579 matches
-
mătăsos din verde smarald smălțuit cu flori diafane; pe islaz se zbenguiesc jucăuși mieii și alături în crâng s-au angajat într-un concert spontan mierle, prigorii, pițigoii și vrăbii și lucrează febril la construit cuiburi poporul înaripat al pădurii; ciutele cu ochi umezuri și își alintă duios iezi pășesc catifelat prin luminișii zglobii primii miei zburdă pe dealuri Dochia își aruncă din cojoace unul câte unul pe toate salutând astfel prea plecată supusă schimbarea domniei s-au pus pe treabă
SE SCHIMBĂ DOMNIA NATURII(DIN VOLUMUL ,,UN VIS CU PARFUM DE AMURG PUBLICAT ÎN 2017 LA EDITURA ARMONII CULTURALE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383191_a_384520]
-
femelei, viețuitoarele toate se hârjonesc cu plăcere la adăpostul cifrei 2. în fiecare zi, în fiecare clipă, zeci, sute de imagini ne readuc în minte ce-avem de făcut; două rândunele care zboară împreună după hrană, un cerb și-o ciută care stau la coadă la băut apă, doi ochi care ne fac cu ochiul, două glezne întrezărite fugar sub poala unui munte, două buze care se tot împreună și astfel ne vorbesc și câte și mai câte!... O forță uriașă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
de ani, fost agent veterinar), Iacobeanu Floarea, mama viceprimarului Dumitru Iacobeanu și Pușcuță Vr. Maria de la care am aflat ce este „cocârțacul”. Despre oamenii și locurile satului Fruntești am aflat de la Coca Țarălung din Rusești, familia Ionel Ciuchi, de la Aristotel Ciută și de la Aristotel Olaru, fostul președinte al CAP-ului Fruntești, multe lucruri foarte interesante (costumul popular la răzeși, istoria satului, despre biserică și școală), mai puțin despre oamenii de seamă ieșiți din Fruntești și urcați în ierarhia socială. Am lăsat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au fost potrivnice, au dăinuit până astăzi. Spre deosebire de vechile familii răzășești din Filipeni care s-au pierdut, ajungând în starea de dependență, obștea Frunteștilor s-a ținut tare, ajungând, prin urmași, pân la noi. Familiile Ciuchi, Corniță, Bârgu, Vârlan, Oprișan, Ciută, Huțu, Perju au o vechime de câteva sute de ani, au dat naștere la spițe de neam „s-au lățit” prin căsătorii și încuscriri, urmașii lor păstrând conștiința că se trag din neam nare, boieresc. în lista vadurilor de iaz
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
boierul Tescanu (Roset) a lucra pe moșia lui, pentru a se adăposti viața lor, tăbărând la noi în sat. Și tăbărând au stat cele cinci familii la casa lui Ion Ciuchi, Filip Oprișan, postelnicul Chiriac Oprișan, căpitanul de rol Costache Ciută și la mine; au stat toată iarna, iar în primăvară au mers la curtea boierului Tescanu de le-au dat lor loc de ocină în lunca Dunavăț. Și au tăbărât ei în lunca Dunăvăț primăvara (1785) și au făcut bordeie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
404 Oprișănii; 10 - Vîrlăneștii; 7 Analog din schimbul de la vornicul Conachi; 29 - Năstase și Bontăș în 12 Bontăș și 17 Năstase; 34 - Schimb de la vornicul Conachi; 484 - Vad din vale de biserică; 213 - Bigu; 104 - Necula Dănăilă; 166 - Căpitanul Ion Ciută bez Năstase cu partea lui Surcel; 483 - Vad chilii la cotul lui Negroiu din sus; 474 5 Constantin Popa cu frații lui Tudorachi, Ioniță și alți neamuri ce se cuprind în țidula lor, vadul ce-i la moara gata. La
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și apoi în armată. De asemenea, notarul întocmea bugetul comunei, împreună cu primarul și consiliul, ținând seama de venituri, întreținea corespondența cu prefectura. în actele de stare civilă pe anul 1868 găsim ca primar și ofițer al stării civile pe Vasile Ciută din Fruntești, iar notar semnează Cornescu. În același an, pe 13 iulie, 1868, registrul de stare civilă este semnat de Ion Perju, locotenent (locțiitor) de primar al comunei Filipeni și în 1869 la fel. Fie că era ajutorul de primar
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
notar semnează Cornescu. În același an, pe 13 iulie, 1868, registrul de stare civilă este semnat de Ion Perju, locotenent (locțiitor) de primar al comunei Filipeni și în 1869 la fel. Fie că era ajutorul de primar, fie că Vasile Ciută, primarul, fusese eliberat din funcție. Ambii nu știau carte, spre deosebire de cel care urmează din 22 martie 1869: locotenent de primar este Nechita Pușcuță care semnează cu chirilice și martorii la fel (erau obligatorii la înregistrarea nașterii, căsătoriei, decesului). Pe 11
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
materialele PCR și în cuvântările „Tovarășului”, a dat roade: foști răzeși, mândri de răzeșia și libertatea lor, au fost aduși pe aceeași treaptă cu oricare dintre cei care-și ducă traiul în agricultura postdecembristă. Totuși, atunci când, în grădina lui Aristotel Ciută, am stat de vorbă cu câțiva bătrâni ai satului (21 august 2009), au tresărit când leam spusă că ei se trag din răzeși și nu din mazili, cum greșit le spuneau locuitorii din fostele sate de clăcași. Căsătoriile mixte care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
municipale și de sector (București) componența Consiliului Local al comunei Filipeni se prezintă astfel 6: 1. Zara Edward - PNL; 2. Trandafir Andrei - PNL; 3. Zaharia Ioan - PNL; 4. Berza Mircea - PSD; 5. Năstasă Neculai - PSD; 6. Solomon Anamaria - PSD; 7. Ciută Gheorghiță - PD-L; 8. Trandafir Marian - PD-L; 9. Bârgăoanu Gheorghe - PC; 10. Buganu Gheorghiță - PER. Cei care sunt zilnică la Primărie, în afară de primar și viceprimar, executanții, cei care facă munca fără să fie scoși în față sunt: 1. Bârgăoanu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
unei căsnicii nefericite, n‑are altceva mai bun de făcut decât să povestească verzi și uscate despre o mare sărbătoare de Rusalii, când s‑a îndreptat spre pădurea cea tăcută, nu, nu acolo unde se scoală ager un pui de ciută (cui îi pasă ce i se scoală ăstuia, citat aproximativ din Anna), ci unde se plimbă îndreptându‑se spre ceea ce el consideră a fi un peisaj nemărginit - ce știe ăsta ce‑i nemărginirea? Spiritul lui n‑o poate cuprinde. Rainer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > VÂNĂTOARE INVERSĂ Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 242 din 30 august 2011 Toate Articolele Autorului Subt fruntea de cetini străin vânător adulmec-o ciută în fiece noapte... între rană și moarte tot zburdă nătângă din gleznă săgeata să-și smulgă alunecă-n noapte pe pleoapa-mi de os se-ntoarce-ntre ciuturi pe câmpu-i mănos i-i jilț vizuina ori slobod pripas? înmugure fuga
VÂNĂTOARE INVERSĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361414_a_362743]
-
os se-ntoarce-ntre ciuturi pe câmpu-i mănos i-i jilț vizuina ori slobod pripas? înmugure fuga-n colind părinții mei albi, nestinși fără glas vă văd câteodată venind și tresar- e-un vuiet surd pe la porți ca o rugă ciuta gonind vânătoru-și alungă... Referință Bibliografică: Vânătoare inversă / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 242, Anul I, 30 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
VÂNĂTOARE INVERSĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361414_a_362743]
-
Selectii > MAGIE Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 241 din 29 august 2011 Toate Articolele Autorului magie Cu ochii sufletului Privesc adâncurile în care umbra ta se risipește pe alei neștiute de timp. Tu, care culegi izvoarele să adapi ciutele cuvintelor, lasă-ți mâna să deslușească viul contur exilat într-un ciob de oglindă. Scoate-i cu grijă algele și scoicile prinse în plete și dăruiește-i sărutul reînvierii în timp. Atunci pustiul va deveni mare de cântec spre care
MAGIE de LEONID IACOB în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361521_a_362850]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > AM CERUL... Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1600 din 19 mai 2015 Toate Articolele Autorului Am inima-nfiptă în săbii de timp Și-n ciute nebune ce-și caută iarba, Tăcerea și lutul prea grele le simt, Când vântul își lasă în vie sudalma. Am cerul scăldat de lacrima vremii Când ploi muribunde mai spală noroi, Aceste cărări șerpuiesc iluzorii, Mirajul Morganei la capăt de
AM CERUL... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362983_a_364312]
-
Muntele Cozia cu tainele sale și pe țancurile căruia crește floarea de colț și cimbrișorul de munte. Pe plaiurile localităților Călimănești, Sălătrucel, Berislăvești și Brezoi se află Parcul Național Cozia, cu o floră și faună bogată din care nu lipsesc ciuta, cerbul și ursul carpatin. Drumul național șerpuiește pe lângă pereții stâncoși încântându-ți privirea cu formele sculptate de vânt și ploi, de arșiță sau ger, dar și cu pădurile de foioase și rășinoase. Alături se desfășoară lacul de acumulare de la barajul
UN PLAI DE VIS DIN NORDUL OLTENIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363388_a_364717]
-
umpluseră de mâinile tale / cum oceanul se umple de râuri /lăsând florile să îl miroasă / din marginea trupului până în adânc / eu eram floare pe atunci /curcubeu al sângelui transformat în stamină / atingând fluturii / și ceață de cerbi eram / căutând castelul ciutei adormite / în ochiul unei liane cu porumbei / fără să îmi pese că am să lupt până la epuizare / eu cu lăuntrul / să te câștig / eram atât de bezmetic / că am vrut să scot soarele din mine /pentru a-ți face ție
EXEGEZĂ. EA TOT, EA ABSOLUT, EA UNIVERS...” , AUTOR GEORGE ADRIAN POPESCU ( EUNESCU) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364179_a_365508]
-
de-o toamnă infernală prin care câte-o frunză colbuiește poeții-n port-royal în naufragiu trăiesc visând împărătește miroase-a codru părul dragei și sânii-a botișori de iezi și gura are gustul fragei și ochii ei sunt titirezi a ciută are mersul drag când îmi apare seara în prag... vineri, 1 noiembrie 2013 Referință Bibliografică: iluzia ucisă e un vis / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1036, Anul III, 01 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013
ILUZIA UCISĂ E UN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1036 din 01 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363106_a_364435]
-
spre un peisaj de poveste. O poiană plină cu flori montane, sprijinită de un pâlc de pădure din mesteceni și brazi seculari se întindea în fața ochilor. Seara, când se liniștea forfota turiștilor prin zonă, apărea la păscut o familie de ciute cu puii lor pestriți, ca ouăle de prepeliță. Cred că erau obișnuite, totuși, cu prezența turiștilor, de își serveau liniștite cina, așa de aproape de hotel. Stăteam la fereastră și admiram priveliștea din fața ochilor, gândindu-mă că pentru ceea ce am văzut
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368336_a_369665]
-
un compleu format dintr-o cămășuță scurtă, ce abia îi acoperea chilotul și un capoțel subțire, toate din mătase de un roz pal. Pe nesimțite mi se alătură la privit, sprijinindu-se de umărul meu și urmărind la fel de încântată familia ciutelor. Mi-a cuprins mijlocul cu un braț și-a așteptat cu buzele tremurânde să primească un sărut. In fața ferestrei larg deschise, stăteam îmbrățișați ca într-un tandru tablou idilic, pregătiți să ne consumăm prima întâlnire de dragoste și să
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368336_a_369665]
-
do mundja ț’i shoshis nga sita ț’i tuboj do ți në rërë e në erë të flatrojnë te ty në mendime : të kuptosh pashprehshmërinë 3 umbre fricoase mă pândesc întrebări îngrădite în irisul ochilor tăi o turmă de ciute ce-mi vorbesc fără cuvinte le privesc și-ntuiesc teamă prudentelor căprioare ce-și ciulesc urechile în vânt: să asculte 3 hije të frikshme më përgjojnë pyetje të grumbulluara në irisin e syve tu një turmë sutash që më flasin pa
POEZIE GERMANĂ. RENATE MÜLLER ÎN LIMBA ALBANEZĂ DE BAKI YMERI de BAKI YMERI în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/367915_a_369244]
-
-i roză (chiar deloc!): Ideea că papucul are... toc. * Antimonotonie * Își schimbă Gicu-n viață toate, Că-l roade rău monotonia. Și stă-ntr-o zi, de se socoate: Urmează-acuma și...soția! * Adaptare matrimonială * Soția lui e ca o ciută: E suplă, ageră și mută. De-aceea nici nu-i de mirat Că el e un... încornorat. Referință Bibliografică: D-ALE CĂSNICIEI - EPIGRAME / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1565, Anul V, 14 aprilie 2015. Drepturi de Autor
EPIGRAME de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367459_a_368788]
-
pasul, printre ziduri găsești bucăți de cărămidă arsă. Pădurarul știe să recunoască, după culoare și formă, care sunt bucățile de zid romane. Ca și ruinele castrului roman, fiecare dintre cărămizile folosite la construirea turnurilor de observație, după distrugerea cetății dace. Ciutele și cerbii vin să pască în fostele sanctuare de sacrificiu ale dacilor. De-a lungul potecilor se pot descoperi cuie romane, resturi de coif și fragmente din scuturile dacice. Toate acestea ne-au dat senzația că suntem în inima trecutului
REPORTAJ: SARMIZEGETUSA de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/367468_a_368797]
-
tu, ce, îți este frică să nu te întâlnești cu vreo ursoaică? - Am una lângă mine, ce-mi mai trebuie alta? - Obraznicule. Ce, eu sunt ursoaica ta? Nu vezi cât de suplă și frumoasă sunt? Puteai să-mi spui o ciută, o căprioară, dar ursoaică? M-ai supărat și când mă gândisem să te recompensez cu un sărut că mă însoțești la zmeuriș... - Ei, lasă, nu mai fi așa bosumflată, că nu am spus-o cu rea intenție. Sper să nu
BALUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 191 din 10 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366698_a_368027]
-
tu, ce îți este frică să nu te întâlnești cu vreo ursoaică? - Am una lângă mine, ce-mi mai trebuie alta? - Obraznicule. Ce eu sunt ursoaica ta? Nu vezi cât de suplă și frumoasă sunt? Puteai să-mi spui o ciută, o căprioară, dar ursoaică? M-ai supărat și când mă gândisem să te recompensez cu un sărut că mă însoțești la zmeuriș... - Ei, lasă nu mai fi așa bosumflată că nu am spus-o cu rea intenție. Sper să nu
FIORI CU ZMEURA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366913_a_368242]