185 matches
-
în România și în Germania. De unul dintre poeții din constelația avangardei - Gellu Naum - L. s-a ocupat și mai tarziu, alcătuind volumul de transpuneri Zähne von Worten zermalmt (1983). Fascinația straniului o determina să abordeze proza românească, bunăoară românul Ciuleandra de Liviu Rebreanu (cartea a apărut în versiunea germană cu titlul Madeleine, 1975). Franchețea tonului din românul Serenada la trompeta al colegei de generație Sânziana Pop o cucerește pe traducătoare, care își mobilizează resursele lirico-narative și dinamismul verbal pentru a
LATZINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287752_a_289081]
-
cu aceea obiectiv-psihologică, proza bazată pe fantasticul folcloric cu aceea ermetică. Tema morții, laitmotiv obsedant, tratată în maniera eposului popular, are semnificații explorate nuanțat în nuvela Țiganca albă, care dă și titlul unei cuprinzătoare antologii din 1968. Ca și în Ciuleandra lui Liviu Rebreanu, narațiunea constă în rememorarea unei crime de către ucigaș. Însă accentul nu cade pe latura instinctuală a personajului, ci pe noianul de gânduri ale acestuia în așteptarea morții. Parabola vieții ca meditație și așteptare înfrigurată a morții capătă
REBREANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289160_a_290489]
-
deschise de presiunea modernismului și a noilor teorii din epocă privind romanul și tehnicile lui. Mai puțin verosimilă este încercarea de a produce o repoziționare axiologică a cărților lui Rebreanu. Astfel, criticul propune pentru raftul întâi Ion, Pădurea spânzuraților și Ciuleandra, pentru raftul al doilea Adam și Eva, Răscoala și Gorila, iar pentru raftul al treilea Crăișorul Horia, Jar și Amândoi. Semnificativă rămâne, oricum, deschiderea metodologică față de teorii precum psihocritica lui Charles Mauron. S. va comprima ulterior textul într-o micromonografie
SIMUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289692_a_291021]
-
a căror apariție în librărie e socotită ca un eveniment”: Cuvinte potrivite de Tudor Arghezi și Noul Testament, în traducerea lui Gala Galaction, precum și două cărți „care obțin actualmente cel mai mare succes de librărie” - La Medeleni de Ionel Teodoreanu și Ciuleandra de Liviu Rebreanu. S. mai publică informații referitoare la cinematografie, muzică, sport, o cronică a expozițiilor, reportaje, articole despre modă și cosmetică, sfaturi practice, respectându-și în bună măsură programul: „Tot ce se va întâmpla și realiza pe tărâmul teatral
SPECTACOLUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289816_a_291145]
-
de fond: Valoare și ideal estetic, Despre critică și critici (cu o scurtă caracterizare a confraților), Mihai Eminescu (Glose), Tudor Arghezi și un articol comemorativ consacrat lui Vasile Pârvan. George Nichita recenzează volume de Aron Cotruș, Demostene Botez și romanul Ciuleandra al lui Liviu Rebreanu, considerat a fi o depășire atât a „naturalismului integral din Ion”, cât și a „realismului din Pădurea spânzuraților”. Tot la cronica literară, în numărul 10-11/1928, Mircea Eliade figurează cu „însemnări asupra literaturii noastre contemporane”, intitulate
SINTEZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289698_a_291027]
-
Caragiale, și anume în nuvelele Păcat, În vreme de război, O făclie de Paști și în drama Năpasta. Frecvent în proza de la „Contemporanul” (Sofia Nădejde, C. Mille ș.a.), n. poate fi regăsit mai târziu la Liviu Rebreanu, în romanele Ion, Ciuleandra, Răscoala și în unele nuvele. De altfel, de n. țin proza și teatrul periferiei, aflate în plină expansiune la începutul secolului al XX-lea și în perioada interbelică, prin autori ca V. Demetrius, Al. Cazaban, I.A. Bassarabescu, N. Dunăreanu
NATURALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288369_a_289698]
-
Mihale, Utak és sorsok [Destin], București, 1962; Theodor Constantin, A lila ruhas hölgy [Doamna în mov], București, 1966; G. Călinescu, Horatius, a libertimus fiú [Horațiu, fiul libertului], București, 1968; Șerban Cioculescu, Ion Luca Caragiale, Cluj, 1972; Liviu Rebreanu, A tánc [Ciuleandra], Cluj-Napoca, 1975; Constantin Cubleșan, Margaréta penzió [Pensiunea Margareta], București, 1985. Repere bibliografice: Faragó Jószef, Ispirescu magyarul, IGZ, 1967, 11; Beke György, Kolozsvári könyvkiadó. Beszélgetés Kerekes Györggyel, UTK, 1973, 1; Rom. magy. ir. lex., II, 713-714. O.K.
KEREKES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287708_a_289037]
-
simpatici dezorientați. Nu mai trăim de mult în Caragiale. Suntem în plin Ionesco și tindem să ne stabilim definitiv în Urmuz. La ultimele alegeri din multilaterala dezvoltată, cred, sâmbătă noaptea fusesem la un chef. Antren deplin, cu lăutari țigani, cu ciuleandre înfocate și cu acea nepăsare a timpului pe care îl trăiam. Dimineața, când s-a spart cheful, am plecat spre casă, gândind să mă duc pe la prânz la vot. Am adormit însă în tramvai. La capătul liniei, vatmanul m-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
care încă stătea țintuită locului, între masa de unde se ridicase și urna unde puștiul tocmai isprăvise votarea. Am ridicat nedumerit din umeri. Nu-mi aminteam, în acel moment, în nici un fel, cum de mi se descususe cracul pantalonilor. În vreo ciuleandră? În tramvai? Urmăream, de câțiva ani, aparițiile Berbantului la Bibliotecă. Nu-l înțeleg de ce face un spectacol din lecturile sale, câte vor fi fiind. Măcar de-ar avea continuitate. Apare și dispare după ritmuri aiurea. Când n-are ce face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
un moment dat, în piața publică. Sîntem mirați să aflăm astăzi acest lucru. Întrucât povestirile de la "Hanul Ancuței" puteau stârni ura sălbatică a legionarilor? Explicația trebuie căutată în atitudinea omului, nu în creația lui. Dar Liviu Rebreanu? Adam și Eva, Ciuleandra, Amândoi, Gorila etc. conțin ele neliniștea prevestitoare de cataclism? Abia Blestemele lui Arghezi ne pot da un mare fior. Descoperim azi în ele un sentiment al apocalipsului. E o lume care se strâmbă, se destramă și putrezește. Efectul se obține
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
stăm chiar rău - Vidra, Voica, Matilda Petrini, Ela Gheorghidiu, Carmina din Despot Vodă, Anca din Năpasta, Nadina din Răscoala, Alta din Act venețian, Lelia din Bunăvestire, Domnișoara Nastasia, Ioana Boiu din Suflete tari, Chira Chiralina, Madeleine-Mădălina lui Puiu Faranga din Ciuleandra, Laura din Balaurul. Apropo de Balaurul, e clar că Hortensia Papadat Bengescu și ale ei Nory Baldovin, Mika-Lă, Lenora Hallipa, ca și Cezara și Domnișoara Cristina, împreună cu holbanienele Ioana și Dania, dar mai ales cu excepția „regală“ care este Doamna T.
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
de capodopera realistă a lui Liviu Rebreanu - "Ion" (1920), nu dăduse totuși în acest al treilea deceniu al secolului, prea multe titluri de referință. Liviu Rebreanu va continua cu remarcabila "Pădurea spânzuraților" (1922), cu "Adam și Eva" (1925) și cu "Ciuleandra" (1927). Mihail Sadoveanu realizează prin romanul său "Zodia Cancerului sau Vremea DucăiVodă" (1929), una dintre valoroasele sale opere de inspirație istorică. Ionel Teodoreanu își va inaugura în 1925 ciclul "Medelenilor", iar Mateiu Caragiale va publica în 1929 capodopera sa "Craii
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
într-un fel, de capodopera realistă a lui Rebreanu, „Ion", 1920, nu dăduse totuși, în al treilea deceniu al secolului, prea multe titluri de referință. Liviu Rebreanu va continua cu "Pădurea spânzuraților", 1922, apoi cu „Adam și Eva", 1925, și „Ciuleandra" în 1927. Mihail Sadoveanu va realiza prin „Zodia Cancerului 38 sau vremea Ducăi-Vodă" una din valoroasele opere de inspirație istorică, Ionel Teodoreanu își va inaugura în 1925 ciclul "Medelenilor", iar Mateiu Caragiale va publica în 1929 capodopera sa "Craii de
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
colivă așezată pe foi de hrean, iar Mitu, vătășelul, păzea butoiul de vin pe care plutea o tărtăcuță, din genul Lagenaria Siceraria, nou-nouță, cu coadă lungă, decupată frumos ca să se poată bea cu ea. Dansau înlănțuiți Rustemul, băteau pe loc Ciuleandra, se lăsau luați de valurile Vulpii. Lăutarii din Mârșani cântau cu poftă și cu ochii pe câte o fetișcană plină de nerv. Cel cu naiul, mai ales, dar și cel cu drâmba se opreau din când în când și făceau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
de lipsuri și de sumedenii de necazuri, de la cele mai mărunte, de toată ziua, până la cele de extremă anvergură, de zile mari! Din enormul vacarm, de care au beneficiat din plin, și ele, ca, de altfel, toți ceilalți, prinși În ciuleandra electorală, În iureșul năucitor, au ieșit, aproape de tot, amețite. Până-n ajunul zilei alegerilor. Noaptea dintre ajun și marea zi a introducerii voturilor În urnă a trecut ca un gând. Ca un gând, pentru ele, măreț, li s-a părut. Și
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
cu invitați, cadre didactice cu rude, amici, cunoscuți și necunoscuți. O regulă, doar, se respectase: anume, de o parte a meselor erau numai bărbați, pe când, de cealaltă parte, numai femei. Și, În vreme ce ospățul porni, Încet-Încet, așa, ca o miroznă de ciuleandră, lichidul din păhăruțe, pahare și căni se Întâlnea, dincolo de lumea de dinafară, introducându-se, Încet-Încet, și În acțiune, și, Înfierbântând atmosfera. Antreurile, fripturile, frigăruile, mititeii, care la tavă, care la cuptor, ori la grătar, curgeau, În guri, cum curge făina
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
frumoasă” la moartea ei, dacă se poate spune așa ceva. Se pare că a avut dreptate și eu acum când merg la mormântul mamei mele, aprind și pentru ea o lumânare. La Liviu Rebreanu învățam “Ion“ și “Răscoala” iar acasă citeam “Ciuleandra” sau “Adam și Eva” în care apare și numele meu Servilia. Camil Petrescu era studiat fugitiv cu “Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” pentru a se reliefa ororile războiului. Acasă însă citeam drama “Act venețian “ care fusese jucată
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
nunta "în cer", amînată -, de inocență roman al "adolescentului miop" și suferință, pentru care sacrificiul este fără sens imediat "întîia noapte de război" -, de penitență față de o proprie crimă neînțeleasă vină, châtiment, expiere "pădurea de simboluri" a Spînzuraților și a Ciulendrei toate conțin scheme ale traseului prin care ceea ce este caută a deveni inteligibil. Literatura lumii atinge vîrsta romanului după ce experiența celorlalte genuri, liric și dramatic, sau chiar a epicului grandios, epopeic, evoluase organic. Vîrsta ancestrală a expresiei modurilor literare nu
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
Ibidem, p.23. ROMANUL IMATURITĂȚII Liviu Rebreanu tratează, pentru prima oară în romanul românesc, tema procesului interior. Suferința prelungită, vina difuză și transformarea ei în trăirea concretă, vie, a sentimentului culpabilității "fatale" definesc personajele principale ale romanelor Pădurea spînzuraților și Ciuleandra. Diferită în privința spațiilor ficționale, narațiunea rebreniană opune, în aparență, lumea profund străină, fatal terorizantă, a cîmpului de luptă, denotat și delimitat simbolic de stîlpii terifianți ai supliciului prin spînzurare camerei semipenitenciare a sanatoriului privat, unde personajul se află tot în
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
comică. Apostol îmbracă pentru prima dată mantia suferinței din iubire, asaltat însă de o irepersibilă nevoie de demonstrație. Amestecul de naivitate și ostentație cuceritor ca semn al vîrstei fatal indecizionale conservă o componentă infantilă accentuată. Roman "al fiului", ca și Ciuleandra, Pădurea spînzuraților leagă imaturitatea inițială a personajului de o amprentă filială notorie, pe care eroul o manifestă explicit și o exhibă, vorbind despre sine. Ca sursă secundară a conflictului, raportul între fiu și tatăl temut, dominator, excesiv se află de la
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
vede, pentru sugestia ei terifiantă, primară. "Atacul" păsărilor gînduri apare și în alte contexte: " Acuma îl rodeau remușcări. Simțea împrejur întrebări fîlfîind cu aripi negre și nu îndrăznea să le privească." Similitudinea cu spaima ucigașului Puiu Faranga, care deslușește, în Ciuleandra, încă din primele clipe ale "trezirii", amenințarea propriei fapte, iar nu a consecințelor ei, merită reținută, ca dovadă a felului în care artistul inaugurează traseul supliciului personajelor: "...Madeleine îl privea cu ochii foarte mari și albi și cu o figură
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
s-a născut la 27 noiembrie 1885 în Târlișiua, județul Bistrița-Năsăud. A studiat la Năsăud, Bistrița, Sopron, Budapesta. Opere: Frământări (1912); Golanii (1916); Calvarul (1919); Ițic Ștrul dezertor (1920); Catastrofa (1922); Pădurea spânzuraților (1922); Ion (1920); Adam și Eva (1925); Ciuleandra (1927); Crăișorul (1929); Răscoala (1932); Jar (1934); Gorila (1938); Amândoi (1940); Cadrilul(1919); Plicul (1923); Apostolii(1926). Liviu Rebreanu este un reprezentant de frunte al romanului realist, unul dintre marii creatori de viață în literatura modernă. El pornește de la fapte
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
asociază în mod miraculos în subconștient. O secvență înfățișând un țăran care sărută pământul stă la baza romanului Ion. O altă secvență cu fotografiile soldaților spânzurați va reprezenta punctul de plecare pentru Pădurea spânzuraților. Din ritmurile unui dans argeșean apare Ciuleandra. Romanele au personaje dilematice, aflate în situații de criză, conturate fără note de lirism. Fiind un excepțional observator al concretului, Rebreanu e un constructor de edificii monumentale, atent la plan, la construcție, la episoade și situații, la împărțirea fiecărui capitol
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
se sparge sub privirile îndurerate ale "creatorului" Pietro Gralla. În preajma lui Cellino, fosta curtezană se simte copleșită de o pasiune instinctuală care o face să uite de cel care i-a configurat o nouă existență. Cât privește romanele rebreniene, în Ciuleandra, Mădălina se transformă dintr-o simplă fată de la țară într-o doamnă cu maniere alese, devine cultivată și admirată de toți, în urma educației primite în familia Faranga. Psihanalizând, Al. George argumenta într-un număr al revistei România literară că Ion
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
care le exercită asupra firii umane degenerescența. Ca și în cazul lui Rebreanu, creațiile de acest tip (și sunt destul de numeroase după 1900) stau sub semnul eșecului. Dacă la creatorul lui Ion ele sunt alunecări spre experimentări de genul romanului Ciuleandra, la Slavici identificăm o subordonare a lor manierismului didactic care a compromis lucrările acestei ultime perioade de creație. Dincolo de deosebirile evidente, e frapantă apropierea dintre cei doi scriitori ardeleni atunci când îi raportăm la naturalism. Tot ce a scris Nicolae Manolescu
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]