734 matches
-
polii celulari. Polul apical (luminal) al fiecărei celule prezintă o margine în perie cu microvili, ceea ce furnizează o suprafață crescută pentru numărul mare de canale și transportori membranari necesari pentru reabsorbția moleculelor. Celulele prezintă un număr mare de mitocondrii în citoplasma, ceea ce denotă o activitate biologică intensă. Membranele plasmatice ale celulelor tubului proximal sunt prezintă un grad semnificativ de interdigitare, ceea ce crește suprafața membranei polului bazal disponibilă pentru pomparea moleculelor în afara celulei. Ca o consecință, limitele dintre celulele adiacente nu sunt
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
asemeni un grad de interdigitare extinsă, la fel ca la tubul proximal, iar limitele intercelulare sunt neclare. 24.5.4. Tubul colector Tubii colectori sunt alcătuiți din epiteliu cilindric unistratificat, ce pare mai puțin specializat decât cel al tubilor distali. Citoplasma este clară iar limitele celulare sunt distincte. Ducturile colectoare se unesc și devin din ce în ce mai mari pe măsură ce coboară prin zona medulară. Epiteliul tuburilor colectoare are caracteristica aparte de permeabilitate variabilă pentru apă, sub controlul hormonului retrohipofizar ADH. Tubii colectori se unesc
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
polii celulari. Polul apical (luminal) al fiecărei celule prezintă o margine în perie cu microvili, ceea ce furnizează o suprafață crescută pentru numărul mare de canale și transportori membranari necesari pentru reabsorbția moleculelor. Celulele prezintă un număr mare de mitocondrii în citoplasma, ceea ce denotă o activitate biologică intensă. Membranele plasmatice ale celulelor tubului proximal sunt prezintă un grad semnificativ de interdigitare, ceea ce crește suprafața membranei polului bazal disponibilă pentru pomparea moleculelor în afara celulei. Ca o consecință, limitele dintre celulele adiacente nu sunt
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
asemeni un grad de interdigitare extinsă, la fel ca la tubul proximal, iar limitele intercelulare sunt neclare. 24.5.4. Tubul colector Tubii colectori sunt alcătuiți din epiteliu cilindric unistratificat, ce pare mai puțin specializat decât cel al tubilor distali. Citoplasma este clară iar limitele celulare sunt distincte. Ducturile colectoare se unesc și devin din ce în ce mai mari pe măsură ce coboară prin zona medulară. Epiteliul tuburilor colectoare are caracteristica aparte de permeabilitate variabilă pentru apă, sub controlul hormonului retrohipofizar ADH. Tubii colectori se unesc
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
elecroliți (K+, Mg2+, PO4H-, SO42+, HCO3-, Na+, Cl-, K+), proteine, glucide și lipide. Membrana celulară prezintă trei straturi, cel intern și cel extern fiind protidice iar cel din mijloc lipidic. Conferă formă celulei și delimitează conținutul. În interior se găsesc citoplasma, organitele celulare și nucleul. Citoplasma, situata între membrana celulară si membrana nucleară, conține toate organitele celulare. Organitele celulare: Reticulul endoplasmatic are aspectul unei rețele tubulare ce face legătura între nucleu și exteriorul celulei, străbătând membrana celulară. Poate fi granular și
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
HCO3-, Na+, Cl-, K+), proteine, glucide și lipide. Membrana celulară prezintă trei straturi, cel intern și cel extern fiind protidice iar cel din mijloc lipidic. Conferă formă celulei și delimitează conținutul. În interior se găsesc citoplasma, organitele celulare și nucleul. Citoplasma, situata între membrana celulară si membrana nucleară, conține toate organitele celulare. Organitele celulare: Reticulul endoplasmatic are aspectul unei rețele tubulare ce face legătura între nucleu și exteriorul celulei, străbătând membrana celulară. Poate fi granular și agranular. Reprezintă sistemul circulator al
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
conține toate organitele celulare. Organitele celulare: Reticulul endoplasmatic are aspectul unei rețele tubulare ce face legătura între nucleu și exteriorul celulei, străbătând membrana celulară. Poate fi granular și agranular. Reprezintă sistemul circulator al celulei și o structură de rezistență a citoplasmei. Sintezele celulare și secreția acestora se realizează prin ribozomi (granulele lui Palade) și aparatul Golgi. Ribozomii sunt situați de-a lungul membranei reticulului endoplasmatic granular. Ei sintetizează proteine folosind informațiile aduse de către ARN-ul pe care îl conțin de la AND
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
de fiecare celulă. Majoritatea fibrelor musculare încep și se termină în tendoane. Numărul acestor celule rămâne constant de la naștere, modificându-se doar volumul, sub influența vârstei, antrenamentului și nutriției. Celulele musculare striate sunt alcătuite din membrană celulară (sarcolemă), nuclei și citoplasmă (sarcoplasmă), în care se găsesc ribozomi (sarcozomi), reticul sarcoplasmatic, aparat Golgi și incluziuni sarcopiasmatice. Alături de aceste organite este prezent un aparat contractil alcătuit din miofibrile. Sistemul tubular transvers este reprezentat de invaginații ale sarcolemei spre sarcoplasmă ce formează o rețea
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
fundamentale de meningioame, dintre care primele trei, și cele mai frecvente (reprezentând peste 90% din cazuri !) sunt benigne. Astfel există: 1. Meningiomul endoteliomatos (Fig. 9) sau meningotelial sau sincitial care este format din celule voluminoase cu nucleu moderat colorat și citoplasmă abundentă și cu membrane rău delimitate, dispuse în cuiburi, insule sau lobuli (deseori de aspect sincitial) separați printr-o tramă conjunctivă bogată în fibrile de reticulină și vase de sânge. Acestea se transformă adeseori în corpi psamomatoși și corespund tipului
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
a sacului fetal terminat cu detașarea membranelor fetale. Reducerea în mărime a uterului conduce la săderea în dimensiuni a tulpinei carunculare și dilatarea criptelor materne ( BOITOR I. 1984, GRUNERT E., 1978). Electronomicroscopic s-au constatat acumulări abundente de mitocondrii în citoplasma celulelor epiteliale, semn al unei activități enzimatice intense. Fibra musculară își reduce lungimea foarte mult, de la 750 µ în prima zi postpartum, la 200 µ în următoarele zile, fapt care determină retractarea și contractarea miometrului. Regenerarea glandelor uterine are loc
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
că celulele care evoluează spre plasmocit suferă o serie de transformări, care îi conferă caracterul de secreție al anticorpilor: pierderea receptorilor de membrană, dezvoltarea reticulului endoplasmic și aparatului Golgi, care este implicat în glicozilarea imunoglobulinelor, creșterea numărului poliribozomilor liberi din citoplasmă. Imunitatea umorală Autoapărarea uterului pe cale umorală este asigurată în primul rând de imunoglobuline (Ig) și proteinele cu rol de anticorpi. Imunoglobulinele se găsesc sub formă de molecule libere sau de receptori de membrane pentru antigen pe suprafața limfocitelor B, fiind
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
cât o nucă, membrana este îngroșată, de consistență fermă, de culoare gălbuie, lichidul cavitar fiind citrin, iar uneori gălbuiroșiatic. Histologic prezintă zona celulelor foliculare cu aspect amorf, cu rare celule alungite, teaca internă fiind formată din celule mari, rotunde, cu citoplasma abundentă, vacuolizată și nuclei bogați în cromatină (BOGDAN AL. și col. 1981). Chiști ai corpului luteal Sunt chiști ovulatori, care provin prin degenerescența chistică a unui corp luteal, aflat în faza de organizare, datorită unei insuficiențe de hormoni luteinizanți LH
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
polii celulari. Polul apical (luminal) al fiecărei celule prezintă o margine în perie cu microvili, ceea ce furnizează o suprafață crescută pentru numărul mare de canale și transportori membranari necesari pentru reabsorbția moleculelor. Celulele prezintă un număr mare de mitocondrii în citoplasma, ceea ce denotă o activitate biologică intensă. Membranele plasmatice ale celulelor tubului proximal sunt prezintă un grad semnificativ de interdigitare, ceea ce crește suprafața membranei polului bazal disponibilă pentru pomparea moleculelor în afara celulei. Ca o consecință, limitele dintre celulele adiacente nu sunt
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
asemeni un grad de interdigitare extinsă, la fel ca la tubul proximal, iar limitele intercelulare sunt neclare. 24.5.4. Tubul colector Tubii colectori sunt alcătuiți din epiteliu cilindric unistratificat, ce pare mai puțin specializat decât cel al tubilor distali. Citoplasma este clară iar limitele celulare sunt distincte. Ducturile colectoare se unesc și devin din ce în ce mai mari pe măsură ce coboară prin zona medulară. Epiteliul tuburilor colectoare are caracteristica aparte de permeabilitate variabilă pentru apă, sub controlul hormonului retrohipofizar ADH. Tubii colectori se unesc
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
de transport și în formarea unor structuri membranoase implicate în procese biologice esențiale. Genomul bacterian este alcătuit dintr-un singur cromozom (organisme haploide), care conține toate genele esențiale pentru existența celulei bacteriene și este situat direct în zona centrală a citoplasmei, formând nucleoidul neacoperit de o membrană nucleară. Frecvent, celulele bacteriene conțin în structura lor genetică și unități ereditare extracromozomale sau plasmide, sub forma unor cromozomi miniaturali, separați fizic de cromozom. Plasmidele conțin la rândul lor informație genetică accesorie și pot
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
de la care provine și denumirea genului (Figura 4.5). Pereții celulei au două straturi: peretele extern este compus din celuloză, în timp ce peretele intern este din chitină. Nucleul este suspendat în vacuola centrală prin filamente fine citoplasmatice. Cloroplastele sunt inserate în citoplasma periferică, iar numărul lor este variabil și redus. Sub acțiunea luminii masa de Spirogyra produce oxigen, eliberat sub formă de bule în decursul fotosintezei. 4.2.1.2. Tipuri de biosorbenți conform modului de obținere Biosorbenții microbiologici se pot obține
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
polii celulari. Polul apical (luminal) al fiecărei celule prezintă o margine în perie cu microvili, ceea ce furnizează o suprafață crescută pentru numărul mare de canale și transportori membranari necesari pentru reabsorbția moleculelor. Celulele prezintă un număr mare de mitocondrii în citoplasma, ceea ce denotă o activitate biologică intensă. Membranele plasmatice ale celulelor tubului proximal sunt prezintă un grad semnificativ de interdigitare, ceea ce crește suprafața membranei polului bazal disponibilă pentru pomparea moleculelor în afara celulei. Ca o consecință, limitele dintre celulele adiacente nu sunt
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
asemeni un grad de interdigitare extinsă, la fel ca la tubul proximal, iar limitele intercelulare sunt neclare. 24.5.4. Tubul colector Tubii colectori sunt alcătuiți din epiteliu cilindric unistratificat, ce pare mai puțin specializat decât cel al tubilor distali. Citoplasma este clară iar limitele celulare sunt distincte. Ducturile colectoare se unesc și devin din ce în ce mai mari pe măsură ce coboară prin zona medulară. Epiteliul tuburilor colectoare are caracteristica aparte de permeabilitate variabilă pentru apă, sub controlul hormonului retrohipofizar ADH. Tubii colectori se unesc
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
polii celulari. Polul apical (luminal) al fiecărei celule prezintă o margine în perie cu microvili, ceea ce furnizează o suprafață crescută pentru numărul mare de canale și transportori membranari necesari pentru reabsorbția moleculelor. Celulele prezintă un număr mare de mitocondrii în citoplasma, ceea ce denotă o activitate biologică intensă. Membranele plasmatice ale celulelor tubului proximal sunt prezintă un grad semnificativ de interdigitare, ceea ce crește suprafața membranei polului bazal disponibilă pentru pomparea moleculelor în afara celulei. Ca o consecință, limitele dintre celulele adiacente nu sunt
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
asemeni un grad de interdigitare extinsă, la fel ca la tubul proximal, iar limitele intercelulare sunt neclare. 24.5.4. Tubul colector Tubii colectori sunt alcătuiți din epiteliu cilindric unistratificat, ce pare mai puțin specializat decât cel al tubilor distali. Citoplasma este clară iar limitele celulare sunt distincte. Ducturile colectoare se unesc și devin din ce în ce mai mari pe măsură ce coboară prin zona medulară. Epiteliul tuburilor colectoare are caracteristica aparte de permeabilitate variabilă pentru apă, sub controlul hormonului retrohipofizar ADH. Tubii colectori se unesc
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
metabolică. Din punct de vedere chimic, joncțiunile gap constau din proteine și lipide. S-a identificat o proteină cu greutatea moleculară de 27000 kDa, numită conexină, ce ar reprezenta principalul constituent al celor 6 subunități. Introducerea unei substanțe fluorescente în citoplasma unui axon este urmată de apariția ei în zona postsinaptică, fără ca materialul fluorescent să fie identificat în spațiul extracelular, ceea ce demonstrează lipsa de comunicare a canalelor intracelulare cu spațiul extracelular. Invers, după ce lanthanum sau peroxidaza au fost injectate în spațiul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
dependent), cu participarea receptorilor presinaptici ca factori de reglare ai fenomenului. Aceștia contribuie la adaptarea recaptării în funcție de necesitățile variabile ale neurotransmiterii. I.5.1.3. Stocarea substanțelor mediatoare Stocarea substanțelor sintetizate sau recaptate în teritoriul presinaptic se realizează fie în citoplasmă, fie în veziculele butonului sinaptic. - Fracția citoplasmatică include moleculele recent sintetizate sau recaptate. Ea reprezintă compartimentul labil, expus în permanență proceselor enzimatice de degradare și refacere rapidă de la nivelul butonului terminal. Cantitativ, fracția citoplasmatică a neurotransmițătorului reprezintă mult mai puțin
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
parte din noradrenalina eliberată în lichidul extracelular al fantei sinaptice (fig. 49). Procesul de captare (uptake) are la bază mecanisme de transport activ realizate în doi timpi. Într-un prim moment are loc traversarea membranei axoplasmatice din lichidul extracelular în citoplasmă realizată contra gradientului de concentrație cu participarea ATP și ionilor de Mg2+. Captarea și stocarea catecolaminelor în veziculele presinaptice contribuie atât la menținerea gradientelor de concentrație veziculară, cât și la limitarea în timp a efectelor postsinaptice a impulsurilor adrenergice. În comparație cu
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de precursori inactivi, care devin activi numai în intestin. Pe de altă parte, țesutul glandular pancreatic are proprietatea de a distruge enzimele proprii sau a le neutraliza printr-o antienzimă, și anume antitripsina (inhibitorul tripsinei). Această substanță este depozitată în citoplasma celulelor glandulare în jurul granulelor de enzime și previne activarea exagerată a tripsinei, atât în celulele secretoare, cât și în acinii și duetele pancreatice. Deoarece tripsina activează și alte enzime proteolitice, inhibitorul tripsinei poate preveni, de asemenea, și activarea acestora. Atunci când
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
este mai redus și sunt dispuse în regiunile axilară, perineo-genitală și la nivelul areolei mamare. Din punct de vedere funcțional, glandele sudoripare ecrine sunt merocrine cu celula secretoare rămânând intactă, în timp ce glandele apocrine au secreție holomerocrină cu o parte din citoplasma celulelor eliminată odată cu produsul de secreție. II.6.3. CONTROLUL SECREȚIEI SUDORALE este de tip intrinsec și extrinsec. În cazul glandelor ecrine, predomină reglarea intrinsecă de natură nervoasă simpatică realizată de fibrele postganglionare colinergice. Secreția sudorală apocrină este controlată de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]