2,120 matches
-
ea chezaș al gândurilor bune la granița vremurilor. Un cântec scurt se naște din tobe și gonguri. E boggino duu și falnic dă de veste că-ncepe Sărbătoarea! Vin Lorzii cu acvile! Pornește vânătoarea! Ca niște pârâiașe viguroase făcând în ciudă avalului vitreg urcă înspre steiuri duium de bravi bărbați în straiele gătite cu blănuri din trofeele bogate, câștigate în alte ierni. Întinsul dintre stânci e-acum o scenă. Încă din zori, veniților li se oferă aici locul râvnit: în arcul
ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382148_a_383477]
-
cunoscut: imnurile și celelalte produse de comandă socială nu mai erau impuse, ci doar călduros "recomandate", autorii lor (care parcă se înmulțiseră, în loc să se împuțineze!) primind remunerații sporite... La Paris, prin anii '80, Virgil Ierunca mi-a spus, cu prefăcută ciudă: "Dragă Ilie Constantin, nu reușesc să găsesc nimic compromițător scris de dumneata prin colecțiile de reviste și ziare românești, deși am făcut cercetări până prin 1966... Știi, am nevoie pentru Antologia rușinii!". Nu l-am putut ajuta, am confirmat doar că
Lucrează timpul pentru noi? by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8270_a_9595]
-
și la “Cerbul de aur”; mai mult, a ținut să-i fie și naș de cununie. La acest eveniment a fost martor unul din soliștii preferați ai compozitorului, Cornel Constantiniu, care a ținut să fie și acum de față, în ciuda problemelor de sănătate. N-au lipsit Dorin Anastasiu și Marian Spânoche, Marcela Natsis (soția lui George Natsis a luat cartea pentru a le-o înmâna Angelei Ciochină și Doinei Moroșanu), precum și câțiva reprezentanți ai postului public de radio: Florin-Silviu
Moștenirea lui Titel by Ortansa Fronea () [Corola-journal/Journalistic/83136_a_84461]
-
care s-au numărat Connie Francis, Josephine Baker, Memphis Slim, câștigătoarea din 1969 a avut o sarcină grea: între o “regină a inimilor” și un “ambasador al blues-ului” era greu să strălucească... Și totuși Luminița s-a dovedit, în ciuda super-exigențelor, la înălțime. A fost suficient să treacă primele 5 minute din recital pentru ca spectatorii și telespectatorii să fie cuceriți: străbătuse un an greu, încununat de succese demne de consemnat, recitalul ei fiind încă o dovadă în acest sens”. Iată
Povestea (?i... pove?tile!) continu? (V) by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/83417_a_84742]
-
versuri de Aurel Storin, „Sunt vagabondul vieții mele” și l- am întâlnit ultima dată la lansarea cărții mele dedicate lui „nea Temi”, unde, modest, a vorbit puțin. În schimb îl vedeam des în zona Pieței Romane, în șaua scuterului, în ciuda celor peste 80 de ani! Titi Rucăreanu s-a stins, lăsându-ne însă în dar, reunite pe un CD intitulat „Oceanul vieții”, cele mai frumoase melodii ale sale: „Astă- seară mă fac praf”, „Jocuri de n o r o c
Se duc valorile... by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/84029_a_85354]
-
să fii însărcinată. Ce-i cu toanele astea? Spune-mi și mie. Ce-i cu toanele astea trăsnite? Ea își deschide ochii căprui, podidiți de lacrimi care se revarsă peste genele de jos și se preling pe obrajii înroșiți de ciudă; se uită la el și-i spune îngândurată: - Nenorocitule!
John Updike Fugi, Rabbit by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8410_a_9735]
-
Pavel Șușară In ciuda schimbărilor accelerate și agresive de după cel de-al doilea război mondial, care, aparent, nu acordau nici o șansă celor ce ar fi vrut să li se sustragă, realitatea acestui timp și a acestei istorii în derivă nu era chiar atît de
Realismul socialist la o nouă lectură by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8019_a_9344]
-
portughez Magellan ("Măgălaeș", îi spune acasă), am tremurat alături de Cristofor Columb pînă s-a lămurit cu regele Spaniei să-i dea flota (banii, echipajul), am luptat lîngă corsarii din Caraibe și m-am ascuns împreună cu ei la Saratoga, făcînd în ciudă moțaților, împintenaților și împielițaților de pe mal, apoi, m-am cumințit și m-am retras lîngă focul din vatră împreună cu Constantin Novac, pe Siutghiol, marea noastră mică. Magnifice butaforii - acestea vor fi fost toate călătoriile mele de om născut la deal
Ulysses, contemporanul nostru by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/8134_a_9459]
-
am rătăcit prin spațiu, socoteala mi-au făcut-o alții, contribuind serios la epuizarea stocului de Cotnar din Cetatea lui Ștefan. În acest timp, desigur, aș fi putut face ocolul pământului, dar nu l-am făcut. Pământul, în schimb, de ciudă, s-a învârtit de multe ori în jurul meu, luându-mă, ironic, drept centru, pentru a mă face ridicol față de alte planete. Cercările i-au rămas zadarnice, însă, căci având o iremediabilă aversiune pentru vulgaritatea scandalurilor nocturne, m-am făcut totdeauna
O epistolă necunoscută a lui Păstorel Teodoreanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2412_a_3737]
-
Galați, Nicușor Ciumacenco și-a dat demisia din PSD, pentru a candida la primărie împotriva lui Marius Stan, liberal susținut de USL. Neoficial, Ciumacenco a lăsat să se înțeleagă că beneficiază de sprijinul pesediștilor, dar manevra nu a ținut. În ciude unei creșteri ușoare în sondaje, a rămas sub cota lui Marius Stan. Potrivit sondajelor publicate de econtext, Stan ar câștiga lejer, reușind după uselizare să atingă 65 la sută. Alte cercetări sociologice îl dau pe Stan cu 34 de procente
Clonele PSD din Galați și Buzău, pe locul doi. Stan și Bagiu conduc în cursa electorală () [Corola-journal/Journalistic/44501_a_45826]
-
Președintele Parlamentului ungar, Laszlo Kover a ajuns în România, ciuda recomandărilor autorităților române de a încerca să vină abia după alegerile locale. El a precizat că va merge în zonele din Ținutul Secuiesc unde Partidul Civic Maghiar are reprezentanțe în calitate de președinte de onoare al PCM. Kover nu a dorit să
Laszlo Kover: Nu regret declarațiile privind Guvernul român () [Corola-journal/Journalistic/44526_a_45851]
-
e o fată care știe să insiste. Rup o hârtie și îi scriu și eu. Roxana citește bilețelul și o bușește plânsul chiar în mijlocul orei. Profa o întreabă ce e cu ea. Roxana plânge și sânii ei se zbat de ciudă. Profa insistă. Roxana arată cu degetul spre mine. Profa mă ridică în picioare și mă întreabă ce i-am făcut. Eu tac mâlc. În pumni strâng bile țelele Roxanei până se îmbibă cu toată ura și transpira ția mea. Cum
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
până la urmă chipurile familiare zâmbindu-mi așa cum le țineam minte. Așez florile pe pământul bătătorit și, după ce șterg cu mâna praful de pe poza alb-negru ce-mi zâmbește a copilărie, mă așez pe bordură și îi întreb printre două lacrimi de ciudă: — Nu mai știu cum era cu vița-de-vie. Se tăia, se lega, se săpa? Sau invers? Zâmbetele din spatele sticlei îngălbenite de vreme nu-mi răspund, dar îmi șterg lacrimile de pe față la fel ca atunci când eram mică și veneam înaintea lor
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
mea are doi câini foarte faini. Husky-ul și-a înfipt colții în brațul meu drept, dar am reușit să mi-l retrag la timp. Se mulțumește doar cu geaca de piele pe care o sfâșie numai ca să-mi facă în ciudă. Ciobănescul-german se amuză de amatorismul lui și pregătește un atac fulger. Un fir cald îmi îmbibă jeanșii cu cea mai sinceră târșală. Șezi blând. Eroina mea intervine salvator, altfel mă găsea sfâșiat de fiare. Nici după ce intru în casă nu
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
uităm la un film. Facem brioșe. Mintea mea de pervers notoriu lucrează la foc maxim. Să o scot pe terasă. Să o pun în patru labe. Doggy-style. Și să-i pângăresc trupul în fața patrupedelor. Așa. Numai ca să le fac în ciudă. Să mă răzbun. Să-i înnebunesc că le-am siluit regina. Ieșim pe terasă. De aici se văd toate luminile orașului, pescărușii, foarte vag marea. Câinii încep să latre alarmând toți vecinii. Hămăiala lor se amplifică acut căpătând ecouri în
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
nimic, nu mă întreb nimic. De fapt, mă întreb din nou, un singur lucru: de ce nu simt. Ies fără să închid ușa și cobor în fugă treptele. Sirena ambulanței sparge liniștea ca pe-o sticlă goală de vin, aruncată cu ciudă. Am părul pe spate, dar parcă mai scurt, port fusta mea crem, un tricou negru și țin strâns în mână bluza galbenă cu căpșuni. N-am mai purtat-o de mult. Știu, sunt copilă câteodată. Ies din bloc și mă
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
de lacrimi odată, toate câte s-au adunat, îmi bate inima atât de tare, încât simt că o să-mi spargă pieptul, am o durere as cu țită în tot corpul, în fiecare celulă, simt toată neli niștea, tot dorul, toată ciuda, toată frustrarea și, mai ales, toată vina. Încerc să respir și de data asta chiar mă sufoc. Dar simt, mai mult decât orice, simt. Deschid ochii brusc. Soarele strălucește încă. Sunt în aceeași cameră, în același pat. E 29 august
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
fraților. Lăsați pe alții să vă laude, sau credeți că v-au murit lăudătorii? Și Încă ceva: nu mai stropiți cu otravă pe cei mai buni ca voi, pentru că o să vă otrăviți singuri sau, mai pe românește, o să muriți de ciudă, ca pițigoiul. Și acum s-o pornim la drum cu exemple practice, așa cum am făcut-o și-n capitolele precedente. Pentru că se declară televiziune națională (să Înțelegem că este În slujba națiunii?), vom Începe de aici. Așa, deci: televiziune În
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
subjugat de sila și furia aceea viforoasă care fierbeau în el încă de pe locomotivă, tot drumul și toată viața jefuit de tot, fir-ar să fie! avea să se gândească și să-și dea seama mai târziu, încrâncenat, vânăt de ciudă, cu degetele încleștate pe cana groasă și grea de sticlă crestată ca un fagure. Își făcu vânt și proiectă halba-n tavan. O ploaie de cristale se revărsă peste mese. În aceeași clipă, ultimul lucru pe care-l mai înregistră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
fost răsplata). E drept că icoanele ne-au ajutat și n-am pățit nimic, dar după aceea am mai împărțit din ele: unor prieteni cărora li se nășteau copii le duceam în dar câte o icoană ( asta ca reacție de ciudă la ce ni se întâmplase); ca să aflu, mult mai târziu, că este foarte bine să dai în dar o icoană sau iconiță, mai ales copiilor mici. Deci, lăsând la o parte gestul de protest, cineva ne îndemnase să facem o
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
în ruși și, cu puști automate, cu măști pe obraz, am început să tragem focuri de armă și să atacăm pe gospodarii din sat, pe aceia care-i știam că au ceva bani și pe aceia pe care aveam eu ciudă. Așa am luat bani lui Pleșu și l-am scrijelit cu cuțitul și l-am legat de capra podului în pielea goală. Nu știu cum de mi-a scăpat în timp ce-l jefuiam pe Ion Burdun. Apoi, de aici, am ajuns la Tudose
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
-i anunț și pe ceilalți și aducem noi tot ce trebuie. E clar? Și ieși pe poartă ca o săgeată. Vlad n-a mai apucat să spună nimic. Cîteva clipe nici n-a fost în stare să respire măcar. O ciudă cumplită puse stăpînire pe el... Cum, adică, să ia și vaca?.:. Să rîdă toți de el?... Și apoi, pînă acolo, sus, aveau de mers aproape un ceas... Iar sus... ce va paște vaca printre ruine și bolovani? Uf, vaca asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
Tu sapă cu Virgil! Ce mai vrei? Hai, gata! Bărzăunul tăcu strîmbîndu-și gura într-o parte. Oricum, n-ar fi reușit să-l întoarcă pe Vlad din hotărîre. La drept vorbind nu-l interesa cu cine sapă. Îl rodea însă ciuda că nu-i luat în seamă așa cum trebuie, de cei mai mari. Și, mai ales, aici era buba cea mare, că nu-i tratat de la egal la egal. Dar, de, ce să faci? Fără să mai spună nimeni vreo vorbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
mai prost! Bineînțeles că asta e-o răutate de-a Bărzăunului, cu care eu personal nu-s de acord întru totul și chiar nici n-am vrut s-o mai fac știută, dar, uite, m-a apucat și pe mine ciuda pe Nuțu. Auzi tu minte la el! Văzînd că nici Vlad, nici Ilinca, nici Virgil și nici chiar Bărzăunul nu mai dau vreun semn de viață, a spus doctorului de la dispensar, lui Pompiliu Stănescu, despre care zic unii că-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
dar se trezi deodată prins de guler și țintuit locului. Nu pleci nicăieri! se arătă foarte autoritar Matei. Și doar n-avea obiceiul ăsta, dar nu știa ce-i venise atunci. Cum, adică, nu plec nicăieri? se strîmbă Bărzăunul cu ciudă smulgîndu-se din strînsoare. Ce ai tu cu mine? Uite că am, continuă Matei apropiindu-se iar de el. Unde-ai pus casetofonul? Uite, dom'le! se revoltă Bărzăunul. Casetofonul! Dar poți să-mi spui ce ai tu cu casetofonul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]