2,545 matches
-
Dîncu a renunțat în prezent. Avem totuși promisiunea de a relua acest contract de sponsorizare. Mai intratabil se arată MCC care ne-a scos și de la suflet și de la buget, preferîndu-i pe alții mai breji. Pentru unii mumă, pentru alții ciumă, cum s-ar zice. În al treilea rînd, vin susținătorii ocazionali, patru mai importanți în deceniul postdecembrist: dl Octavian Mitu, în tipografia căruia am apărut o vreme, Ion Rațiu, următorul nostru tovarăș de drum, Dumnezeu să-l răsplătească!, Fundația Soros
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
de trigonometrie se întrec în cosmetizări imbecile ale realității. Ar mai fi ajuns, însă, Ion Iliescu la putere dacă țăranul român ar fi fost altceva decât o masă de inși deliberat menținuți în ignoranță, șantajați cu venirea moșierilor și cu ciuma ungurească? Ar mai fi picior de comunist prin înalte funcții de stat dacă omul de la țară n-ar fi ajuns în situația degradantă ca o mână de neisprăviți iuți de gură să-i spună când e vremea semănatului, când a
Tarlaua cu prefecți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15779_a_17104]
-
n-a împiedicat apariția unei facțiuni boierești pro-ruse. Între anii 1828-1834 are loc cea de a șasea invazie rusească, citez: "Campania rusească din 1828 a adus, în același timp, tot felul de nenorociri: foamea datorită uriașelor rechiziții ale armatei invadatoare, ciuma adusă din Turcia, o iarnă grea cu o epidemie printre animale care a făcut ravagii, țăranii fiind folosiți ca vite de povară; alții au fost luați cu forța în Bulgaria, pe câmpiile pustii și bântuite de ciumă ori în flăcări
Cu istoria nu-i de glumit by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16203_a_17528]
-
ale armatei invadatoare, ciuma adusă din Turcia, o iarnă grea cu o epidemie printre animale care a făcut ravagii, țăranii fiind folosiți ca vite de povară; alții au fost luați cu forța în Bulgaria, pe câmpiile pustii și bântuite de ciumă ori în flăcări, pentru a recolta grâul părăsit de turci." Cea de a șaptea invazie se produce în anii 1848-49 ("Amestecul rușilor lui Kiseleff în înăbușirea revoluției a fost hotărâtor. În spatele represiunii și a măsurilor guvernamentale românești antirevoluționare au fost
Cu istoria nu-i de glumit by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16203_a_17528]
-
e, după Kaplan, nimic altceva decît ambiție deșartă de veleitar. De la ferestrele camerei sale la Hotelul Athénée Palace, Kaplan vede o lume idiotizată de lunga încarcerare comunistă, fără perspective prea grozave și cu un trecut destul de dubios chiar și înaintea ciumei roșii. Kaplan a călătorit pe cont propriu în România, fără a avea contacte cu persoane anume, spre deosebire de Bulgaria, pe care a cunoscut-o în compania unui bun prieten bulgar. Poate de aceea, României i-a lipsit, în întîlnirea cu ziaristul
Dincolo de rău by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16287_a_17612]
-
despre prietenii celebri și mai puțin celebri pe care i-a întîlnit, despre tot ce a rămas valoros în urma unei vieți incredibil de zbuciumate: "Așadar, necesitatea a durat un secol și jumătate, mai puțin decît lepra și mai mult decît ciuma. Nici 1879, nici 1812, nici 1854-1856 nu i-au pus capăt. Căci era o necesitate prezentă, stăruitoare și trainică, precum nevoia de tandrețe, de căldură și de lacrimi. O necesitate adînc înscrisă în secretul spovedaniilor, al tăcerilor; poate chiar al
Memoriile Ninei Berberova by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16406_a_17731]
-
ștearsă de praf, cu dîrele galbene rămase pe ea, imposibil de șters. Și face toate gesturile de oglindire a eleganței, în timp ce el, care e profesor, își amintește că, tot așa, un autor... da, își amintește, un franțuz, a scris ceva... ciuma... ceva ca ciuma ce surprinde un întreg oraș, dar nu se compară cu asta, cu pesta balcanică... la ideea de autor, este o idee superioară, dacă vreunul din balcanicii de acum puși să scrie povești... i-ar veni sau ar
Praful by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16489_a_17814]
-
cu dîrele galbene rămase pe ea, imposibil de șters. Și face toate gesturile de oglindire a eleganței, în timp ce el, care e profesor, își amintește că, tot așa, un autor... da, își amintește, un franțuz, a scris ceva... ciuma... ceva ca ciuma ce surprinde un întreg oraș, dar nu se compară cu asta, cu pesta balcanică... la ideea de autor, este o idee superioară, dacă vreunul din balcanicii de acum puși să scrie povești... i-ar veni sau ar îndrăzni să aleagă
Praful by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16489_a_17814]
-
pentru Moscova), Sorge pentru Stalin... și mulți, mulți alții, fără să-l uităm pe bancherul Parvus care l-a finanțat pe Lenin în exil și la Moscova. Încercînd să-mi amintesc aceste "cîrtițe" care au lucrat pe sub pămîntul mocirlos pentru ca "ciuma roșie" să se răspîndească în lumea întreagă (Oppenheimer, Klaus Fuchs, Enrico Fermi, Julius și Ethel Rosenberg - care au făcut spionajul atomic în favoarea URSS - sau Münzenberg și Artur London în Franța) am înțeles că ei construiau ISTORIA fără să știe ce
Cîrtița, istoria și timpul by Bujor Ne () [Corola-journal/Journalistic/16495_a_17820]
-
când pentru Moș Nicolae și pentru ca să-i facem o bucurie puștiului am hotărât, nu fără o lungă discuție prealabilă cu privire la alegerea noastră, să-i oferim un costum de cowboy, cu pistoale și tot ce trebuie, s-a temut ca de ciumă de cele două revolvere. Că nu erau pistoale adevărate nu-l interesa deloc. Erau poate false acasă, a explicat el odată, duse afară, în realitate, el nu mai putea garanta de nimic. Așa e literatura. Dacă e vorba de literatură
Jean Portante - Mormântul by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/11917_a_13242]
-
un monument înălțat, sau numai o casă, să dăinuie), atît de cu largă răspîndire în literatura noastră (nu numai a noastră!) populară. Și, în sfîrșit, despre alte nenorociri ce se abat asupra oamenilor (Ceasul cel rău, știma apei, sorbul, balaurii, ciuma, holera, moartea, cățelul pămîntului etc. etc.). Următoarele două cărți ale acestui corpus integrator sînt consacrate comorilor și pămîntului după credințele poporului român. Trilogia lui Tudor Pamfile a fost reeditată, într-o ediție științific alcătuită, de dl Iordan Datcu, priceput folclorist
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
se găsește pînă astăzi o biserică ruinată". Apoi sînt evocate alte mănăstiri ale orașului de demult. Dar mai înainte se precizează că "în ocolul orașului, spre nord, este cîmpia Vitanului, unde vitele orășenilor își aveau posciunea, apoi este Spitalul de Ciumă, înființat de Alexandru Moruzi, la anul 1794, cînd era ciuma a mare... Mai în ocol, spre nord ca la 8 kilometri depărtare de Cioplea, era mînăstirea de călugări Cernica, înființată la anul 1608 de vornicul Cernica și jupîneasa lui, Cheajna
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
alte mănăstiri ale orașului de demult. Dar mai înainte se precizează că "în ocolul orașului, spre nord, este cîmpia Vitanului, unde vitele orășenilor își aveau posciunea, apoi este Spitalul de Ciumă, înființat de Alexandru Moruzi, la anul 1794, cînd era ciuma a mare... Mai în ocol, spre nord ca la 8 kilometri depărtare de Cioplea, era mînăstirea de călugări Cernica, înființată la anul 1608 de vornicul Cernica și jupîneasa lui, Cheajna, în ostroavele bălților apei Colintinei și în apropierea moșiei vechii
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
disidenții "reciclați" nu citesc cu plăcere textele lui Octavian Paler... Inadaptabil la mecanismele oneroase ale amneziei și "reconcilierii" factice, care urmărește mușamalizarea vinovățiilor, fervent al unei memorii purificatoare și constructive, Octavian Paler ar putea subscrie la următoarele rînduri ale autorului Ciumei: "Regimurile totalitare n-au mai buni aliați decît oboseala și uitarea. Cuvintele noastre de ordine sînt deci limpezi: amintirea și încăpățînarea". Patetismul viril, cu inflexiuni melancolice, al autorului nostru este unul corectiv și reconstitutiv. Inadaptarea d-sale devine o funcție de
Un director de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16063_a_17388]
-
fost nevoită să mă înbrac două zile la fel. Nu există nimic mai rău jurnalule, decât să te înbraci două zile la fel. Este mai rău decât îmzăpezirile, decât gripa porcină, decât SIDA (nu iubi al meu, SIDA - boala), decât ciuma, decât cutremurul, decât inundațiile, decât uraganul și decât sfârșitul lumi.” Tot episodul aici.
În filme, trebuie să se vorbesc by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20023_a_21348]
-
să ajungă la toată lumea! Ăsta ar fi ”cel mai rău scenariu posibil”. În cel mai bun caz, scăderea economică nu va depăși 3 la sută din PIB. Cum ar fi să te întrebe doctorul: ce alegi, o SIDA sau puțină ciumă? Vezi, n-am spus cancer, fiindcă e expresia lui Băsescu și nu vreau să-mi pierd cititorii aflați la pensie. O tipă de la România Liberă, Alexandra Jeleș, îi face concurență Mădălinei Chițu, de la Gândul, atacând în zona de life style
Ziare, la zi: Cristi Tabără intră în partidul lui Dan Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/27990_a_29315]
-
ambasador american între Departamentul de Stat și dictatura comunistă din România. 1981-1985. Traducerea : Betty Funderburk. Constanța, Editura Dacon, 1994, p. 176. vii Vlad Georgescu, România anilor ’80. München, Ion Dumitru Verlag, 1994, p.25. viii Liviu Antonesei, Jurnal din anii ciumei: 1987 - 1989. Încercări de sociologie spontană. Iași, Polirom, 1995, p.15. ix Rodica Chelaru, Culpe care nu se uită. Convorbiri cu Cornel Burtică. Cuvînt înainte de Adrian Cioroianu. Postfață de Dan Pavel. Note de Rodica Chelaru. București, Curtea veche, 2001, p.
„La belle époque“ by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2674_a_3999]
-
tătucul Stalin pentru care instruc torii de pionieri ne-au îndemnat să plângem fiindcă ne-a murit norocul. Ce noroc pe noi, putea să fi crăpat diavolul cu vreo zece ani mai devreme și poate am fi fost salvați de ciuma roșie!? Tot primăverile ne scoteau la munci patrio tice de orice fel, se trimiteau brigăzi de tineret pe diverse șantiere (Agnita-Botorca, Bumbești -Livezeni), și ne mutau de colo - colo cu refor mele școlare “inovatoare” prin care ne-au stri cat
Primăverile noastre.... In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Monica-Ligia Corleanca () [Corola-journal/Journalistic/93_a_113]
-
a pensiilor militarilor. Protestatarii scandează „Jos Băsescu“, „Armata vrea dreptate, onoare, demnitate“, transmite . De asemenea, aceștia au mai multe pancarte pe care scrie "Armata în rezervă este tot o armată", "Cu noi ați ajuns în NATO", "Afară din țară cu ciuma mondială". De asemenea, protestatarii au adus cu ei o pancartă cu fotografia lui Traian Băsescu și cu mesajele: "Călăul suprem al Armatei Române; Totul este sub control; V-am ciuruit". Mitingul este programat să se desfășoare până la ora 12.00
Pensionarii militari din Constanţa protestează faţă de recalcuarea pensiei () [Corola-journal/Journalistic/27288_a_28613]
-
deopotrivă. Erdosain e un suflet zbuciumat. „E din pricina angoasei, știți” - îi explică el Mardeiașului. „Furi, faci tot felul de porcării pentru că ești zbuciumat. De pildă, mergi pe stradă pe sub soarele galben și ți se pare că e un soare al ciumei... Și dintr-odată o idee mititică te-ndeamnă să furi. În noaptea aia nici n-am putut să dorm de fericire. Și a doua zi faci proba tremurând, și-ți iese așa de bine, că n-ai de ales și
Din pricina angoasei by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/2640_a_3965]
-
adânc, acest neam va continua să-și comemoreze eroii și martirii, îi va plânge și cinsti. Memoria și demnitatea românească, spiritul liber vor recunoaște și preamări înaintașii luptători ai Neamului românesc! Iar ca legea amintită să nu fie pentru unii ciumă, pentru alții mumă, printr-o sesizare adresată Ministerului Afacerilor Interne, ministrului și vicepremierului Gabriel Oprea, deputatul Bogdan Diaconu, președintele Partidului România Unită, solicită demolarea statuii lui Nyiro Jozsef din localitatea Jimbor (Brașov), a statuilor lui Wass Albert și Nyiro Jozsef
O lege anticonstituţională, antinaţională, în manieră cominternistă, stalinistă! [Corola-blog/BlogPost/92651_a_93943]
-
a unui procesator de Românie Mare doar pe hârtiile creponate! Să fie în august, când Armata Română, victorioasă după Mărășești și Oituz, a ocupat Budapesta stâlcind definitiv mutra bolșevizată a Ungariei lui Béla Kun (Béla Cohen). Atunci românii au asanat ciuma roșie cu care aveau să se confrunte 20 de ai mai târziu, pe câmpurile morții din stepele calmuce. Tentant, nu? Să fie Ziua Armatei când am recâștigat Bucovina și Basarabia, adică la 26 iulie 1941, odată cu eliberarea ultimului oraș dinspre
Ziua Armatei României, între ipostaze politizate şi mesaj identitar [Corola-blog/BlogPost/94174_a_95466]
-
ori să sufere mutații genetice toate viețuitoarele, inclusiv el, și terminând cu violența, ura, războaiele interminabile cauzatoare la rândul lor de lipsuri privațiuni, dereglări nervoase, cancer.. Unele boli din vechime aproape au dispărut,sau apar sporadic în special cele contagioase(ciumă, lepră, holera), Grație cunoașterii și aplicării în masă a vaccinării populației de la cele mai mici vârste boli altădată mortale că :difteria, tetanosul, tușea măgăreasca, rujeola) s-au împuținat substanțial, apar în grupuri endemice, izolate în special la țigani nevaccinați. Turbarea
Puterea rugăciunii în fenomenul vindecării [Corola-blog/BlogPost/94202_a_95494]
-
la Editură NICO, din Târgu Mureș, în care cititorul descoperă descrierea râului și a crimei ridicate la nivelul politicii de stat. Românul oglindește lupta unui tânăr intelectual din România profundă, si destinul acestuia, care a luptat, neștiut de nimeni, împotriva ciumei roșii. Vor vorbi, despre cel de-al șaptelea român din ciclul românesc “Insula viscolului “, prof.Antonia Bodea, Voichița Pălăcean Vereș, Raveca Vlașin, Maria Pleș, Iulian Patca și Gavril Moisa. Invităm iubitorii de cultură să participle la ședințele cenaclurilor noastre. Va
SE DESCHIDE STAGIUNEA CENACLURILOR LITERARE PATRONATE DE LIGA SCRIITORILOR ROM\NI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378254_a_379583]
-
Judecat după criteriile aflate azi la modă, Eliade e peste măsură de reacționar. Dacă cineva ar scrie astăzi ca el, n-ar trece mult timp pînă să-i mîncăm coliva: ar fi așezat în cripta autorilor nefrecventabili pe motiv de ciumă ideologică, după obiceiul curent al stigmatizărilor publice. Să dau cîteva exemple. Pentru Eliade, democrația înseamnă flatarea plebei și supremația spiritului feminin. Tot ce înseamnă masă diformă, supusă și irațională suferă de feminitate. În schimb, traiul aristocratic, destinat exclusiv masculinității de
Feminizarea democratică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8461_a_9786]