208 matches
-
mai dea drumul niciodată. "Curvă nenorocită!!!" "Bunico! Bunico!", a țipat ea, dar bunica a dat cu ea de pământ. De jos a remarcat un amănunt, un gest pe care nu-l mai văzuse nicicând la bunica: gâfâia de efort, era ciufulită, dar mâinile ei încercau să aranjeze părul și astfel părea și mai mult o femelă furioasă, o leoaică rămasă fără pui. "Piei din calea mea, a șuierat printre dinți, cară-te, dispari și să nu te mai văd pe-aici
Sora Katiei by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/8059_a_9384]
-
fanată, cu lațe de păr roșu, încîlcit; se numea Margaret, avea doisprezece ani, sau poate mai mult, pentru că arătase destul de jigărită chiar și cînd Grady o găsise pe o bancă din parc, uitată de un alt copil. Acum, Grady a ciufulit părul păpușii și i-a netezit rochia, ca pe vremuri, cînd Margaret îi fusese o confidentă atît de apropiată. "Oh, Margaret..." a început Grady, dar și-a curmat vorba, lovită de gîndul că ochii lui Margaret erau, de fapt, doi
Truman Capote O vară de răscruce by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/10795_a_12120]
-
într-o după-amiază am dat peste ceașcă și farfurioară pe un colț de masă și scaunul gol, în altă după- amiază cuferele de la etaj au încetat să mai aibă parfum doar că atunci erau automobile în curte, domni care mă ciufuleau cu o milă prietenoasă - Orfanul în timp ce slujnicele de la bucătărie îngrămădeau flori în căruciorul de unde mi s-a năzărit că mirosul din cufere se evapora încetișor, bunicul cu cravată el care nu purta cravată, folosea un nasture de aramă ce-i
António Lobo Antunes - Arhipelagul insomniei () [Corola-journal/Journalistic/5672_a_6997]
-
pe cât îmi stătea în putință, nesuferind violența și viclenia acestuia. Un băiat, luat la ochi de grupul de copii ce se energizau în recreație, era declarat primar, ceata sărea pe el, așa-zicând că-l sărbătorește, în realitate ciupindu-l, ciufulindu-l, trăgându-i o strașnică bătaie, în sunetul uralelor și al aruncărilor în văzduh. Socot că acest joc, pierdut astăzi, venea din mare vechime, originea putându-i fi căutată în ceremonia alegerii de rege în societățile primitive, așa cum o descrie
Așa e că n-am... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8375_a_9700]
-
ochii în vânt, și stai să te destrami, ascultă: dorința, freamătul, plânsul par calde și nu-s, un nume de rușine poartă, numele Timp. Și totuși, nu-ți pierde credința în desfăcutul trandafir al acestor ape. Martorul Iarbă cuminte, iarbă ciufulită de vântul ideii sau arsă de rafalele dorinței, iarbă cu chip înălbăstrit, iarbă-martor, oprită gânditoare la porți, măsurând cu seva, în bătăi de pendul, dreptatea oamenilor, iarbă neliniștită, care ne privești când râdem împovărați de orgolii, iarbă călătorind în jurul continentelor
Poezii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/6754_a_8079]
-
prinseseră flori ireale și purtau rochii lungi și vaporoase. Cu toții mâncau ambrozie și ascultau muzica unei harfe. Aniversatul primise fel și fel de daruri, Însă În zâmbetul lui se citea o undă de tristețe.Tatăl Îl chemă la el, Îi ciufuli părul și-l Întrebă: -Ei, ce zici: Îți place petrecerea? Ai desfăcut cadourile? -Da, totul este cum am vrut.Doar că aș fi vrut un cadou mai special.Îmi doresc atât de mult să primesc În dar o jucărie, o
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
Întâlnit acasă la ea. Pădurarul aduse lemne, morarul aduse făina, iar primarul venise cu hârtia semnată. Și fiecare vroia s-o ceară de nevastă. Când au văzut că au fost Înșelați, au luat-o la rost pe văduva, i-au ciufulit nițel părul roșcat. Ea, ca să scape din mâna lor, a luat-o la fugă și s-a ascuns În pădure. Nimeni n-a mai auzit de ea, căci nu s-a mai Întors În sat. Doar din când În când
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
aurii ai câmpului, eu ...cel mai mare dintre toate. Griji? Ce să fie alea? Lacrimi? Doar pentru genunchii juliți în fugă, pentru puii de rândunică înhățați câteodată de Tano cel cu ochi de tigru și pentru păpușa ce ieșea uneori ciufulită din micile răfuieli cu fetițele din vecini. Restul era doar o lume plină de farmec, în care orice se putea întâmpla. Dar nimic dureros. Mă întâlneam aproape zilnic cu balaurul cel cu șapte capete, care-și făcuse culcuș undeva prin
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
o lungă tăcere, s-a uitat spre mine și mi-a zâmbit. Ca un sugar care vede o mască zâmbitoare, mi-am ridicat și eu, reflex, colțul buzelor. "Ești pe calea cea bună, băbuțo", mi-a mai zis, m-a ciufulit un pic și-a ieșit. Aveam s-o revăd pe doctorița Zlătescu după vreo șapte-opt ani, într-o zi însorită, pe Magheru. Eram cu o colegă de facultate și-l bârfeam pe asistentul de folclor când am văzut-o: deși
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
de-nvățat pe de rost "Unchiul Stiopa Milițianul", de ziua când n-ai vrut să iei doctoria și tata te-a prins și te-a ținut de nas, iar eu ți-am turnat lingura pe gât... Ne tăvăleam și ne ciufuleam ore-n șir pe covor, apoi îl făceam sul și, a doua zi în zori, porneam cu el spre fabrică, printr-un aer roșu și-nghețat, ajungeam în curtea fabricii, mama intra cu covorul pe umăr în cea mai stranie casă
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
sevă crudă. Dar mama nu s-a mulțumit doar cu atât. Într-o dimineață cu ciripit sticlos de păsări m-a trezit și m-a ridicat în brațe. Mi-a șters ușurel cu degetul urdorile de la ochi și mi-a ciufulit părul care mi se lipise, transpirat, de pielea capului. Mi-a sărutat codițele prinse cu elastice cam murdare. Eram încă pe jumătate adormit când m-a dus în camera cealaltă și am dat roată din nou, pentru a nu știu
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
știrea și voința căruia nimic nu clintea pe pământ, să controleze capricioasele și contradictoriile mișcări ale norilor. Ce calcule fără sfârșit trebuia să facă pentru a stabili în ce parte flutura fiecare fir blond din părul băiatului când bătea vântul, ciufulindu-l. Cum putea ști (dar El știa, pentru că El era și vântul, și norii, și apele mereu învîrtejite) în ce parte o ia fiecare strop dintr-un râu când bulboanele se umflă primăvara. Norii întunecați, de zăpadă, foindu-se pe
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
și ale copacilor, te înfrupți din roadele naturii cu poftă și admiri florile de sezon, care sunt variate și nenumărate. Ce mai? Te simți în paradis. Vine toamna, când ce este verde se usucă, când ploile și vântul te cam “ciufulesc”. Roade sunt de sezon, flori se mai găsesc încă. Este, am putea spune, un anotimp satisfăcător. Ups... A venit iarna, când frigul te “zdruncină” rău dacă nu te “îmbraci adecvat”, și simți că ți se taie respirația din cauza “gerului”. Roade
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
că știu. Mie să nu-mi spui nimica. Te pomenești că moșneagul ni se-nsoară pe-aicea și ne lasă să ni ducem singuri la țara Moldovei... Vai, moșule, ce rușine! {EminescuOpVIII 321} [NIȚĂ] Sărut mâna, duduie, da' daca mă ciufuliți așa apoi mai bine mă duc. EMMA (blînd) Mă știi așa de rea, moșule?... nu ierți neci gluma măcar nepoatei d-tale? Eu ți-s nepoțică, nu-i așa? Așa-mi ziceai când eram mică... pe când Ștefan era la noi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
să te văd, Yu Qiwei. Nu știu, trăiesc cu fantoma ta. Yunhe, îmi zice el, îmi zice pe nume. Asta mă face să nu-mi pot stăpâni plânsul. Stă înaintea lui Yu Qiwei. Are ochii plini de lacrimi. Bate vântul, ciufulindu-i părul. Nu-l atinge, nu și-l aranjează. Îl privește pe el. Primește-mă înapoi. E o noapte pe care n-o va uita niciodată. Fac dragoste de parcă ar veni sfârșitul lumii. Amândoi încearcă să depășească privirea goală dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
părea comic: doi doctori marcându-și teritoriul, pregătiți să se ridice pe picioarele din spate și să se împungă ca niște berbeci. Dă tare. O stare de bine îl străbătu pe Weber, echilibrul simplu al autoanalizei. Avea chef să-i ciufulească părul doctorului Hayes. Când eram de vârsta dumneavoastră, orientarea psihanalitică dominantă punea Capgrasul pe seama sentimentelor tabu față de o persoană apropiată. „Nu pot fi atras fizic de sora mea, deci nu e sora mea.“ Modelul de cogniție termodinamic. A fost foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
din nou, ascultând. Se întoarse spre ceilalți, strălucind. Acceptă fără comentarii întoarcerea lui Weber. Plutea. —N-o să-ți vină să crezi cine era! Karin S.! Barbara îi aruncă lui Weber o privire și se ridică. Am multă treabă, anunță ea. Ciufuli capul gol al lui Mark Schluter și trecu repede pe lângă Weber. Weber îl lăsă pe Mark, care radia, și o urmă pe coridor. —Domnișoară Gillespie, strigă el, ceea ce până și pe el îl surprinse. Aveți o clipă? Ea se opri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
simplu să mai vorbesc cu ei, așa că nu știau dacă sunt gravidă sau fur casetofoane din mașini. De fapt, când eram plecată până târziu, eram de obicei acasă la o prietenă lucrând la proiecte pentru ora de geografie, dar mă ciufuleam și mă machiam întotdeauna înainte de a ajunge acasă ca să-l fac pe tata să se îngrijoreze. Toate acestea s-au schimbat când am început să ies cu Mark. Nici nu mă mir că l-au îndrăgit așa de tare. —Ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
învelișul din staniol auriu cam zdrențuit. Cu ochi ce sclipesc de încântare, băiatul o ascunde repede în buzunarul pantalonilor. O mică recompensă pentru curajul tău. Copilul nu înțelege ce i se spune, dar zâmbește la auzul vocii prietenoase. Novăceanu îi ciufulește ușor părul, apoi explică prin semne preotului că trebuie să plece. În timp ce sublocotenentul se furișează afară, părintele face semnul binecuvântării. Deus tibi benedicas, miles 114! Ziua se îndreaptă către asfințit, dar rugurile incendiilor întârzie noaptea. Acalmia suspectă, întreruptă doar de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
să-și poată ascunde surpriza. Arm se lăsă cuprinsă și mai strâns în brațe, căutând căldura trupului mare și protector al bărbatului. Nu, Bart, nu sunt deloc complicată, scutură ea din cap, trecându-și o mână prin părul lung și ciufulindu-și-l parcă dinadins, pur și simplu eu nu fac decât să caut niște răspunsuri. E și o datorie a mea. Fetele mele cresc, trebuie să am răspunsuri pentru toate întrebările lor... Vreau să le ajut să înțeleagă creația lui
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
niște idei cumva cam fixe, dar am să te scap eu de ele, nu mă las până nu te văd lecuit! îl tachinase ea cu drăgălășenie și el nu mai avusese nimic de obiectat. Apoi mai mult mângâindu-l decât ciufulindu-i părul, ea se apucase să scoată și să așeze frumos pe tăblia mesei mai multe brățări fine și lucitoare. Bart articulă cu un glas pocăit câteva cuvinte de scuză și ea se prefăcu că nu-l aude, dar în
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
chip de mustrare. El își aplecă fruntea și se făcu mai mic, pentru ca ea să-l poată scutura de păr mai bine, amuzat de jocul ei. Așa suntem noi, jurnaliștii, își găsi el o scuză, dar poți să mă mai ciufulești puțin, că nu mă deranjează, îți conced acest drept... Arm însă își retrase mâna din părul lui bogat și își mângâie încet brățara prinsă la gleznă. Pe mâna ei dreaptă se vedea o mică cicatrice, despre care știa că o
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
vin, n-aș suporta căldura. - Vezi? făcu taică-meu. - Mă simt oricum foarte bine aici. Mulțumesc de apă. - Cu plăcere. - Aș vrea doar să vă urez sejur plăcut și să aveți grijă de reumatismul lui ăsta mic. Tata m-a ciufulit și pe urmă m-a apucat de ceafă. - Ăsta? N-are nimic, e sănătos tun. Așa, ți-ai luat fâș, bine. - Dacă nu-i spuneam eu..., spuse maică-mea. - Mi-e cald, am zis. - Lasă că mergem imediat sus. - Duceți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
să iau micul dejun. Asta mi s-a părut cam bizar. „Cred că vrea să te spovedească“, a fost de părere soră-mea. „Imposibil“, i-am răspuns eu. „Vreau doar să-i cer un sfat.“ „Vom vedea !“, a surâs mari, ciufulindu-mi bretonul, ceea ce mă irită de data asta mai puțin decât incertitudinea. În ziua stabilită m-am sculat dis-de-dimineață și am plecat, cu inima bătând să-mi sară din piept, spre casa mare și frumoasă, înconjurată de mușcate și trandafiri
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
În față, apoi Își făcu o cărare pe stânga. Clătină din cap Înainte și Înapoi În oglindă. ― Cum arată mai bine? Pe stânga sau pe dreapta? ― Ia să văd. Desdemona Își ridică mâna delicat spre părul lui Lefty și Îl ciufuli. Hei! ― Ce faci tu la Bursa? Lasă-mă-n pace. ― Spune-mi! ― Vrei să știi? spuse Lefty, de-acum exasperat de sora lui. Ce crezi că vreau? Vorbea cu o tărie ținută În frâu. ― Vreau o femeie. Desdemona se apucă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]