189 matches
-
Liquiritiae Lemn dulce 5,50 24,00 156. Ononidis Osul iepurelui 3,00 12,00 157. Petasitidis Captalan 2,00 12,00 158. Polygonati Pecetea lui Solomon 1,60 13,00 159. Polypodii Feriguta 10,00 45,00 160. Primulae Ciuboțica cucului 10,00 45,00 161. Rumicis Ștevia stînelor 2,50 15,00 162. Saponariae Săpunarița 4,50 19,00 163. Scopoliae Mutulică 4,50 19,00 164. Symphyti Tătăneasa 2,00 10,00 165. Taraxaci Păpădie 3,50 20
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127955_a_129284]
-
pucios ("Tilia cordata"), ulm de munte ("Ulmus montana"), alun ("Corylus avellana"), migdal pitic ("Amygdalus nana"), sânger ("Cornus sanguinea"), corn ("Cornus mas"), soc ("Sambucus L.") sau cununiță ("Spiraea chamaedryfolia"). La nivelul ierburilor vegetează rarități floristice cu specii de: colilie ("Stipa pulcherrima"), ciuboțica cucului de munte ("Primula elatior"), coada-iepurelui ("Sesleria rigida"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica" - plantă endemică), floarea-paștelui ("Anemone nemorosa"), lalea pestriță ("Fritillaria meleagris"), nemțișor de stâncă ("Consolida regalis"), obsigă ("Bromus barcensis"), omag galben ("Aconitum anthora"), stupiniță ("Platanthera bifolia"), zambilă sălbatică ("Hyacinthella leucophaea
Tâmpa () [Corola-website/Science/303239_a_304568]
-
și o gafă de proporții. Acesta e semnalul dat de pesediști, ajunși la putere în numele unui naționalism sans rivages? Te-ai fi așteptat ca un partid cu o bază de masă atât de largă să umple litoralul de frunza dudului, ciuboțica cucului și ale plante cântate de strămoșii noștri. De unde palmieri la Ciorogârla?! Din fericire, bazaconia nu i se adresează în primul rând românului. Dl. Agathon mizează pe stupizenia proverbială a neamțului și pe credulitatea incurabilă a elvețianului care, deîndată ce
Inșii-petardă stau la umbra palmierilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15165_a_16490]
-
Am credința că am fost destul de limpede „respechive esact”. Nu? O țandără de cântec... Sandu Teleajen Și fiindcă primăvara este anotimpul renașterii să pornim în calea frumoasei cu ochi de toporași și obraji ca floarea de cais. Fata ce poartă ciuboțica cucului ̀în chip de conduri mlădiindu-și grațios trupul de silfidă ̀în mersu-i de cadână... În drumurile noastre vom fi însoțiți de multe ori, de ancestrala muzică, scrisă și interpretată de copitele cailor ce deapănă calea cuminți, cu
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
se cufunda în flăcări printre frunzele și fructele aurii ale pomului vieții, ale cărui ramuri adăposteau ciori, porumbei, pitulici și veverițe. Trunchiul drept și negru împărțea peretele în jumătate, înălțîndu-se dintr-o pajiște aflată în planul din față. Iepurii rodeau ciuboțica cucului, o cîrtiță intra în pămînt și o căprioară își hrănea puiul. Erau suficiente scene de omor pentru a le ține pe animalele de pradă în viață și pe cele ierbivore vioaie: o vulpe aducea un fazan puilor ei, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
cap, piatră sau când te doare mațul gros. Pentru cei cu hidropică a înflorit, uite-o, sânzâiana ori splinuța. Aista-i trei-frați-pătați care-i mai spun, unii, puiză sau trepădătoare. Bun, mai ales, la buboaie. Iaca și țâța oii ori ciuboțica cucului, pentru slăbăciune de primăvară. La greață, la vărsătură e bun osul iepurelui sau sudoarea calului. Și obligeana sau speribana îți dă poftă de mâncare când dă moale din om. în afară de pelin, pentru pofta de mâncare sunt bine ghințura și
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
locuri, capătă dimensiuni impresionante - carpenul, iedera. Pe porniturile cu soluri gleice unde omul a intervenit prea mult se află pâlcuri cu esențe moi ca: aninul, plopul tremurător, salcia. Printre plantele care populează pășunile, pajiștile și malul apelor, mai importante sunt ciuboțica cucului, brândușa, măcrișul și trifoiul, în timp ce izma, coada calului, pipirigul, rogozul și iarba ciutei se dezvoltă în locuri umede. Pe cea mai mare parte a pajiștii de pe pornituri, folosite ca imaș, sunt multe mărăcinișuri cu păducel, mur, măceș. Vegetația acvatică
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
dar Bălana e mereu speriată; o sperii din nimica toată; tresare la cel mai neînsemnat zgomot și-și scuipă În sân. Apoi Își face cruce. Are fuste frumoase, Înflorate, barijuri la fel, pline de flori vesele. Dar mai ales are ciuboțele roșii cu toc Înalt. E hoholiță de pe la Mitoc de aceea vorbește limba noastră de parc-ar cânta-o. Întâia oară când o văd În bucătăria noastră, Îi văd roșul ciuboțelelor. Vreo două zile Îmi fac de lucru pe-acolo, ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
la fel, pline de flori vesele. Dar mai ales are ciuboțele roșii cu toc Înalt. E hoholiță de pe la Mitoc de aceea vorbește limba noastră de parc-ar cânta-o. Întâia oară când o văd În bucătăria noastră, Îi văd roșul ciuboțelelor. Vreo două zile Îmi fac de lucru pe-acolo, ca să i le tot văd și să mă bucur de ele: ce roșii!; și ce frumos țin la/ân ele picioarele Bălanei, ai zice niște vaze pe măsura florilor. Îmi place
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Îmi place mie cel mai mult și mai mult: mă așez pe podea În fața ei și mă uit. Ea chicotește, se sperie, râde - Însă Își ferește genunchii din calea ochiului-minții. După ce-și Încalță papucii, ochiul meu rămâne lipit de ciuboțele: acolo-i acolo. Poate și din pricina lor au trecut zile și zile, până să-mi aduc aminte că eu nu mănânc. - Nu mănânc!, zic, În sfârșit. - Da di ci tu nu mănânci?, mă Întreabă cântând, Bălana. - Așa, că nu vreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
dă mergelele ei! - n-am nevoie de mărgele, sunt băiat; atunci ea Îmi dă mie cnijca ei de rugăciuni - nu, am eu o carte mai frumoasă, cu icoanele În culori... - Atunci ce vriei? Ce să-ți dau, ca să mănânci, tu? - Ciuboțelele roșii!, zic. Bălana trage un: Oi!, speriat-Înveselit, scuipă-n sân, face cruci... Cum să-mi dea ciuboțelele? Dar e iarnă, e frig, cu ce se-ncalță ea când iese după lemne, după apă, la dugheană...? Ciuboțelele - dar ce să fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
de rugăciuni - nu, am eu o carte mai frumoasă, cu icoanele În culori... - Atunci ce vriei? Ce să-ți dau, ca să mănânci, tu? - Ciuboțelele roșii!, zic. Bălana trage un: Oi!, speriat-Înveselit, scuipă-n sân, face cruci... Cum să-mi dea ciuboțelele? Dar e iarnă, e frig, cu ce se-ncalță ea când iese după lemne, după apă, la dugheană...? Ciuboțelele - dar ce să fac eu cu ele, sunt prea mari pentru piciorul meu? - Nu pentru picior, zic. Pentru pâță. Bălana nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
dau, ca să mănânci, tu? - Ciuboțelele roșii!, zic. Bălana trage un: Oi!, speriat-Înveselit, scuipă-n sân, face cruci... Cum să-mi dea ciuboțelele? Dar e iarnă, e frig, cu ce se-ncalță ea când iese după lemne, după apă, la dugheană...? Ciuboțelele - dar ce să fac eu cu ele, sunt prea mari pentru piciorul meu? - Nu pentru picior, zic. Pentru pâță. Bălana nu pricepe. Nici eu nu pricepusem, Întâia oară, cu Tecla dar după aceea, e-he-he! Îi explic. Îi și arăt cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
le ia Înapoi, se ridică de pe scaun, Își apasă dosurile palmelor pe obraji: - Da ci tu faci? Nu se face, ești mititel, tu... - Știu eu mai bine decât tine, zic. Uite cum facem: tu le descalți și mi le dai - ciuboțelele. Dacă tu nu șezi cu mine, eu nu ți le dau ție; dar dacă șezi și cu mine, și eu Îți dau niște ciuboțele roșii de tot, fiindc-ai șezut cu mine și, pe de-asupra, mănânc și, pe de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
eu mai bine decât tine, zic. Uite cum facem: tu le descalți și mi le dai - ciuboțelele. Dacă tu nu șezi cu mine, eu nu ți le dau ție; dar dacă șezi și cu mine, și eu Îți dau niște ciuboțele roșii de tot, fiindc-ai șezut cu mine și, pe de-asupra, mănânc și, pe de-asupra, mama nu te bate pe tine că eu mor și nu te dă afară - deloc-deloc. Bălana bate din pleoape: inul s-a tulburat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
eu mor și nu te dă afară - deloc-deloc. Bălana bate din pleoape: inul s-a tulburat, nu Înțelege nimic - nici eu, dar nu eu trebuie să-nțeleg. Se gândește ce se gândește - apoi: - Așa-i obicei, la voi? Dacă șăd, ciuboțelele mi le dai? Că, dacă de cuvânt nu te ții, Dumnizieu te bate, El! Tare, tare! Dau din cap că da - orice, numai să. Ea se descalță, Îmi Întinde ciuboțelele. Retrage mâinile, apoi vine din nou cu ele: - Acuma dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
se gândește - apoi: - Așa-i obicei, la voi? Dacă șăd, ciuboțelele mi le dai? Că, dacă de cuvânt nu te ții, Dumnizieu te bate, El! Tare, tare! Dau din cap că da - orice, numai să. Ea se descalță, Îmi Întinde ciuboțelele. Retrage mâinile, apoi vine din nou cu ele: - Acuma dă-mi-le! - Am zis că după, zic. Așa a fost și cu el? Ți le-a dat după aceea? Sau Înainte? - Stai să ne gândim, zice Bălana. Dacă bini ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
mai plângeam... - De ce plângeai?, o Întreb. Te-a bătut mama ta? - Nu m-a bătut mama mea, că n-am mama mea. Nici tata, că n-am - dar așa... Așa se cade să faci: plângi după aceea... - Atunci Îți dau ciuboțelele după ce plângi. - Di ci să plâng eu?, plânge Bălana cu adevărat, cu lacrimi cât cireșele, dac-ar fi cireșe străvezii. Ciuboțelele-ale mele, la mini! - le strânge la piept; și nu mai plânge. - Dacă-i pe-așa, atunci eu nu mănânc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Urc, urcă și ea. Îi zic să se dezbrace. Ea zice că, Bojemoi, nu s-a dezbrăcat niciodată de față cu cineva, mai ales bărbat... Îi spun ce-am auzit, că e un Început În toate și că, dacă vrea ciuboțelele roșii, dacă nu vrea să mor... Ea se dezbracă și plânge. Când plânge mai cu foc, o podidește râsul: - Dar tu copil ești, cu ce-o să șăzi cu mine? - Cu ce se șede, zic și-i arăt cu ce. Ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
goi și destul de dolofani (ai Teclei erau mai mititei și mai Întunecați) și-și face cruce peste crucița de la gât. Și plânge. Și râde. Așa că o ducem bine. Trăim bine de tot, o ținem Într-un râs-plâns și luat-dat la ciuboțele. Când mama e la școală, dimineața, mă așez frumos la masă, În bucătărie și spun că eu nu mănânc. Bălana mea cea bălană și cântătoare Îmi cântă, Întrebându-mă că de ce nu mănânc eu? Eu răspund că așa; ca să mor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
cântătoare Îmi cântă, Întrebându-mă că de ce nu mănânc eu? Eu răspund că așa; ca să mor. Ea plânge cu-adevărat și mă-ntreabă ce să-mi deie ea mie, ca să nu mor. Și eu: - Nu mai plânge, că-ți dau ciuboțelele. Ca să am ce-i da, Îmi dă ea mie. Apoi i le dau eu. După cuptor. E bine așa. Atât de bine, că Într-o zi uit să nu-mănânc Întâi. Ea plânge, se descalță, Îmi Întinde ciuboțelele și mă roagă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
că-ți dau ciuboțelele. Ca să am ce-i da, Îmi dă ea mie. Apoi i le dau eu. După cuptor. E bine așa. Atât de bine, că Într-o zi uit să nu-mănânc Întâi. Ea plânge, se descalță, Îmi Întinde ciuboțelele și mă roagă să i le dau - după. Bălana era bălană - și cu roșu În miez. Cum dăduse În primăvară și era lumină pe cuptiori’, se făcuse de-a dreptul de aur În jurul căpșuniului. A rămas la noi multă vreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
În miez. Cum dăduse În primăvară și era lumină pe cuptiori’, se făcuse de-a dreptul de aur În jurul căpșuniului. A rămas la noi multă vreme. După primăvară, vara: ea umblă Încălțată În pantofi, Însă când e să fie, scoate ciuboțelele din cemadan, cum Îi zice ea geamantanului, mi le dă - ca să i le dau. Și i le-am tot dat. Și Dumnezeu știe cum de nu ne-a prins mama, să ne bată. După ce Bălana a plecat, să se mărite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
picioarele ologite. Oricum nu sunt în stare să spun mai multe despre nenorocirea Minodorei. Nenorocirea asta a adus însă și o binecuvântare, venirea pe lume a Alindorei. PAGINI DIN JURNALUL MINODOREI Aprilie 1951, în Brodocul nostru din Baraba Am cules "CIUBOȚICA CUCULUI" (Primula oficinal) din vâlceau care parcă ar fi acoperită cu o cuvertură galbenaurie. Pe Vasili lam RUGAT să culeagă frunze de urzică (urtica dioica), fincă degetele lui sunt mai aspre ca ai mele. Impreună am cules mlădiți de soc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
în devenire, să ia notă mai mare ca ea ! Într-un colț al paginii, lipită, o modestă floricică presată, o floricică de un galben decolorat cu pete cafenii date de vârstă, o floare unică protejată de o prelungă și elegantă ciuboțică verzuie. Septembrie 1951 în Brodocul nostru din Baraba Nu am avut timp toată primăvara și toată vara. Bunica Ulitia, Ana, Olga și Mama au lucrat din greu la câmpu cu varză care acum începe săse lege în căpățâni de culoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]