și a venei
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92148_a_92643]
-
irigația veziculei biliare. Lipsind musculara mucoasei limfaticele traversează peretele vezicular fără a forma plexuri la nivelul straturilor anatomice constitutive. Drenajul limfatic se face, fie direct în ganglionul cistic (Mascagni), fie în lanțul ganglionar paracoledocian. Prima stație este constituită de ganglionul cistic și ganglionii paracoledocieni. A doua stație este formată de lanțul ganglionar periarterial hepatic și pancreatico duodenal. Drenajul limfatic urmează traiectul arterei celiace, mezenterice superioare și a venei renale stângi. Difuziunea limfatică poate avea trei căi: cea directă intrahepatică, cea superioară
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92148_a_92643]
-
provocate de intervențiile asupra căilor biliare (sfincterotomie endoscopică, colangiografie endoscopică retrogradă, stentare biliară endoscopică sau percutană) [13]. La examenul obiectiv se poate constata: icterul,hepatomegalia și semnul Courvoisier - hidropsul vezicular biliar nedureros (doar în colangiocarcinoamele situate distal de confluența ductului cistic cu calea biliară principală) [19, 20]. TABLOUL CLINIC AL COLANGIOCARCINOMULUI INTRAHEPATIC Vârful de incidență este între vârsta de 55 și 75 de ani, cu ceva mai coborât decât în colangiocarcinomul extrahepatic. Există o distribuție relativ egală între sexe, dar cu
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareș Buiga, Șerban Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92153_a_92648]
-
an [22, 35]. ISTORIA NATURALĂ A COLANGIOCARCINOMULUI EXTRAHEPATIC Extensia locală și la distanță Colangiocarcinomul ductal prezintă mai rar metastaze la distanță în momentul prezentării, este mai caracteristică invazia directă în organele adiacente: ficat (tumorile perihilare), calea biliară principală, colecist, duct cistic, pancreas și duoden (tumorile distale). Tumora se poate extinde la elementele vasculare din pediculul hepatic - vena portă și artera hepatică, cu apariția invaziei vasculare, a trombozei vasculare sau a infiltrației vasculare. Invazia vasculară în trunchiul comun al venei porte sau
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareș Buiga, Șerban Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92153_a_92648]
-
hipoecogen față de parenchimul din jur și omogen, tumorile mai mari putând fi neomogene cu zone transonice central. Conturul tumoral este în general neregulat, iar delimitarea adeseori imprecisă. Majoritatea cazurilor produc obstrucția CBD cu dilatarea CBP,CBIH și colecistului, sigur dacă cisticul este permeabil. În 50% din cazuri este dilatat și canalul Wirsung, ceea poate constituie un semn important de diagnostic diferențial [26,27]. Alte mase retroperitoneale. Adenopatiile și tumorile retroperitoneale pot interesa CBP în segmentul său retroduodenal. În astfel de cazuri
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92155_a_92650]
-
T4 Tumoră cu invazie periductală Tumorile multiple sunt reprezentate de obicei de metastazarea celei primare. N (ganglionii regionali) Ganglioni regionali pentru tumorile din lobul drept sunt reprezentați de: ganglionii arterei hepatice, ai venei porte, ai caii biliare principale, ai canalului cistic, periduodenali și peripancreatici, iar pentru tumorile lobului stâng de către: ganglionii hilului hepatic, ai micii curburi gastrice și ai micului epiploon [6]. Determinările ganglionare la nivelul trunchiului celiac, periaortice sau pericave sunt considerate ca determinări secundare la distanță (M1) [7]. STADIALIZAREA
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92162_a_92657]
-
clasificate în intrahepatice și extrahepatice, limita de demarcație între cele două tipuri fiind reprezentată de ductele biliare secundare [4]. La rândul său, colangiocarcinomul extrahepatic este subîmpărțit în perihilar și distal, limita anatomică între cele două subtipuri fiind reprezentată de ductul cistic. Deși alegerea ductului cistic drept graniță între cele două tipuri pare a fi aleatorie având în vedere variabilitatea inserției acestuia la nivelul căii biliare principale de la individ la individ, cele două entități trebuie să fie privite independent datorită diferențelor privind
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92156_a_92651]
-
extrahepatice, limita de demarcație între cele două tipuri fiind reprezentată de ductele biliare secundare [4]. La rândul său, colangiocarcinomul extrahepatic este subîmpărțit în perihilar și distal, limita anatomică între cele două subtipuri fiind reprezentată de ductul cistic. Deși alegerea ductului cistic drept graniță între cele două tipuri pare a fi aleatorie având în vedere variabilitatea inserției acestuia la nivelul căii biliare principale de la individ la individ, cele două entități trebuie să fie privite independent datorită diferențelor privind managementul lor [3]. Localizarea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92156_a_92651]
-
stâng, în ducte secundare; colangiocarcinomul perihilar care afectează canalul hepatic comun și bifurcația lui în cele două ducte hepatice drept și stâng în ducte secundare; al treilea tip îl reprezintă colangiocarcinomul extrahepatic sau distal, care afectează coledocul, de la abușarea ductului cistic până la papilă, fiind însă distinct de tumorile ampulare. Cele trei tipuri trebuie privite ca entități distincte, având în vedere aspectul lor imagistic și managementul diferit. Colangiocarcinomul intrahepatic Localizarea intrahepatică reprezintă doar 5- 10% din totalul colangiocarcinoamelor [13,15], dar este
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92156_a_92651]
-
27], sau de chistadenomul/chist adenocarcinomul biliar (în care caz chistele intratumorale nu comunică cu arborele biliar) [28]. Colangiocarcinomul perihilar Localizarea perihilară a colangiocarcinomului, între nivelul bifurcației ductelor biliare principale în ducte secundare și unirea ductului hepatic comun cu ductul cistic, este cea mai frecventă, reprezentând cca 60-70% din totalul colangiocarcinoamelor [13,15]. Datorită interesării ductelor biliare mari, cu apariția precoce a icterului și uneori a angiocolitei, diagnosticul acestui tip de tumoră se face mai rapid decât în cazul colangiocarcinoamelor intrahepatice
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92156_a_92651]
-
pe cele extrahepatice. Colangiocarcinomul perihilar este definit diferit de Uniunea Internațională de Control a Cancerului (UICC) și de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) [32,33]. UICC definește drept limite anatomice ale carcinomului perihilar proximal ductele biliare secundare iar distal joncțiunea cisticului cu ductul hepatic comun, în timp ce OMS include aici doar tumorile hilare, Klatskin, cu origine în ductele hepatice drept și stâng la confluența lor sau foarte aproape de aceasta, fără a include și joncțiunea cisticului (fig. 143, 144). Mulți autori [3] subliniază
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92156_a_92651]