11,674 matches
-
cap formator să sfărâme aceste structuri și să întocmească pe baza faptelor altele, și Renașterea, Romantismul dispar sau rămân alături de alte unghiuri istorice". Pornind de la un Babel literar, istoricul va realiza o construcție solidă, echivalentă celor arhitectonice. Paginile citite și citate sunt cărămizile lui, rebuturile artistice reprezintă molozul păstrat din necesități de contrast, iar liantul ce ține la un loc întregul edificiu e viziunea globală a istoricului literar - și forța de a o impune. Departe, așadar, de a se reduce la
Farmecul istoriei literare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10513_a_11838]
-
cînd acesta le invocă reverențios. Iar reverența îmbracă multe forme. Poate fi ludică, precum în cazul lui Charles Surface, care încearcă să-și ascundă - cu jemenfichism - trăirile. Sau poate fi covîrșitor de orgolioasă, ca în cazul nobilului spaniol mai sus citat, ce spune cu emfază: sînt atîția și au atîtea fapte extraordinare la activ, încît nu aș mai isprăvi în veci, de-ar fi să vi-i prezint, în amănunt, pe toți; j’en passe et des meilleurs. Și totuși am
Portretele trăiesc by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13174_a_14499]
-
Interacțiunea 162); „urma să plece pentru aproape o săptămînă, probabil în străinătate, să încheie un contract nu știu ce și... urma să vină astăzi” (Interacțiunea 114). Nu știu ce e deseori folosit în relatarea spuselor altora (cum se întîmplă de altfel și în textele citate mai sus din Antologia lui O. Bîrlea, în care sînt expediate replicile unor personaje din basm), marcînd neimplicarea în poziția și în argumentele citate ironic și profund neconvingător: „cei care sunt împotriva experimentelor pe animale, din tot felul de considerente
„Nu știu ce” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13193_a_14518]
-
Nu știu ce e deseori folosit în relatarea spuselor altora (cum se întîmplă de altfel și în textele citate mai sus din Antologia lui O. Bîrlea, în care sînt expediate replicile unor personaje din basm), marcînd neimplicarea în poziția și în argumentele citate ironic și profund neconvingător: „cei care sunt împotriva experimentelor pe animale, din tot felul de considerente, nu știu ce, încât ajung să fie o piedică-n calea științei” (CORV 74). Ca în cazul oricăror clișee, există tendințe individuale: nu toți le folosim
„Nu știu ce” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13193_a_14518]
-
în an electoral, sediul Bibliotecii Naționale, prădat de hoți și degradat de vreme”. Asta înseamnă, în bani publici, că felurite lucrări în interior au fost compromise de intemperii, ceea ce înseamnă alți bani pentru aceeași distracție. * Pe prima pagină a ziarului citat, un titlu băgător în sperieți: “Venind din Asia, ca și SARS, gripa găinilor poate declanșa oricînd o pandemie care va distruge o treime din omenire”. Un vaccin împotriva acestei gripe va fi disponibil în România de-abia în mai-iunie curent
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13203_a_14528]
-
citit Maiorescu: el spune exact ce vor spune Lovinescu, Zeletin și ceilalți istorici ai civilizației. În articolul din 1868, de la care a pornit totul, și anume În contra direcției de astăzi în cultura română, frazele cele mai răstălmăcite (și aproape exclusiv citate) sînt acelea în care Maiorescu socotește forma fără fond pernicioasă (și, oare, nu este? nu ne convingem astăzi, ca și după 1918, de pericolele ei?) și crede că „este mai bine să nu facem o școală deloc decît să facem
„Formele fără fond” sau prima bătălie canonică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13204_a_14529]
-
Direcția nouă, Maiorescu adaugă că această conștiință clară e cerută de împrejurarea că nu trăim pe o insulă, izolați de lume, și așteptînd „dezlegarea problemelor” de la sine. Și iată, în continuarea celui de mai sus, pasajul esențial (mult mai rar citat decît altele, ignorat complet de Lovinescu în monografie) pe care criticii ideii lui Maiorescu l-ar fi putut iscăli liniștiți: „Așa însă nu este situațiunea noastră. Timpul dezvoltării ne este luat, și tema cea mare este de-al înlocui prin
„Formele fără fond” sau prima bătălie canonică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13204_a_14529]
-
al României la Strasbourg, a declarat recurs în anulare. Pe cît punem pariu că fostul procuror nu va păți nimic? lPotrivit aceluiași ziar partidul relansat de Gigi Becali, “Noua Generație” ar fi coșmarul lui Vadim Tudor, deoarece, consideră analiștii ziarului citat, mesajul politic al patronului echipei Steaua s-ar adresa alegătorilor care altfel ar vota pentru PRM. Gigi Becali, cunoscut pentru scandalurile pe care le-a avut cu oameni din presă pe care i-a amenințat, înjurat și lovit, a declarat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13252_a_14577]
-
nu au un Agathon, ca noi. Și nici un Miron Mitrea, ar adăuga Cronicarul. * Guvernul a organizat un forum economic la Sinaia. Cu acest prilej, premierul Năstase a ținut un discurs pe care ADEVĂRUL îl consideră roz. Nu numai atît. Ziarul citat titrează pe prima pagină că discursul premierului a fost contrat dur de economistul șef al Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare. * În raportul anual al organizației Reporters sans Frontieres, citat tot de Adevărul, România și Serbia sînt singurele țări europene
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13252_a_14577]
-
pe care ADEVĂRUL îl consideră roz. Nu numai atît. Ziarul citat titrează pe prima pagină că discursul premierului a fost contrat dur de economistul șef al Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare. * În raportul anual al organizației Reporters sans Frontieres, citat tot de Adevărul, România și Serbia sînt singurele țări europene în care situația presei s-a înrăutățit. Acest lucru e susținut și de jurnaliștii români, care simt pe pielea și pe buzunarul lor cît de bine e să faci această
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13252_a_14577]
-
ori, aruncate cu furca, paralel cu textul, în afara și nu în inima lui. În rest, nu e pagină, în această carte de peste 500 de pagini, în care să nu găsești ceva interesant, ceva de subliniat, ceva ce ar trebui, neapărat, citat. (Am rămas, “în consecință”, cu un teanc de foi pe care mi-am extras “citatele obligatorii”!). Pentru “intelectualul român” încă recalcitrant la o anumită idee de altitudine culturală a cinematografului, cartea poate funcționa ca un șoc revelator. Pentru studenții la
Wonderful by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13268_a_14593]
-
vreodată publică agenda de telefoane?!) au tupeul să vorbească despre Dosar, și intru în fondul chestiunii. Am să-i reamintesc, pe scurt, cititorului contextul în care am devenit pentru funcționarii de la MCA Romania personajul odios de mai sus. În articolul citat, vorbeam despre dificultatea pe care un intelectual etnic român, în România anului 2003, o are când denunță activitatea xenofobă, antisemită sau rasistă a unor concetățeni. Invocam, ca exemplu de diminuare ori chiar zădărnicire a eforturilor sale, faptul că unele instituții
Monitorizare sau defăimare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13275_a_14600]
-
deschise spre “lumea întreagă”, cu o curiozitate excitată și o retină mereu gata să înregistreze evenimente, obiecte, mișcări, imagini, proiecții ale fanteziei, se potrivea de minune sensibilității sale, imaginației lui “imperialiste”. I-a venit exact la momentul oportun definiția deja citată a “imaginii poetice” ca ecuație între elemente cât mai îndepărtate între ele sau, zicea el, cât mai apropiate, căci contiguitatea metonimică putea face servicii similare celor ale metaforei. Micul moment futurist-dadaist-constructivist de la “75 H.P.” a fost, așadar, unul de exercițiu
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
această Curte dă dreptate Tribunalului București care a respins înscrierea alianței. Temeiul e că sigla aleasă de cele două partide DA, de la numele alianței “Dreptate și Adevăr”, ar transmite mesaje subliminale alegătorilor. * În editorialul pe care îl semnează în ziarul citat, Dan Pavel e de părere că România e condamnată la integrare în Uniunea Europeană, în ciuda corupției din țara noastră, de întîrzierea reformelor și altele și altele. Editorialistul citează o convorbire pe care a avut-o cu celebrul disident rus, Vladimir Bukovski
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13315_a_14640]
-
Bibliografia numără douăzeci de pagini și majoritatea titlurilor sînt cărți străine, de strictă specialitate. Pe fiecare pagină a cărții sînt citați mai mulți dintre autorii cuprinși în bibliografie și întreg discursul se construiește, cît se poate de personal, în jurul reflecțiilor citate. Dacă studiile românești din această zonă sau din zone îndeaproape înrudite - nu atît de absente pe cît am fi tentați să credem - păcătuiesc prin banalitate, stîngăcie terminologică și interpretativă, cartea lui Matei Georgescu se află la extrema opusă. Nu vreau
Despre moarte, cu erudiție by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13319_a_14644]
-
De ce sînt încurajate falsurile și „luările de opinie” deplasate, artificiale - precum cea de față? Marta Petreu, și nu numai dumneaei, într-un amplu serial publicat în revista „22”, „demontează” cu argumente concrete falsul Alexandrei Lavastine: citate eronat selectate, surse greșit citate, neverificate, plagiat, false situări în context etc. - Mi-a plăcut foarte mult să citesc articolele Martei Petreu, în care a evidențiat erorile Alexandrei Lavastine privind modul în care ea l-a tratat pe Cioran (în principal). Am găsit multe exemple
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
guvernului, Șerban Mihăilescu, nu se lasă mai prejos. După ce a fost demis din echipa de la Palatul Victoria, pentru că are probleme de imagine, Șerban Mihăilescu a găsit de cuviință să revină în lumina reflectoarelor, cum scrie Ziua: “Miki se întoarce”. Ziarul citat reproduce cîteva dintre panseurile acestuia: “Opoziția e plină de papagali.” PSD va cîștiga viitoarele alegeri”. Telejurnalul era mai bun. Șerban Mihăilescu a mai spus, într-o conferință de presă de la Sibiu de unde au fost culese și citatele anterioare, că se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13355_a_14680]
-
firme și a dat „tunuri” de miliarde. El se află în libertate”. l Potrivit ziarului ADEV|RUL, premierul Năstase dă telefon la Eximbank pentru a veni în sprijinul unei firme private care avea nevoie de un credit. Titlul din ziarul citat dădea însă de înțeles cu totul altceva: „Premierul Năstase a pus pile la Eximbank unei firme private pentru 2 milioane de euro”, cu alte cuvinte, premierul Năstase a pus pile unei firme la Eximbank în schimbul a două milioane de euro. l
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13375_a_14700]
-
la judecata de apoi de Petru Dumitriu, în Supraviețuirile lui Cosașu. Aici e proba talentului în cazul unor "cópii după natură". Nu poți să nu compari, iar Miron Bergmann vădește o înzestrare de romancier mult mai firavă decît a celor citați mai sus, deși în Tinerețea unui comisar politic sînt și cîteva scene tari izbutite, tensiuni bine dozate, atmosferă. Dar, cu excepția personajului Miron, celelalte sînt doar contururi în tușe prea groase sau prea subțiri, fără carne vie, fără sentimente, fără umor
Un roman autobiografic by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12008_a_13333]
-
mijloacele specifice aecstei arte în care Brâncuși însuși a excelat, noi sensuri și perspective asupra operelor brâncușiene conservate în muzeele din Craiova și București. Lansarea acestuia a avut loc pe 26 noiembrie 2004 la Institutul Cultural Român din Paris. Merită citată o interesantă observație din Prefață semnată de Petre Răileanu și intitulată Oglinzi ale invizibilului/ Miroirs de l'invisible, pentru a aduce în discuție și conotațiile exploatate de marketingul comercial pentru cateva simboluri brîncușiene: "În anii din urmă, formele imaginate de
Brâncuși în secolul XXI by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12012_a_13337]
-
Matthew Gale din aforismele brâncușiene. "Beauty is absolute balance", "When we are no longer children, we are already dead", "Do not look for obscure formulae or for mysteries; I give you pure joy": așa sună în engleză cele trei aforisme citate deja de noi în prezentarea volumului de la Humanitas. În studiul său Endless Brâncuși, Carmen Giménez, unul din curatorii expoziției, sugerează o abordare unitară a tuturor aspectelor creației sculptorului român: "A fost Brâncuși sculptor, arhitect sau fotograf? Preistoric sau clasic? Modern
Brâncuși în secolul XXI by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12012_a_13337]
-
particulară, întemeiată estetic: la cuvintele în -ie, genitiv-dativul ar prezenta "o urîtă concurgere a trei i": filosof-iii; lingvistul - care propune diferențierea în scris între i vocalic (i ) și i semivocalic (scris i ) - era de părere că la cuvintele din seria citată ar fi fost de ajuns să se scrie cu doi i, pentru a indica pronunția bisilabică, forma articulată filosofii acesteia fiind astfel diferențiată de cea nearticulată: acestei filosofii. Reținem de aici cîteva lucruri importante: în a doua jumătate a secolului
Normă și eufonie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12072_a_13397]
-
din lirica populară românească, dar și din poeți români ca Dosoftei, Teodor Corbea și pașoptiștii prezenți în Epigonii, D. Bolitineanu, Heliade-Rădulescu, Grigore Alexandrescu, Mureșanu și Alecsandri. Lui Eminescu i-a plăcut desigur precizarea lui Cipariu despre valoarea artistică a poeziilor citate, autorul fiind uneori constrâns de necesități didactice să exemplifice și cu poezii ce nu dovedeau calități artistice deosebite, fiind banale stihuiri: "Exemplele din Forma VI-VIII numai de lipsă mare le-am luat din Psaltirea în versuri (ms.) a lui
Cipariu și Eminescu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/12114_a_13439]
-
pentru cei de o anumită vîrstă, dar tot mai necesare pentru cei foarte tineri, care riscă să nu le mai înțeleagă fără explicații și glosări. Dublul limbaj al sărbătorii - cel privat și cel public - e evocat în primul dintre volumele citate: "bîtele proveneau de la brazii de Crăciun - pardon, de la Ťpomii de iarnăť, cum li se spunea oficial"; "sărbătorile de Crăciun erau Ťsărbători de iarnăť, Moș Crăciun era Moș Gerilă" (Paul Cernat, 23, 57); în aceeași carte e povestită experiența căutării bradului
Fragmente tematice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12159_a_13484]
-
ie (cășărie, măjărie) sau în -(ăr)ici (vinărici). O descriere istorică precisă și detaliată a fenomenului se poate găsi în dicționarul de Instituții feudale din țările române (coordonatori Ov. Sachelarie și N. Stoicescu), 1988, care cuprinde toți termenii mai sus citați. Desemnărilor de impozite li se adaugă serii de denumiri pentru slujbașii care le adunau (birari, ciblari, găletari, mierari etc.), pentru tipurile de impozitați (birnic, lude), pentru diversele scutiri de impozite (ridicătură, scădere), expresii precum a da bir cu fugiții ș.
Biruri,taxe, impozite by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12183_a_13508]