107 matches
-
Sportiv clasa a II-a: 1. doamnei Maria Filoftea Oprea, sportivă; 2. doamnei Mihaela Zanfir, sportivă. Articolul 4 Se conferă Medalia Meritul Sportiv clasa a III-a: 1. domnului Florin Barnoi, sportiv; 2. doamnei Georgiana Bănică, sportivă; 3. domnului Constantin Ciucurel, antrenor; 4. domnului Eduard Crăciun, sportiv; 5. doamnei Simona Ionescu, antrenor; 6. domnului Cristian Ispas, conducător delegație; 7. doamnei Emilia Ispas, antrenor; 8. doamnei Katharina Maria Kiss, antrenor; 9. domnului Ioan Adrian Onila, sportiv; 10. doamnei Roxana Ossian, antrenor; 11
DECRET nr. 433 din 16 martie 2009 privind conferirea Medaliei Meritul Sportiv. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/208939_a_210268]
-
ale gospodăriei propri. La costumul femeiesc, piesele „de rezistență” au fost: vălitoarea albă, cârpele negre sau înflorate, „"șurțele"” (șorțurile) negre sau „"vinete"” , în două sau trei foi, catrințele roșii, „românești” sau „oacheșe” , iile cu fodori, pieptarul cu flori roșii și „ciucurei” în aceeași tonalitate, buboul negru sau săin, nelipsit din portul bătrânelor. Costumul bărbătesc avea următoarele piese specifice: cămașa cu mânecă largă sau cu pumnași, cioarecii albi, strânși pe picior, laibărul și recălul din postav negru, la care, iarna, se adaugă
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
dezvoltat într-o variantă locală. Acesta se caracteriza prin cârpa neagră, cu ciucuri, prin ia de „"giolgiu"” plină de „pui” cusuți cu arnici negru, prin fusta „"prisată"” acoperită de „șurțe” negre, „tipărite” , prin „fustița” cu „cipcă” , completate cu pantofi „cu ciucurei” și ciorapi negri de mătase, majoritatea acestor piese fiind cumpărate din târg. [[Fișier:MilieuTradiționalRacovița.png|thumb|right|300px|"Chindeuț" / Milieu tradițional / [[Arta populară a comunei Racovița#Galerie creatori populari|Emilia Urs]], 1965]] Așezarea satului, la confluența a două zone etnografice
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
ale gospodăriei proprii. La costumul femeiesc, piesele "de rezistență" au fost: vălitoarea albă, cârpele negre sau înflorate, ""șurțele""(șorțurile) negre sau ""vinete"", în două sau trei foi, catrințele roșii, "românești" sau "oacheșe", iile cu fodori, pieptarul cu flori roșii și "ciucurei" în aceeași tonalitate, buboul negru sau săin, nelipsit din portul bătrânelor. Costumul bărbătesc avea următoarele piese specifice: cămașa cu mânecă largă sau cu pumnași, cioarecii albi, strânși pe picior, laibărul și recălul din postav negru, la care, iarna, se adaugă
Portul popular din comuna Racovița () [Corola-website/Science/312946_a_314275]
-
dezvoltat într-o variantă locală. Acesta se caracteriza prin cârpa neagră, cu ciucuri, prin ia de ""giolgiu"" plină de "pui" cusuți cu arnici negru, prin fusta ""prisată"" acoperită de "șurțe" negre, "tipărite", prin "fustița" cu "cipcă", completate cu pantofi "cu ciucurei" și ciorapi negri de mătase, majoritatea acestor piese fiind cumpărate din târg.
Portul popular din comuna Racovița () [Corola-website/Science/312946_a_314275]
-
Omagiul prusac"”. Matejko, oferind bufonului propriile trăsături faciale, a creat imaginea lui Stańczyk, familiară pentru cei mai mulții din polonezii de astăzi. Pictorul l-a reprezentat întotdeauna pe Stańczyk cu o figură îngrijorată, în puternic contrast cu căciula hazoasă cu ciucurei de bufon. Viziunea lui Matejko despre cum ar trebui să arate Stańczyk, a influențat mulți artiști, cum a fost Leon Wyczółkowski. Apariția cea mai notabilă a lui Stańczyk în literatură este dată de Stanislaw Wyspiański în opera „"Nunta"”, unde fantoma
Stańczyk () [Corola-website/Science/329171_a_330500]
-
Omagiul prusac”. Matejko, oferind bufonului propriile trăsături faciale, a creat imaginea lui Stańczyk, familiară pentru cei mai mulții din polonezii de astăzi. Pictorul l-a reprezentat întotdeauna pe Stańczyk cu o figură îngrijorată, în puternic contrast cu căciula hazoasă cu ciucurei de bufon. Viziunea lui Matejko despre cum ar trebui să arate Stańczyk, a influențat mulți artiști, cum a fost Leon Wyczółkowski. Matejko a folosit propriile trăsături în pictarea portretului lui Stańczyk și o dată cu realizată această operă a început să facă
Stańczyk (pictură) () [Corola-website/Science/329365_a_330694]