189 matches
-
plop, o lingură la cană. Băi locale cu infuzie din muguri de pin, o lingură la cană. CALMANTE pentru răni Cataplasme calde cu infuzie din flori de ciuboțica cucului, 2 lingurițe la o cană. Cataplasme cu decoct din rădăcină de ciuboțica cucului, o lingură la cană. Băi sau comprese locale cu infuzie de coada șoricelului, 2-3 linguri la cană. Băi locale cu infuzie din muguri de plop, o lingură la cană. Unguent din 20 g muguri de plop zdrobiți, macerați 24
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
infuzie din flori de levănțică, o lingură la cană. Băi locale sau comprese cu infuzie din flori de coada calului, 1-2 linguri la cană. Efectul cicatrizant crește prin adăugarea de rădăcini de tătăneasă. Cataplasme calde cu infuzie din flori de ciuboțica cucului, 2 lingurițe la cană. În decoct din rădăcini, o linguriță la cană. Unguent din frunze de nuc, preparat prin mărunțirea a 15 g de frunze de nuc, macerate 7 zile În 100 ml de untdelemn, care se țin apoi
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
ramuri de trandafir negru, cu urzică vie și volovatic. Oblojeli cu frunze și scoarță de arin, fierte și amestecate cu cenușă, cu cimbrișor de pădure sau cimbru de câmp, cu cimbru de grădină, calapăr, cel pierit, șovârv, cu flori de ciuboțica cucului amestecate cu spumă dulce, rouă de laur, zeamă de lemnie, lemnul Domnului, cu mlădițe de măr dulce, mentă neagră uscată și măcinată, cu pelin amestecat cu smântână proaspătă, din pământ de la prun negru. Alifii din lapte dulce și sămânță
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de usturoi sau cu saramură. Băi calde sau reci În care se amestecă usuc de oiae, fiertură de iov, frunze de nuc, de mușețel, de rozmarin și șovârf, cu fiertură de cimbru. Ceai de brusture, buruiană neagră, săgetătură, coada șoricelului, ciuboțica cucului, cimbru, cârcei de vie, mentă, otrățel, mușețel, secărică, troscot, vâsc. Oblojeli cu fiertură de bobâlnic, cu rachiu de tescovină, brâncă pisată și fiartă, cu iarbă mare plămădită În miere și vin alb, de ramuri de salcie, de untul pământului
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
rachiu și pelin. Celor intoxicați li se dă să bea apă cu zahăr, zeamă de lămâie, lapte dulce sau moare de varză. Sub formă de ceaiuri, siropuri și legători li se administrează argintărel, boz, amarnic, brusture, cățușnică, cimbru de câmp, ciuboțica cucului, mentă, odolean, pelin, zburătoare, de cimbru, semințe de mărar. INSOMNIE (nesomn) Pentru un somn liniștit, odihnitor și "cap limpede", se consumă ceapă crudă seara, Înainte de culcare. Copilului care are somn agitat i se pune pe cap o bucată de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
avrămeasă, creștinească, mentă sfințită sau o sticluță cu aghiazmă. APRINDEREA CAPULUI (apoplexie, atac cerebral, insolație, meningită, stări depresive, surmenaj) Ceaiuri și calmante cu avrămeasă, brăduleț, bujor alb, buruiana cea mare, buruieni de dânsele, buruieni negre, busuioc, cicoare, cimbru de câmp, ciuboțica cucului, coada mânzului, coada șoricelului, coada vacii, rădăcină de frăsinel, de hamei, de iov, iarba gâștii, lămâiță, levănțică, lojniță și de lumânărică. Ceai din coji și semințe de mac, flori de măceș, măselar, mătase de porumb, mătrăgună, mentă, sevă de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
pe stomacul gol, a 20 g de polen, timp de 20-30 de zile. STRES Semințe de anason, bine mestecate, consumate de 2-3 ori pe zi. Infuzie cu flori de soc, volbură, ovăz, sunătoare, bulbi de hamei și de flori de ciuboțica cucului (câte 30 g din fiecare), 2 linguri de amestec, opărite cu 500 ml de apă În clocot, infuzate 15 minute. Se adaugă apei din baie, care să nu depășească 38ș C. Timpul de baie este de 15 minute. Băi
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
apei din cadă, care să nu depășească 38ș C. Băi de cimbrișor, cimbru sau de roiniță, 50 60 g de frunze mărunțite la un litru de apă, care se fierbe 10 minute și adaugă apei din baie. Lapte cald cu ciuboțica cucului și miere de albine: un pahar de lapte, o linguriță de plantă și 2 lingurițe de miere. Diabeticii trebuie să folosească fructoză În loc de miere și să consume puțină pâine. Ceai de roiniță, 3 lingurițe de frunze mărunțite, opărite cu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
anason, zdrobite, 2 lingurițe la o cană cu lapte, care se bea În cursul unei zile. Ceai din frunze de măslin, 2 lingurițe opărite cu 250 ml de apă fierbinte. Se beau 2-3 căni pe zi. Ceai din amestec de ciuboțica cucului, hamei, flori de soc, vinariță (câte 30 g din fiecare) și 50 g de ovăz, 3 linguri de amestec, opărite cu 750 ml de apă fierbinte, cantitate care se bea Într-o zi, din care o cană seara, Înainte de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
căni pe zi dintr-o infuzie, cu 1-2 lingurițe de flori la cană. Flores Sambuci (flori de soc). Se bea 3-4 căni pe zi dintr-o infuzie cu 1-2 lingurițe la cană. Flores et radix Primulae (flori și rădăcină de ciuboțica cucului), cu proprietăți antitusive. Se bea 2-3 căni pe zi dintr-o infuzie de flori (o linguriță la cană) sau decoct din rădăcină. Diagnostic: VIROSIS RESPIRATORICUS 1.2. GRIPA O boală infecto-contagioasă cauzată de virusuri, caracterizată prin febră și simptome
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
Combaterea tusei însoțită de secreție abundentă mucopurulentă, când se mai utilizează remediile cu acțiune expectorantă: Rhizoma cum radicibus Inulae (iarbă de mare sau omag). Se bea două căni pe zi din decoctul acestui produs (5% la o cană). Primula officinali (ciuboțica cucului). Se bea câte două căni pe zi îndulcit cu miere de albine din decoctul de rizomi și rădăcini, câte 3g la o cană pentru adulți și 0,5-1 g, pentru copii. Saponaria officinalis (săpunariță sau odogaci). Se bea 1-2
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
se utilizează: decoct din rădăcină de Inula helenium (iarbă mare sau omag) 5%, plus 50 70 g miere de tei sau de munte, la o cană de ceai. Se amestecă bine și se bea două căni pe zi. Primula officinalis (ciuboțica cucului) ca decoct 3 g pentru adulți și 0,5-1 g pentru copii, la o cană, plus 50-75 g de miere de tei sau de munte. Se bea două căni pe zi. Pinus sylvestris (pin). Se culeg ramurile mici de
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
Fructele se folosesc ca decoct. O linguriță de fructe la 250 ml de apă rece, apoi se fierb timp de 20 minute. Se consumă 2-3 căni pe zi. Fluidificatoare ale secrețiilor bronșice: Flores et radix Primulae (flori și rădăcină de ciuboțica cucului). Se folosesc florile pentru infuzie și rădăcinile pentru decoct (1-3 g % pentru adulți și 0,5 g % pentru copii). Se consumă de 2 3 ori pe zi. Folium et radix Althaeae (nalbă mare, nalbă de pădure, nalbă de grădină
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
și plante expectorante în amestec: Rp./ Cetraria islandica (lichen de piatră) 20 g Radix Liquiritiae (rădăcină de lemn dulce) 20 g Radix Inulae (rădăcină de iarbă mare) 20 g Flores Verbasci (flori de lumânărică) 20 g Rhyzoma Primulae (rizom de ciuboțica cucului) 20g Folium Farfarae (frunze de podbal) 20 g Din acest amestec se pune o linguriță la o cana de 250 ml apă, pentru infuzie și se îndulcește cu 50-75 g de miere de albine. Să se bea trei căni
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
se pune o linguriță la o cana de 250 ml apă, pentru infuzie și se îndulcește cu 50-75 g de miere de albine. Să se bea trei căni pe zi, timp de 30-40 zile: Rp.1/Radix Primulae (rădăcină de ciuboțica cucului) 15 g Radix Inulae (rădăcină de iarbă mare) 15 g Herba Saturejae (cimbru) 15 g Herba Chelidonii (rostopască) 15 g Folium Plantaginis(frunze de pătlagină) 15 g Din acest amestec se face un decoct din o lingură la o
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
Rădăcina se utilizează ca macerat la rece (o linguriță la o cană timp de 30 minute). Se strecoară, se îndulcește cu miere de albine și se bea treptat pe parcursul a 24 ore. Flores et radix Primulae (flori și rădăcină de ciuboțică). Florile se folosesc ca infuzie (1-2 lingurițe la o cană) și se bea treptat în cursul unei zile. Rădăcinile se folosesc ca decoct (o lingură la o cană, la care se adaugă și un vârf de cuțit de bicarbonat). Se
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
cu două linguri la cană. Rhizoma Graminis (rizom de pir). Are efect antitermic și acțiune antimicrobiană. Se bea 3-4 căni pe zi dintr-o infuzie sau decoct cu o linguriță la cană. Flores et Radix Primulae (flori și rădăcini de ciuboțica cucului). Este bine să fie folosită, când rinita gripală este însoțită și de tuse, deoarece are proprietăți antitusive. Se bea 2-3 căni pe zi dintr-o infuzie de flori sau decoct din rădăcină cu o linguriță la cană. Eugenia Caryophyllata
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
tânărul străin. Neculai, tulburat de țigăncușă, le-a aruncat fiecăruia un bănuț de argint și a pornit mai departe. A doua zi, țigăncușa îl aștepta la "fântâna dintre plopi" ca să-i mulțumească pentru bănuțul de argint, cu care își cumpărase ciuboțele. După ce și-a rezolvat treburile, Neculai a revenit la "fântâna dintre plopi", unde îl aștepta țiganca frumoasă, căreia i-a promis "o scurteică de vulpe" de la Pașcani. Reacția fetei l-a pus pe gânduri: "ș-am să mor lângă fântână
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
pușci, formele de plural de la caleașcă, pușcă, forme verbale iotacizate, de tipul "să vază", "să arză", "să deschiză" etc.; o aplicație de sinonimie regională riscată o constituie, presupunem, "muntenizarea" unui moldovenism: în dicționar apare o denumire "cismele cucului", glosată prin "ciuboțica cucului" (op.cit., p. 103), denumirea curentă a plantei respective. 1.2.2. Variația diastratică. Opera medicului preocupat de educația igienico-sanitară are în vedere și cunoașterea terminologiei contemporane scrierii; de aici, neologismele, de obicei în textul explicațiilor, care numesc nu doar
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
strice și au trecut înainte fără să’mi facă nimic”. N-a apucat bietul cizmar să-și frece mâinile de bucurie deoarece, „...mai pe urmă s’a întors înapoi, mi’au stricat geamurile și mi’au furat câteva ciubote și ciuboțele și câteva piei”. Cunoscându-i pe atacatori, sărmanul Șloim i-a încondeiat imediat anchetatorilor: „Ghiță Potcoavă, Ghiță Hodorcă, Mihai și Vasile Hodorcă, D. Stratan, C. a Andrioaei, N. Strâmbu, V. Strâmbu, N. Lungu, Ion Crăciun și alții ale căror nume
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
exercițiilor de recunoaștere și aplicare. Posibile exerciții : 1. Transcrie numele următoarelor localități și reține scrierea lor : a)Baia Mare, Gura Humorului, Cetatea Neamțului; b)Târgu-Mureș, EforieNord, Bistrița-Năsăud. 2. Formează cuvinte compuse din cuvintele : a)Ana + Maria = b) floarea + soarelui = Ionuț + Alexandru = ciuboțica + cucului Mircea + Vodă = regina + nopții = Moș + Crăciun = gura + leului= Baba + Dochia = calea + valea = c)nici + o + dată = unt + de + lemn = 3.Alcătuiește propoziții cu nume compuse ale unor personaje din povești. 4.Scrie cu litere, numeralele de la : a)11 la
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
Comună, z.step. se.fa.; L6T6C3U5RXN6, Caucalidion, Stellarietea mediae, Chenopodietalia albi, Tx. *Lysimachia nummularia L. (Gălbăjoară) - Ch., Euras. Comună, z.step.-se.fa.; L4T6C4U6RXN1; Molinio - Arrhenatheretea, Potentillo - polygonetalia, Galio - Alliarion Lysimachia vulgaris *Primula veris ssp. veris L. (Primula officinalis Hill) (Ciuboțica cucului) - H., Euras. Frecv., z.silvost.-e.bo.; L7TXC3U4R8N3; Querco - Fagetea, Quercion pubescentis - sessiliflorae, Geranion sanguinei, Me., Md., De. SUBCLASA ASTERIDAE (incl. Lamiidae) ORD. GENTIANALES FAM. GENTIANACEAE *Centaurium erythraea Rafin ssp. erythrae (Fierea pământului) - T.-TH., Eur. centr. Frecv., z
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
Românie, Revedere, Ce te legeni, La mijloc de codru, Somnoroase păsărele, Scrisoarea III, Povestea codrului, Făt-Frumos din lacrimă; Elena Farago: Cățelușul șchiop, Motanul pedepsit, Sfatul degetelor; Emil Gârleanu: Din lumea celor care nu cuvântă; Octavian Goga: Noi, Toamna; Călin Gruia: Ciuboțelele ogarului; ștefan Octavian Iosif: Doina, Bunica, Cântec de leagăn; Petre Ispirescu: Greuceanu, Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte, Sarea în bucate; Nicolae Labiș: Bunica, Vara; Alexandru Mitru: Povești despre Păcală și Tândală, Tatăl și cei zece feciori; Octav Pancu-Iași
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
Salix alba) și stejar (Quercus robur). În uz extern se folosesc: -infuzie din flori de mușețel și frunze de patlagină (Plantago lanceolata) și urzică vie (Urtica dioica) pentru comprese pe abdomen; -decoct din herba de răchitan (Lythrum salicaria), rădăcini de ciuboțica cucului, scoarță de castan sălbatic (Aesculus hippocastanum), salcie (Salix alba) și stejar (Quercus robur) pentru cataplasme călduțe pe abdomen; -Infuzie din flori de coada șoricelului (Achillea millefolium) care se aplică sub formă de cataplasme pe frunte și tâmple sau ca
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
sau după comprese pe tâmple și pe ceafă. -Infuzie sau decoct din herba de coada calului (Equisetum arvense) care se folosește extern prin aspirații nazale, comprese În jurul nasului și la nivelul cefei, spălături sau tamponări nazale. -Decoct din rădăcini de ciuboțica cucului (Primula verris) din care se pun cataplasme pe nas și obraji, de mai multe ori pe zi. Regimul alimentar Atât În hematemeză cât și În melene este obligatorie Întreruperea alimentației pe o scurtă perioadă de timp. Urmează un ceai
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]