444 matches
-
dintre aripi, Calea Victoriei arăta ca o doamnă cuminte și distinsă. Și aici, povestea se bifurcă, plimbată în direcții diferite de uruitul motorului. După unii, Vitalian Robe ar fi fost rudă sau măcar prieten cu Baronul Roșu, asul aviației germane, care ciuruia aparatele britanicilor în primul război mondial: în zilele senine, prin carlinga de sticlă și lemn, le fluturau urechile de la casca din piele roșie. De la Ploiești la Stalingrad, aparatul său făcea prăpăd și reușitele erau scrijelite pe aripă, între dungile crucii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ultimele două din ediția 1883. Originalele ar fi fost puse la păstrare, din spirit critic, invidie sau calcul. Cufărul cu minunății ar fi zăcut undeva în Iași, pe strada Episcop Rafail, până la primul război mondial, când clădirea ar fi fost ciuruită de Baronul Roșu și arsă din temelii în incendiul care a urmat. A opta scrisoare n-a fost găsită niciodată; nici nu se știe dacă a existat cu-adevărat. Se presupunea că ar fi scăpat pe piață câteva exemplare care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ne bulgăream în Herăstrău), mănușile maică-mii (ceaușiste, negre, din piele de porc), mănușile de-armată ale lui taică-meu (kaki, cu un deget, făcute-n ’53; insistase să le păstrez), mănușile bunicii Aneta (alea crem, pe care le-am ciuruit la fotbal). Zăceau toate pe cuier, aranjate pe schimburi și categorii. În fiecare an, îmi completam colecția, spre disperarea Mariei. Singurele pe care nu le sufeream erau alea de bucătărie: lipicioase, galben-cauciucate, ca niște cizme de lucru. Mândria colecției mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
cum arată binele. Voi vă bateți mereu joc de mine și eu nu v-am dat niciun motiv. Sînteți niște răi. Nu meritați să trăiți. Lumea ar fi mai curată fără voi. Și și-ar scoate mitraliera și i-ar ciurui pe toți. Cum a văzut pe la televizor că fac unii. Mulți se sinucid după. El n-ar face așa ceva. De ce să se omoare cînd n-ar face nimic rău? De ce să se omoare cînd ar putea în continuare curăți lumea
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
Nu ni se vorbească de revoluția grecească, care doarme pe lauri străini, în care căpetenii și ostași au fost albanezi, macedo - români și slavi, rase înșelate de linsa lingușire a grecilor; căci toată acea sămânță de războinici, dacă s-ar ciurui dintre oamenii însemnați și viteji, nu cred că s-ar găsi un singur grec de origine. Spada cavalerească a grecului adevărat și originar o cunoaștem, ea iubește spatele și se numește la noi cuțit. Pentru codru, pentru unghiuri de uliță
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
au dezvelit vintrele dezgolite, iar muștele, cărora le declarase de asemenea război, i s-au preumblat pe fața destinsă acum din grimasa-i obișnuită, a fălcilor sale late, cum atârna cu capul în jos. Doamne! și țiitoarea lui, cu sânii ciuruiți de gloanțe, a fost și ea spânzurată de picioare. Dar ce vreau eu să sugerez prin acest contrast al expunerii, al dezgolirii în opoziție cu lumina discretă, este să arăt acele pretenții sau iluzii pe care le are de fapt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
într-un peisaj neliniștitor. Nu mai suntem vizitatorii unui muzeu, ne simțim aproape niște exploratori prinși de noapte în junglă. Sculpturile se detașează pe fondul vegetației ca niște pete negre, de care te apropii prudent. Mă opresc în fața unui bazalt ciuruit de ploi, reprezentând un jaguar, animalul favorit al olmecilor, aici semiumanizat. Capul statuii e întors spre cer, într-o atitudine de extaz sau de uimire parcă. Animalul se transformă în om. Își pierde ghearele și capătă mâini. Fața pe care
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
din Micul Prinț. Înlăuntrul șarpelui boa nu se mai află un elefant, ci o piramidă, temple... și noi. Zâmbesc, dar privirea îmi fuge mereu spre marginea poienii de unde răzbat parfumuri pătrunzătoare, țipetele unor păsări necunoscute și un țârâit insistent care ciuruie liniștea. Pădurea tropicală colcăie, parcă, de amenințări. O întreagă literatură m-a pregătit, de altfel, să n-o pot vedea cu ochi normali. Aventuri, liane, capcane la tot pasul, toate mi se învălmășesc prin minte. Dar, la urma urmei, de ce
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
au Încercat să fugă din curtea Chesturii „În timpul când a Început Împușcarea celor din curte, care cădeau ca muștele” - dar tatăl său infirm nu a reușit să sară peste gard, și În timp ce fiul Încerca să-și ajute tatăl, a fost ciuruit de gloanțe și a murit. El l-a lăsat sângerând, a fugit și s-a ascuns În Împrejurimi, până a doua zi, 30 iunie. Atunci a fost descoperit și readuși la Chestură, „să spele curtea de sânge”. Fabiș Gherș XE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
moment dat apare o patrulă mixtă, formată din jandarmii români și nemți Înarmați cu arme automate, Începând a deschide focul. Cel mai groaznic spectacol care mi-a fost dat să trăiesc, o adevărată vânătoare de oameni a Început. Cădeau nenorociții ciuruiți de gloanțe din galerii, loji, la parter. Avusesem norocul de a nu fi descoperit decât când această patrulă și-a epuizat munițiile. Am fost scos din sală În bătăi, lovit cu patul armelor. În stradă am zărit alt spectacol: la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
în care creșteau perișori cărunți, la gura proeminentă, hulpavă, cu buzele-i roșii și umede, și bășicuțele de salivă la colțuri, la ochii gălbui, dreptunghiulari, aprigi, care se străduiau din greu să-i transmită un semnal. Movilițele moi de pe frunte, ciuruite de pori dilatați, aflate atât de aproape de ea, de cealaltă parte a mesei, îi inspirau un ciudat simțământ de tristețe, de bătrânețe. Se simțea cuprinsă de frică și în același timp de milă. Rosti, doar ca să spună un cuvânt mângâietor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
și Bogdănel, trezit buimac din somn, de lumină, de rumoare și de brusca lor agitație! Nu te mișca, că trag! Trag...! țipă isterizat Mânecuță, luându-l pe Vierme în cătarea pistolului smuls haiducește din toc, cu riscul de a-și ciurui și propriul șef, aflat numai la un cot distanță, față de țintă. Ești arestat! Sandule...! Săndele, anunță, telefonează, cheamă repede întăriri... Trupele speciale, jandarmii, mascații, o ambulanță... Mișcă-te! Nu sta, fă ceva!!! urlă agentul cel gras, aruncând barometrul tensional, la
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
când se opreau să vadă câte un magician sau un artist ambulant sau să caște gura prin vreun magazin New Age, unde se vindeau cristale și reproduceri kitsch cu Buddha și În care vânzători erau niște tineri mai-catolici-ca-Papa, cu urechile ciuruite de cercei și cu codițe rasta groase cât castraveții murați marca Buddy Epstein. CÎnd ieșeau dintr-un magazin numit Merlin’s Cave1, Ruby Închise ochii și adulmecă aerul. —Mmm, cartofi pai cu ceapă prăjită. N-au rival. Au trecut deja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
clin, nici În mânecă cu ciorovăielile lor pe miriști mai bogate. Cadavrul fusese recunoscut ca aparținând lui Daie Gulu, țigan alb, vagabond cu mințile nu tocmai acasă, mâncător de copii neastâmpărați și nemuritor. La câteva săptămâni după Înmormântarea hoitului său ciuruit de alice, Daie Gulu se Întorsese În Satul cu Sfinți și trăsese un chef cu strigături În cinstea noii sale Învieri, iar mortul de sub crucea cu numele rătăcitorului fusese dezgropat și dus la oraș, Într-o dubă neagră și hodorogită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
volumului. Deși ele amintesc, la o primă lectură, de cunoscuta sciziune baudelairiană, M. nu acceptă edulcorarea estetizantă ca răspuns viabil dat cataclismelor istorice. Mai mult, scriitura se autodenunță, dezvăluindu-și adesea fondul vitriolant: „Dar ce ascunzi tu, îngerașule,/ sub cuvintele ciuruite pe care ni le tot arăți?/ Putreziciunea - am spus -/ și oribila spaimă de moarte/ pentru care am închipuit cele mai frumoase minciuni/ și cel mai bine organizat furt de mărgele -/ spânzurându-mă apoi cu bună știință/ de-a lungul deceniilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288028_a_289357]
-
arme automate, mitraliere, branduri și chiar aruncătoare de flăcări), provocându-se și incendierea unei zone de pădure. Soldații au pornit la atac cu strigăte de luptă. Partizanii aflați în prima peșteră au răspuns cu foc de pistol-mitralieră, dar au fost ciuruiți de gloanțe. Nici unul dintre cei care au ripostat la atacurile securiștilor nu a scăpat cu viață. Cei din a doua peșteră au primit ordin de retragere; unii dintre ei au considerat că era prea târziu, alții au murit luptând. Învățătorul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
poți să țepuiești Și cuțitul se repde și se tot repede Că lui Sepp Botdejigodie o plasă cu carne de pulpă i-e prea puțin El n-are nevoie decât de o cizmă de cauciuc Că el e la piciorul ciuruit de glonț un președinte Din cauză de dureri și vedenii (bea mult) Că noi suntem doi președinți ai marii armate a lumii Eu, și eu însumi (râde) Un președinte trebuie să aibă carne de la coroană O coroană înaltă și cărnoasă
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
cururi adevărate. Hai tată, fă-o și cu noi, tată. Cu cât e o adunare mai largă, cu atât mai largi și ațâțătoare or să fie și pozele ei. TATĂL LUI MARIEDL: Niciodată. Ce puneți voi la cale aici, asta ciuruie un guvern. Dar eu sunt guvernul, și un popor nu și-o freacă de unul singur așa imoral. Nu, niciodată. Un popor nu se șterge niciodată, el se teme. Medicul termină, și cade jos. Mariedl aplaudă și sare în sus
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
ori spoită și frecată, încât a ajuns numai găuri. Pe scurt, aci domnește mizeria lipsită de orice poezie: o mizerie avară, apăsătoare, flenduroasă. O mizerie care dacă nu-i astupată de noroi, e totuși plină de pete; dacă nu-i ciuruită de găuri și nu-i curg încă peticele, curând-curând, o va mânca putregaiul 254. Aici, acel "pe scurt" recapitulativ în descriere este pe deplin asumat de un narator care nu ezită să-l introducă pe cititor în povestire, chiar în
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
lumea pe care o vedem"201. Cum nu este nimic de făcut în privința acestui lucru deoarece între naratorul-personaj și lume ,,nu exisă nicio despărțire. Tot ce mă înconjoară mă invada din cap până-n picioare, ca și cum pielea mea ar fi fost ciuruită"202, singura salvare a el-ului nomad este de a crea ,,paratopii spațiale" chiar în lumea în care i-a fost dat să trăiască. Astfel, senzația și convingera pe care o are naratorul-personaj este aceea că nimic în lume nu
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
din cauza lor nu se mai gă seș te mar fă de bună calitate, tot ce este la modă se îndreaptă către curte, negustorii au ur cat prețul, obli gân du-i pe dum nea lor, provin cia lii, să cumpere ciuru curi. Să nu-l blestemi pe Vodă că și-a pus nunta tocmai acum? II În familia soțului Da ru ri le de luni și prețul virginității Du pă să vâr și rea nunții, tinerii sunt con duși în ca
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
valea Mureșului, par valurile uriașe ale unei mări în furiate. [...] În centru, clăile vulcanice ies îndrăznețe din învelișurile pământului, iar vestita Detunată, cu așchiile sale îndoite de bazalt, e una din minunățiile ținutului. Mai spre apus, o zonă calcaroasă e ciuruită de gropi și de peșteri fantastice, din care una, la Scărișoara, păstrează din timpuri foarte vechi un ghețar subteran.“ George Vâlsan, Pământul românesc și frumusețile lui „Astfel, drumul pe valea Dunării, cât treci în curmezișul Carpaților bănățeni, este un șir
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
muștarul, rapița și alte crucifere, rozând epiderma superioară a frunzelor sub formă de mici orificii, mai ales pe margini, aspect ce se numește “ciuruirea frunzelor”. În locurile roase odată cu creșterea frunzelor apar găuri mari, ceea ce le dă un aspect de ciuruit. Pagube mai mari se înregistrează la varză și conopidă abia plantate, care pe timp secetos se pot usca (fig. 6 b). Adulții pot provoca pagube însemnate și la semincerii de crucifere la care atacă mugurii, florile și chiar fructele, reducând
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
și care profit... de pe urma sufletelor semenilor. Nu este ins... important s... ne înfricoș...m de faptul c... pierdem din suflet (c...ci pan... la urm... frică tot de la demon vine și ea ins...și reprezint... o energie care ne poate ciurui sufletul), ci s... realiz...m c... avem puterea s...-l aducem înapoi și s...-l menținem „la purt...tor”. În aceast... direcție, rug...ciunea este un factor foarte important, iar practică Reiki ofer... de asemenea metode clare și simboluri specifice
[Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
în condițiile neprielnice ale restrîngerii teritoriului României la spațiul Moldovei, încrederea că „nu sîntem înfrînți. Ne-am cheltuit, dar nu ne-am istovit. Puterea n-a secat încă și credința rămîne în picioare [...] speranța fîlfîie proaspătă și întinerită peste steagurile ciuruite de gloanțe“ <footnote „România“, 2 februarie 1917. footnote> . Urmărind în primul rînd formarea unui moral sănătos al ostașilor, care să-i conducă spre victorie, Goga nu va uita nici o clipă că idealul său suprem era unirea tuturor românilor, care se
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]