283 matches
-
fost modificările, omisiunile, mutilările. Comparați de pildă sfîrșitul poeziei Viața de familie în cele două volume. Aici apare și poezia în care Mariana Marin își arată recunoștința față de poeții germani. Nu e atît o recunoștință literară, cît una morală. Sensul civismului se vede acum cu adevărat și definitorii pentru atitudinea protestatară a poetei rămîn versurile: ""Ceea ce sînt" ar fi deschis prea tîrziu ochii/ spre "Ceea ce sîntem"". Aceste două sintagme vor tăia probabil în două cîndva, dintr-o anumită perspectivă, literatura română
Integrala poeziei Marianei Marin by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14997_a_16322]
-
chimie, prin intermediul softurilor educaționale, necesită un studiu detailat efectuat de toți profesorii din R. Moldova. Propuneri: Sigur factorul principal al oricărei reforme educaționale ramîne a fi cadrul didactic și managerial, care indiferent de nivel trebuie să reprezinte model uman de civism, model valoric și valorizator la nivelul comunității, la nivelul microgrupului școlar și în diadele educator educat, manager subaltern. Ce ne face să venim cu următoarele propuneri: La nivel de cadru didactic și managerial: A motiva atît moral cît și material
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Vranceanu Aurelia () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_895]
-
al XVI-lea sub imperiul unor impulsuri lăuntrice de europenizare) de gravitare către acea arie culturală latină și europeană căreia poporul român îi aparținea prin rădăcini etnice și așezare geografică. U. românesc, care la vârsta lui barocă impune printr-un civism relevabil (u. civic cu conceptele lui predilecte, „politiia”, „fapta bună”, „folosul de obște” - transformate în criterii de validare - a fost definit de Mihai Berza și apoi remarcabil descris de Virgil Cândea și de Alexandru Duțu), scoate în evidență aplecarea celor
UMANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290334_a_291663]
-
emoției colective, cu o perfectă intuire a tonalității participative. Totuși, meritul poetului este acela de a fi întrezărit în euritmia fluid-elegiacă a interiorității sale modalitatea de a aduce o notă modernă în poezia ardeleană, direcționată, în genere, de activism și civism etnic. P. este și autorul unei exegeze critice, Poetul Ion Moldoveanu și destinul său linosian (1942). Foarte înzestrat, dispărut în plină tinerețe, poetul e comparat aici cu miticul cântăreț Linos, ucis în zorii vieții, din invidie, de zeul Apollo. SCRIERI
POPA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288908_a_290237]
-
noi construcții a autonomiei universitare, a libertăților academice și a drepturilor de proprietate intelectuală. Spațiu al confruntării valorilor, oricât de polare ar fi acestea, și al concilierii raționale, universitatea reflexivă este chemată și adesea reușește să construiască cetățenia individuală și civismul social, oferă temei dezvoltării și ghiduri construcției sociale. De aceea, serviciile pe care le oferă comunității sau cetății sunt pe cât de necesare, pe atât de dorite. Universitățile statelor-națiune s-au identificat deja cu un asemenea spirit al civitas-ului. Universitățile tranzitorii
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
taxele de studii. Chiar dacă opțiunea pentru modelul non-profit va prevala, universitatea tranzitorie tinde să se desprindă de sistemul public etatist și să se afirme ca o corporație a învățării și cercetării, ce acționează antreprenorial și cultivă un cosmopolitism al valorilor civismului extins (global) și al rațiunii cunoscătoare. Studenții universității tranzitorii vor înceta să fie doar reprezentanți ai elitismului meritocratic al tinereții. Universitatea tranzitorie va opta pentru eterogenitatea vârstelor și profesiilor, deși unele vor rămâne elitiste, iar altele se vor situa pe
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
5.g. prezentăm schematic variațiile opționale ale universității tranzitorii, odată cu instanțele lor de referință. Tabelul 5.5.g. Zig-zagul devenirii universității reflexive ca universitate tranzitorie Instanțe Stat Piață Societate civilă Cunoaștere și inovație Universitari Studenți Transformări Etatism destructurat Corporatism emergent Civism global, regional, național sau local Antreprenoriat academic Organizare disciplinară și mai ales interdisciplinară pe problematici a instruirii și a cercetării Rețele transinstituționale Diversificare pe vârstă și performanțe a populației studențești dintr-o universitate Opțiuni Profilare instituțională Statul va promova politici
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
pentru discursurile sale „pontificale” de după 11septembrie 2001, ținute uneori în biserici și, în orice caz, scrise exact în cheia religiei civile, pentru a contracara mai eficient (în opinia consilierilor Administrației Bush) ceea ce se numește uncivil religion, opusul religiei combinate cu civismul - perfect ilustrată de fundamentalismul islamic, mai cu seamă dacă nu vrem să vedem determinările covârșitor seculare ale acestuia din urmă. Toate controversele pe tema religiei civile se pot înțelege, pentru a simplifica puțin categoriile printr-un împrumut teoretic din antropologie
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
ieși. Vladimir Tismăneanu: Am scris Reinventarea politicului În focul tranziției, În plină vâlvătaie, febră postrevoluționară. Mă gândeam atunci ce se va Întâmpla cu diversele forme noi care se născuseră În timpul revoluției din 1989: mesele rotunde, forumurile civice, Însuși conceptul de civism care era regândit În momentul respectiv. În cartea mea nu mă refer niciodată la posibilitatea intrării acestor țări În Uniunea Europeană și În NATO. Nu doresc să-mi fac autocritica. Era și greu după Maastricht, când Uniunea Europeană a avut de ales
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
pe cei dinaintea lor, nă prasnici în materie de invective (impuse de legea crudă a luptei), au fost în mai mare măsură decât cei oricum îndreptățiți să revendice deplin, locuri, acces.” și ca și cum ar fi susținut o temă de adevărat civism, același critic literar adăuga fapte de viață cunoscute: „Tinerii” („de talent”) sunt cei care, înaintea criticii literare, au impus numele „bătrânei” (neluptătoare de felul ei) Ho rtensia Papadat Bengescu, i‐au închinat numere întregi de reviste, au scris studii, s
Mamă, lecții de viață. In: OMAGIU MAMEI by Ioan Costache Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1070]
-
vom suferi al doilea rapt teritorial după cel din 1940. Cine are interesul? Guvernul antiromân Boc - Udrea și președintele Traian Băsescu. Trezește-te române, că somnul rațiunii naște monștri, aceștia fiind oamenii fără conștiință de neam și cu lipsă de civism. Trezește-te, române la soroc, Din somnul provocat de Boc Să faci într-una ceea ce-i firescu´ Nu ce îți pregătește doar Băsescu. Trezește-te , neam românesc erou, Nu adormi în veac din nou. Să dai de-o parte teama
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93377]
-
oameni dovedesc multă stabilitate În ceea ce fac, sînt tenaci În realizarea a ceea ce și-au propus, au sentimente durabile, sînt ponderați, nu exagerează, sînt mai greu influențați de emoții sau Întîmplări deosebite, respectă dispozițiile, legile, sînt disciplinați, corecți și cu civism profund, cu un dezvoltat simț al umorului și atrași de sistemele abstracte. Al șaselea, e temperamentul sangvinic, cu oameni neemotivi, activi și cu reactivitate rapidă, care trec repede peste ceea ce se Întîmplă, revenind ușor la starea pe care o aveau
Viaţa-i complicat de simplă by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91691_a_93569]
-
o speranță iar publicațiile locale nu trăiesc niciodată prea mult dacă așteaptă să le 406 sosească cuvintele din marile metropole”... Dacă am avut ori nu dreptate, viața a demonstrat-o... * Prometeu Descătușat Prometeu Descătușat este revistă de cultură, artă, spovedanie, civism și are ca director pe Cezar Stegaru. Apare în ianuarie 1993. În editorial se apreciază că ea va fi „o revistă în care să palpite licoarea unui strop de frumos, de înalt, de poezie, de mângâiere.” Cu ambiție, publicația vizează
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
se smulge inactivității și plictiselii. Inconstanți În afecțiunile lor: repede seduși, repede consolați. Valoare dominantă: divertismentul. ● Flegmaticii oamenii obișnuințelor, respectă principiile, punctuali, obiectivi, demni de credință, ponderați, cu dispoziție afectivă egală. În general impasibili, răbdători, tenaci, lipsiți de orice afectare. Civismul lor e profund, religia lor are caracter mai ales moral. Agreează sistemele abstracte. Valoarea dominantă: legea. ● Sangvinicii extrovertiți, pot face observații exacte și dovedesc un remarcabil simț practic. Le place lumea, unde se comportă politicos, sunt spirituali, ironici, sceptici. Știu
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
eforturile dascălilor de a promova cultura națională și loialitatea dinastică. Învățarea cât mai rapidă a limbii române, a istoriei și a cântecelor patriotice era riguros verificată de inspectorii școlari. Justa celebrare a sărbătorilor naționale era considerată o probă indubitabilă de civism. Iar responsabilii instituțiilor școlare din noile provincii s-au conformat. "Liceul particular evreesc de băeți din orașul Bălți", de pildă, s-a adresat special Directoratului de Instrucție Publică din Basarabia, pentru a lua act "despre serbările naționale și religioase, cari
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
publice, dobândind regularitate, amploare și semnificații orientate mai mult spre viitor decât spre trecut. Aceste transformări s-au legat, în mare măsură, de reacția românilor împotriva revizionismului maghiar. De aceea, unii oameni politici au profitat de situație pentru a canaliza civismul patriotic și naționalismul militant al epocii spre manifestări publice cât mai impozante. În 1932, un ziar local anunța că asociația feministă din Iași se asocia mișcării antirevizioniste, trimițând în acest sens o telegramă prim-ministrului Iuliu Maniu, "cu ocazia serbării
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
bojocii că își iubește țara. Sunt destule birouri cu funcționari frustrați și plictisiți, mai rotofei sau mai sfrijiți, care își clamează patriotismul, dar care în voracitatea și stupizenia lor, se lasă cumpărați ușor ori se vând aproape gratis. Actele de civism înseamnă ceva foarte simplu care țin de o anumită normalitate și chiar discreție: un cetățean responsabil față de lege, un profesionist la locul de muncă, un părinte responsabil ori un credincios care ascultă cu adevărat de glasul lui Dumnezeu. Să încetăm
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
inevitabil contaminată de atmosfera concentraționară. Marcat de astfel de experiențe, esticul nu e pregătit să înțeleagă simpatia unanimă existentă, în Vest, pentru mișcările de stradă, pentru marile demonstrații publice, destinate să exprime protestul, solidaritatea sau, pur și simplu, bucuria comunitară. Civismul, în această variantă, i se pare ușor carnavalesc. Obișnuit cu defilările impuse și educat, sub amenințare, să se abțină de la protestul colectiv, est-europeanul nu pricepe cum pot organiza oamenii, de bunăvoie, „marșuri de Paști” patronate de emblema lui Che Guevara
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
inferioare celor legale. Fenomenul evaziunii fiscale apare din motive complexe și greu de identificat, printre acestea regăsindu-se: necunoașterea, ignorarea sau aplicarea eronată și abuzivă a legislației fiscale; rezistența contribuabililor la impozite, ca un aspect care este strâns legat de civismul fiscal; schimbările realizate în legislația fiscală, multilateralitatea acesteia, precum și unele imperfecțiuni existente în textele elaborate, care au determinări subiective și uneori abuzive, îndeosebi referitor la avantajele fiscale în favoarea anumitor categorii de contribuabili. 102 C. Răileanu, Fenomenul de evaziune fiscală, Editura
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
de știință posedă o judecată bună și un spirit critic ce îi extind competențele în afara laboratorului devine un fapt curent în această epocă, în care unii savanți au devenit conștienți de rolul lor civic. Din această întîlnire dintre cunoaștere și civism a luat naștere construcția unei identități colective a grupului desemnat prin termenul de "intelectual". A fi in-telectual, pentru savanții vremii, însemna a asocia transmiterea cunoașterii și progresul Republicii, însemna a lucra la viitorul societății folosind ceea ce i-a condus pe
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
mai mult, mediul în care se dezvoltă scriitorul este impregnat de amintirea ‘48-ului. Cei trei frați Caragiale participă la revoluție, iar într-o broșură apărută probabil chiar în anul revoluției (Dreptatea poporului judece pe frații Caragiale) își mărturisesc solemn civismul. Deși anii care urmează sunt cei ai divanurilor ad-hoc, ai înscăunării lui Cuza, ai înfăptuirii unor reforme indispensabile, ca aceea a secularizării averilor mănăstirești, răstimpul e plin totuși de acțiunile obscure ale forțelor reacționare care se vor strânge în 1864
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
încă greu de întrezărit. Să fie acest ciclu istoric și încheierea seriei? Mersul revoluției în istoria românilor rămâne un text susceptibil de aprofundare exegetică și o temă de meditație plină de resurse. Cronica, XXV, 21 (25 mai 1990) p. 1 CIVISM SAU VOINȚĂ DE PUTERE? Spectacolul ce ni-l oferă de la un timp gestionarii ordinii sociale, acum legitimați, vai, de un electorat în plină confuzie, deprimă îndeosebi prin aceea că nu lasă nici un dubiu asupra voinței lor de a stăpâni. Voință
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
politică. Desigur că politica numai rareori a făcut casă bună cu morala. Dar este o nevoie tot mai acută a lumii moderne de a profesionaliza politica și a-i instila o deontologie. O asemenea politică, implicând un mare grad de civism, se preconiza încă în secolul trecut, când filosofii identificau știința cu puterea și făceau din cunoaștere un scop înalt, căruia merită să i te devotezi. Oamenii politici de o anume speță par a se interesa aproape exclusiv de felul cum
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
pe care îl traversăm. Una dintre învinuirile aduse regimului de către tineri în mica lor republică e aceea de a situa lupta pentru "poziție" deasupra intereselor obștești. E un fel de a distinge net între voința de putere a unora și civismul altora. Rareori se întâmplă ca ambele motivații să se suprapună în angajamentul social. Timpul, I, 23 (16-22 ianuarie 1990), p. 1, 7 A PATRA PUTERE Produs al lumii moderne, presa joacă azi un rol pe care politologii îl exaltă pe
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
3 Un pas înainte 3 Sub zodia pluralismului 3 Tăria nonviolenței 3 În sprijinul "proclamației de la timișoara" 3 Somnul rațiunii 3 Pro memoria 3 Nostalgia adevărului 3 A doua moarte 3 Vade retro 3 Speranța noastră 3 Mersul revoluției 3 Civism sau voință de putere? 3 A patra putere 3 O tempora!... 3 Ubi justitia? 3 Politică și deontologie 3 Imperativul critic 3 Dialog social 3 Unde ne sunt cărțile? 3 Înapoi la haret! 3 Stâlpii societății 3 Demnitatea pedagogului 3
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]