270 matches
-
Armes, era scena biciuirilor În public și al cîte vreunei spînzurări ocazionale. Azi i se pare că chiar poate Întrezări silueta vechiului eșafod. De fapt, e o schelă Înălțată pe fațada catedralei, dar tot i se pare că turiștii strînși ciucur ar fi mulțimea care asistă la o execuție. Burdihanele lor grase și tricourile lor stupide Îi par cu deosebire sinistre. De multe ori a auzit oameni veniți din Franța sau Japonia remarcînd cît de „european“ pare orașul. Înțelege acum că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
pentru minte. Ele nu sînt cele care folosesc uneltele, ci cele care cară Întregul set de unelte. Dacă vrei să afli Încotro te Îndrepți... Oprește În fața casei lui. Ca de obicei, un grup de turiști În căutare de fantome stă ciucure În fața hotelului de peste drum. Zelda Îi face un semn cu mîna ghidului-vampir. — Îl cunoști? — Este proprietatea mea, ca să zic așa. Crossroads Travel oferă acum și tururi de oraș. Te deranjează multiplele mele personalități, Wakefield? Mi-e cam greu să țin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
Gura Idrici-Roșiești (punctele La Coșare și Islaz), Halta C.F.R. Dodești-Viișoara (punctele Halta C.F.R., Nordul Haltei și Calea ferată), Ibănești (punctele Marginea vestică a satului, La meri și Marginea vestică a satului), Ivănești (punctele Nordul satului și Ursoaia Veche), Ivești (punctele Ciucurul lui Ivan și Nordul satului), Lipovăț (punctele Jitărie și Coada Iazului), Mânzați-Ibănești (punctele Corbu și Marginea vestică), Negrești (punctele Lutărie și Pe țarină), Popeni-Zorleni (punctele Gheneștii Vechi, Grădinărie, Școala Generală și Marginea de sud-sud-vest), Rateșul Cuzei-Rebricea (punctele Grajduri și Școala
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
aparțin secolelor VI-VII, VIII-IX și X-XI. Cercetare Gh. Coman și R. Maxim-Alaiba, 1977. Materialul se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 160; Teodor 1997c, p. 108. 75. Ivești (comuna Ivești), județul Vaslui a) Ciucurul lui Ivan: pe panta din stânga Râului Tutova, la circa 3 km nord-nord-est de sat, s-au descoperit fragmente ceramice din secolele VIII-IX. Cercetare V. Palade, 1965; verificare Gh. Coman, 1975. Materialul este la Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad. Bibliografie: Coman 1980c
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cu cămașa, care deși seamănă cu tunica internă a Dacilor, nu are nimic caracteristic; pe deasupra însă țăranii români poartă bondița, cojocul sau sumanul iar nu mantaua dacă. Căciula nu seamănă pe de altă parte întru nimic cu acel fes fără ciucur al Dacilor. Brâul de curea lat și împodobit cu alămuri este pe de altă parte străin îmbrăcămintei străbunilor noștri, precum nu se află la ei cămașa cu altițe nici fotele reținute de un brâu, părțile cele mai osebitoare ale vestmântului
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
dovadă că în starea normală a lucrurilor aceste erau servitoarele bărbaților. Asupra organizațiunei sociale atât numai aflăm că poporul era împărțit în două clase, nobilii și oamenii de rând, din care cei dintâi purtau capul acoperit cu acel fes fără ciucur, de care am vorbit mai sus. Scriitorii greci numeau pe aceștia ntkoyoQoi, cei latini pileati; iar în limba dacă se numeau tarabostes. În acești nobili se deosebeau ranguri mai înalte, probabil neamurile principelui și preoții cei mari, care purtau un
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
ale socialismului de stat de tip marxist. Perspectiva abordării sub forma tranziției este mai complexă, în sensul că implică mai mulți termeni de referință decât abordarea de tip reformă. Editura Economică, București, 1995; Aurel Negucioiu, op. cit.; Constantin Popescu și Dumitru Ciucur, Tranziția prin criză, Editura Eficient, București, 1995; Gheorghe H. Popescu, Macroeconomia, Editura Universitară, București, 2009, pp. 197-204; Anghel Rugină, Principia Oeconomica, Editura Academiei Române, București, 1993 și Teoria și practica economică în epoca de tranziție și după, Editura Fundația României de
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
Desigur, pentru aceasta ar trebui pornit de la accepția cea mai generală a conceptului „tranziție”, „trecere”, anume de la trecerea prin viață, în sens naturaluman, pe planeta noastră<footnote O viziune cuprinzătoare și interesantă pe această problemă prezintă Constantin Popescu și Dumitru Ciucur în lucrarea Treptele economiei umane și costurile tranziției prin viață, Editura ASE, București, 1997, și Constantin Popescu în lucrarea Prețul bucuriei de a trăi, Editura Eurosong și Book, București, 1999. Într-o formă restrânsă, expunem această viziune în prezentul paragraf
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
creativitate ale omului, de concepție, de înalt profesionalism. Calitatea nouă a muncii și vieții, ca o expresie nouă a eticii și echității în secolul nostru, constituie cauza și efectul direct al creșterii și dezvoltării economice pe termen lung<footnote Dumitru Ciucur și Marta Christina Suciu: „Piața muncii” în Economie, Ediția a șasea, Editura Economică, București, 2003, pp. 245-247. footnote>. Dezvoltarea continuă și aplicarea extinsă a noilor tehnologii influențează direct și semnificativ atât parametrii muncii (conținut, durată, grad de calificare etc.), cât
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
factorilor productivi sunt determinate de raportul dintre cerere și ofertă, iar accesul persoanelor și categoriilor de persoane la bunurile economice este mijlocit de nivelul și dinamica prețurilor. Această concepție este preluată și de alți specialiști din mediul universitar<footnote Dumitru Ciucur, Constantin Popescu, Ilie Gavrilă, Economie. Manual universitar, Editura Economică, București, 2000, p. 108. footnote>. După alte păreri, economia de piață este economia care funcționează prin mecanismele pieței libere, bazată pe proprietatea privată, fără existența unor acțiuni restrictive ale statului în
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
durabilă a unora dintre regulile sale de funcționare. Primul tip al economiei moderne de piață a mai fost numit capitalism concurențial, economie concurențială, economie de piață bazată pe concurența completă sau pură și perfectă, capitalism al liberei concurențe<footnote Dumitru Ciucur, Ilie Gavrilă și Constantin Popescu, Economie, Manual universitar, ediția a doua, Editura Economică, București, 2001, pp. 107-110; Niță Dobrotă, Economie politică, Editura Economică, București, 1997, pp. 49-64; Aurel Negucioiu, op. cit., p. 17. footnote>. 6.2.2. Sistemul real al economiei
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
a puterii economice într-un număr mic de întreprinderi și centre de forță, că repartizarea venitului național este, în unele situații, în opoziție cu normele de justiție socială, fapt care impune prezența unor instrumente corective și de protecție socială. Dumitru Ciucur, Ilie Gavrilă și Constantin Popescu: op. cit., pp. 110-115; Aurel Negucioiu: op. cit., pp. 16-28. un model propriu este capabil să asigure realizarea trebuințelor și intereselor specifice; h) o economie mixtă, de piață, socială și umanistă, pentru că, din punct de vedere al
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
în Uniunea Europeană, cu aspirațiile de progres și prosperitate ale populației<footnote Ion D. Adumitrăcesei, „Obiectivul strategic fundamental al tranziției”, Economistul, nr. 422/1994 și 423/1994; Marin Băbeanu și Gheorghe Pârvu, Economie politică, Editura Europa, Craiova, 1998, pp. 261-264; Dumitru Ciucur, Ilie Gavrilă și Constantin Popescu, op. cit., pp. 118-121; Nicolae N. Constantinescu, Reformă și redresare economică, Editura Economică, București, 1995, pp. 21-134; Niță Dobrotă, op. cit., pp. 532-547; Aurel Negucioiu, op. cit., pp. 11-44; 67-108; Anghel Rugină, op. cit., pp. 17-110. footnote>. Partea a
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
prin schimb ceea ce realizează cu costuri mai mari, În loc să producă tot ce are nevoie. Dezideratul național este un model economic de dezvoltare durabilă, cu o rentabilitate structurală acceptabilă a activității productive, cu un stat coordonator, incitator și strateg (Popescu și Ciucur, 1996, p. 278). Cu privire la al doilea gen de investiții, la firmele românești se constată preferința pentru sistemul intern de recompense, care favorizează plata imediată, fără a valorifica exploatarea investițiilor pe termen lung, chiar dacă sunt mai rentabile. De asemenea, se Încurajează
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
des meilleures entreprises, InterEditions, Paris, 1983. Picard, J., „Factors of Varience in Multinational Marketing Control”, in Recent Research on the Internationalisation of Business-Proceedings from the Annual Meeting of the European Business in Uppsala 1977, Uppsala, 1979, pp. 220-232. Popescu, C., Ciucur, D., Tranziția la economia umană, Editura Economică, București, 1996. Porter, M.E., Competitive Strategy: Tehniques for Analyzing Industries and Competitors, The Free Pres, New York, 1980. Porter, M.E., Competitive Advantage: Creating and Sustaining Superior Performance, The Free Press, New York, 1985. Porter, M.E.
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
poate ne păcălește și pă noi... facem reclamații ca să... ne arde [de reclamații A: mai repetați‑mi vă rog o dată număru B: șase șepte șepte pe două mii doi A: ((la telefon)) mariana... șase sute șapte șapte pe două mii doi B: apelant ciucur↓ intimat ciucur. c) A: bună ziua. fiți amabilă, aveți cumva loțiune gerovital pentru regenerarea părulu? ((B clatină din cap)) A: nu. atunci ulei de ricin. ((B aduce o sticluță)) A: așa șiii dacă aveți cumva tifon. ((uitându-se la sticluța cu
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
păcălește și pă noi... facem reclamații ca să... ne arde [de reclamații A: mai repetați‑mi vă rog o dată număru B: șase șepte șepte pe două mii doi A: ((la telefon)) mariana... șase sute șapte șapte pe două mii doi B: apelant ciucur↓ intimat ciucur. c) A: bună ziua. fiți amabilă, aveți cumva loțiune gerovital pentru regenerarea părulu? ((B clatină din cap)) A: nu. atunci ulei de ricin. ((B aduce o sticluță)) A: așa șiii dacă aveți cumva tifon. ((uitându-se la sticluța cu ulei)) [nu
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
galbeni în meșă roșie. Ciubuc lung până-n pământ cu imanè de chilimbar (veac XVIII, XIX?). Ișlic, anteriu, giubea, taclit Cucoană moldovancă. Costum la fel în colori și dispoziții, însă feminin. Acoperământul capului un fel de bonetă conică, destul de înaltă, cu ciucur în vârf, și cu podoabe de pene de struț și flori în jur. Conul dintr-un fel de răsucitură alternantă de matasă verde și galbenă. Deasupra frunții, flori. Surugii cu fes roș ori albastru cizme răsfrânte larg, cu bordura în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
nolitangere) Familia Leguminose-Papilionacee. Grosamă (Genista ovata), Grosamă măruntă (Genista germanica), Peană de hohotic (Genista tinctoria), Drob (Genista pilosa, Cytisusleucothrius, Cythisus rathisbonensis), Rădăcină dulce (Ononis harcina, Glycyrriza echinata), Afun ciorăsc, Aripă de cuc (Medicago falcata) Trifoiul roșu (Trypholium pratense)Tripholium panonicum), Ciucurul popii, Ungia calului (Trypholium ochroleucom), Coada mâții (Trypholium arvense), Trifoiul alb (Tripholium repens), Trifoiul sălbatec (Trypholium aureum, Trypholium incarnatum, Trypholium montanum), Ghizdeiul (Lotus corniculatus), Sulchină albă (Melilotus albus), Drob mare ( Melilotus oficinallis), Chituluș (Astragalus alpinus), Cuțubatură (Coronilla emerus), Aripă de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de producție ori de utilitatea marginală și raritatea lui este sinonim cu a te întreba dacă o coală de hârtie așezată între lamele unei foarfece este tăiată de lama de jos ori de cea de sus”<footnote Coralia Angelescu, Dumitru Ciucur, Niță Dobrotă, Ilie Gavrilă, Paul Tănase Ghiță, Constantin Popescu, Cornel Târhoacă, Economie, Editura Economică, București, 2000, p. 131. footnote>, căci, în ultimă instanță, prețul este determinat atât de consumul de factori de producție, cât și de utilitatea marginală și de
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
Andrei Anghelina, Aspecte microeconomice și macroeconomice ale comporta mentului de consum al populației, Editura Gutenberg Univers, Arad, 2011, p. 22. footnote>, exprimate prin raportul ofertă-cerere, reprezintă substanța prețului și determină nivelul și dinamica lui<footnote Constantin Popescu, Ilie Gavrilă, Dumitru Ciucur, Teorie economică generală, Vol. I Microeconomie, http://www.ase.ro/biblioteca/carte 2.asp?id=464&idb= 21 (accesat la 15 mai 2006). footnote>. Atunci când cererea și oferta acționează liber pe piață, prețul măsoară raritatea. Când prețul unei resurse utilizate
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
care se includ în prețuri, stabilirea de niveluri minime sau maxime sub care prețurile nu pot coborî sau peste care nu pot crește etc.) și/sau din potențialul de care dispun anumite centre de forță economică<footnote Coralia Angelescu, Dumitru Ciucur, Niță Dobrotă, Ilie Gavrilă, Paul Tănase Ghiță, Constantin Popescu, Cornel Târhoacă, op. cit., p. 132. footnote>. În concluzie, putem spune că prețul poate fi analizat atât ca o variabilă dependentă, cât și ca una independentă: -dependentă - este un rezultat al pieței
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
de activitate<footnote Ibidem. footnote>. Agenții, ramurile și sectoarele ale căror prețuri relative scad înregistrează pierderi de venituri și de patrimoniu, în favoarea celor ale căror prețuri relative cresc, producându-se astfel fenomenul de „foarfece al prețurilor”.<footnote Coralia Angelescu, Dumitru Ciucur, Niță Dobrotă, Ilie Gavrilă, Paul Tănase Ghiță, Constantin Popescu, Cornel Târhoacă, op. cit., p. 133. footnote> Aceste funcții ale prețurilor trebuie privite în interacțiunea lor, după cum acțiunea prețurilor în economie nu se poate înțelege decât în strânsă legătură cu cererea, oferta
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
o mare măsură de Adam Smith, deși acesta nu a denumit-o ca atare), prin care se urmărește evidențierea virtuților instrinseci ale „mâinii invizibile” drept cel mai bun mecanism natural de funcționare și reglare a economiei<footnote Coralia Angelescu, Dumitru Ciucur, Niță Dobrotă, Ilie Gavrilă, Paul Tănase Ghiță, Constantin Popescu, Cornel Târhoacă, op. cit., p. 133. footnote>. Potrivit teoriei economice clasice, piața cu concurență perfectă are menirea de a asigura funcționarea cea mai eficientă a sistemului economiei de piață, dar puține piețe
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
Dacă piața revine la echilibrul vechi (prin absorbția sau eliminarea factorului perturbator) sau își găsește altul nou, respectiva piață se numește piață cu echilibru stabil: aceasta înseamnă că dispune de forțe proprii de a se reechilibra<footnote Coralia Angelescu, Dumitru Ciucur, Niță Dobrotă, Ilie Gavrilă, Paul Tănase Ghiță, Constantin Popescu, Cornel Târhoacă, op. cit., p. 138. footnote>. Dacă în urma unor șocuri, echilibrul pieței se rupe, iar pe măsura trecerii timpului ea își accentuează dezechilibrul, adică se îndepărtează de starea de echilibru, ea
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]