115 matches
-
cu două fețe, patru mâini, patru picioare și, firește, ambele sexe. Este o ființă duală și ambiguă. Cele două fețe ale sale exprimă aproape întotdeauna stări de spirit diferite: când una râde, cealaltă plânge, sau când una zâmbește, cealaltă e ciufută. De multe ori, este pus în imposibilitatea de a lua o decizie sau chiar de a se deplasa într-un anume loc, căci picioarele de pe o față o iau într-un sens, iar cele de pe cealaltă o iau în sens
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
pînzele și coasta de lavă se zărea Înaintea lui cu maximă claritate, Încît aproape că se puteau distinge trăsăturile bărbatului care, În picioare pe stîncă, nu Înceta să-și agite brațele, cu disperare. — Te-am văzut! Te-am văzut! mormăi ciufut căpitanul, acceptînd cana de cafea pe care i-o oferea ospătarul. O salvă de tun În chip de salut, ca să stea liniștit, porunci el, Întorcîndu-se spre secund. Poate că e englez... Ecoul exploziei Îl trezi pe Oberlus. Vela mare fusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
o parte semnificativă a acestui vocabular rămas în limbajul curent se referă fie la metehnele umane care mai fac încă deliciile gurii satului (meschin, moftangiu, mucalit, hoinar, mahmur, ursuz, haimana, temă bel, caraghios, fistichiu, ciubucar, șiret, chefliu, zevzec, pușlama, mucalit, ciufut, derbedeu, lichea, cusurgiu - și, last but not least, tîrfă), fie la spațiul domes tic. Pe lîngă lista de mai sus, care acoperă o bună parte a gastronomiei „specific românești”, putem să adăugăm astfel una care acoperă o bună parte a
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
tembele de la aperitiv și orele petrecute pe plajă zgâindu-mă la puștoaice; Anne vorbea cu celelalte matroane. Când se Întorcea pe burtă, i se vedea celulita; când se Întorcea pe spate, i se vedeau vergeturile. Era În Maroc, arabii erau ciufuți și agresivi, soarele prea fierbinte. Nu merita să risc un cancer de piele doar ca să-mi petrec serile masturbându-mă În cameră. Victor a profitat de vacanță, se distra grozav la Mini Club... Vocea lui Bruno se sparse din nou. Eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
Li se distribuie bilețele cu poezioare despre părinții iresponsabili. Când ajung la Inspectorat, deja coada ocupă trei coridoare. Multe figuri cunoscute. Mă încurajează: tot mai bine era cu ăla de educație fizică. Cel puțin avea umor mustăciosul. Ăsta cică e ciufut rău. O sun pe Sabina. Îi spun c-o iubesc. Să aibă grijă de ea, o să lipsesc cinșpe zile. Încingem obișnuitele jocuri pentru suplinitori: șeptică, pocher, macao, șotron, lapte gros. L VIII Dacă există ceva ce mă îngrijorează, e felul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
enorm (așa cum numai mamele pot) atunci când află că am mai scris o carte. Geaninei, femeia care înseamnă atât de mult în viața mea și în fața căreia mă înclin, cerându-mi scuze pentru toate momentele în care „artistul” din mine este ciufut, irascibil și dificil. Nadiei și cumnatului meu, Leo, împreună cu toate gândurile mele bune. Lui Silviu Crăciunaș, coleg de breaslă și colaborator de calibru în cadrul Cenaclului de Poezie și Proză „Amprente Literare”, cel care s-a aplecat cu atenție asuora unor
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
în mașina de spălat -, se introduse în cadă, întinzându-se pe spate, lăsând șuvoiul fierbinte să-i biciuiască pieptul păros. Pe măsură ce apa umplea cada, scriitorul se simți mai bine. Mintea dădea semne că urmează o limpezire liniștitoare, imaginea unui magician ciufut începea să se estompeze, chiar și enervarea inițială, indusă de absenței Luciei, de lenjeria murdară și de acea durere parșivă de cap, se pregătea să se ducă prin alte părți. Începu să fredoneze o melodie a celor de la Smokie. Râse
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
care cumva să prindă de veste Vasile, că se întîmplă o nenorocire... Nu zic și nu-ți reproșez, că pasiunea așa vine, pârdalnica, și Mimi, sărmănuța, nu-i de mirare că i s-a urât și ei cu un bărbat ciufut și mojic, dar... Tânărul Herdelea ascultă cu resemnare lamentațiile gazdei sale și numai la sfârșit articulă un slab protest, menit mai mult să-i evidențieze cavalerismul decât să fie crezut. În realitate se jena de doamna Alexandrescu din pricina Tanței, căreia
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
cratiței ori să împletească ciorapi de iarnă pentru soții lor. Ei, s-au mai schimbat vremurile, Mariuco! ― Bine, dar Grigoriță e în divorț cu ea, Miroane! obiectă doamna Constantinescu deconcertată; îi era frică de Iuga, pe care-l cunoștea foarte ciufut, cum nu i-a fost niciodată de generalul care fusese un om ca o bomboană și nu ieșea din cuvântul ei. ― Tu te uiți la Grigoriță care-i copil? se miră bătrânul, fără să îngăduie fiului său să-l întrerupă
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
măi ghiujule, buhai bătrân, mișele, lovi-te-ar o lungoare, trăsni-te-ar din senin cu foc și fier, frângeți-ai grumazul scofâlcit, călca-te ar de moșneag, derbedeu, tontul de bărbat, om tehui, nevolnice, scârbavnice hârdău, netot, caracudă, zurliule, ciufut, bată-te-ar năpasta, nebune, măi papă-lapte, lua-te-ar benga să te ia etc. Scena domestică reînviată de târgoveață aduce în prim plan concepțiile soților unul vis-à-vis de celălalt, viziunea asupra căsniciei și a vieții. Doleanțele soției sunt prezentate
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de natură, noi, oamenii, ne-am pierdut puterea de a ne consola În fața ororii care ne pândește aici, alături. Cu cât observăm mai mult, cu atât mai puțin sens are totul, cu atât ne simțim mai deconcertați. Uite că, din pricina ciufutului de GØdel, nici măcar nu mai putem să ne refugiem În singurul loc pe care Îl credeam sigur: matematica. Dar, atenție. Dacă nu ne consolăm În urma observării, putem găsi consolarea În faptul Însuși al observației. Mă refer la actul analitic, științific
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
anturaj, pe cît de viril-superbi, pe atît de imbecili. Iată așadar cum emoția viscerală ce mă copleșise la vizionare se convertise, peste noapte, în opusul ei, calmul... judecății. O experiență. Vînzătoarele. Cu cît e mai frumoasă, cu atît e mai ciufută. E, parcă, în lumea asta a lor, a vînzătoarelor, o inexorabilă relație cauzală. Botoasă și mută, cu privire piezișă (ca și cum nu te-ar vedea), nu-ți oferă decît (privilegiat) frumusețea ei. Atît. În rest, achiți și-o ștergi. Era de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
căminelor lor, personajele din Camere mobilate își regăsesc echilibrul după ce au experimentat până la saturație alte variante de confort (sau inconfort) posibile. Comună celor doi autori este și viziunea asupra imoralității lumii citadide: asupra "diplomației" damelor, capabile să "traducă" nu doar "ciufuți bătrâni", ci și tineri chiriași buni de exploatat pentru plata datoriilor, asupra seninătății cu care soții sunt înșelați în propriile camere, asupra unei lumi corupte și desfrânate, reflectate cu obiectivitate. Ultimele replici din roman sugerează clar resemnarea și detașarea izbăvitoare
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Doamne. A Allure. Ok. Nu intra În panică. Simplul fapt că miroase a Allure nu Înseamnă nimic. — Bună! Cum a fost la masă? Mă asigur că am un ton prietenos și Încurajator, și nu unul arțăgos, ca al unei neveste ciufute din EastEnders. — Bine, Își dă jos Luke sacoul. Venetia e foarte deșteaptă. Are mintea foarte ageră, prinde din zbor tot. — Nici nu mă Îndoiam. Îmi frămînt mîinile sub cuvertură, acolo unde el nu mi le poate vedea. — Și despre ce-
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
azi-dimineață. — Ce-i prostia asta? zice fără nici un preambul, arătîndu-mi scrisoarea. Mă uit la el siderată. Nu e În regulă. Trebuia să se afle la turnul Oxo, cu o mină romantică și iubitoare. Și nu aici În prag, nedormit și ciufut. — Păi... Înghit În sec. Ce faci aici? — Ce fac eu aici? repetă după mine, nevenindu-i să-și creadă. Asta e reacția mea la chestia asta! Nu mi-ai răspuns la nici un telefon, n-am știut ce naiba se Întîmplă... „Vino
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]