219 matches
-
volumele Endymion și Vrăjitorul apelor (1942), se simt, așa cum s-a remarcat, influențe din lirica blagiană, dar și din poezia romantică germană din sau cea rilkeeană. Delicatețea, suavitatea, sensibilitatea, uneori exacerbată sunt doar câteva dintre caracteristicile versurilor lui C., extrem de cizelate, de „lucrate”, fără ca ideea să piardă însă din profunzime. Predominant rămâne sentimentul de solitudine; în absența divinității (căreia nu îi cere, patetic, semne palpabile de existență, precum Tudor Arghezi în Psalmi), poetul se simte neajutorat, abandonat, fără putința de a
CALEDONIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286012_a_287341]
-
ei, încercând să nu țină seamă de avertismentele de prudență care-i răsunară în minte. Nu dorința de a sări în ajutor a fost cea care l-a hotărât, ci o imagine negândită: contrastul prea dur dintre frumusețea femeii, fragilitatea cizelată a chipului ei și magma cuvintelor, a fizionomiilor, a gesturilor, care o năclăia. Apariția lui neașteptată, uniforma au făcut impresie, stârnind chiar teamă. Auzindu-i glasul răgușit, ceferistul se întoarse, se îndepărtă de femeie, se aplecă pentru a-și ridica
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
promițător începe romanul, pe atât de dezamăgitoare este desfășurarea lui. Burți uriașe, umflate de narcisismul argotic al autorului, lăbărțări nepermise față de miza pusă în joc descentrează ireversibil lectura. Este posibil ca totul să fi preexistat în stadiul de fragmente, parțial cizelate, iar articularea să fi eșuat tocmai din excesiva conturare (până la autonomie deplină) a părților. Prea sunt bine definite unele episoade (cele patru bagaje literate, în linia antropomorfizării obiectuale din suprarealism, cuplul aproape shakespearian Bruță-Chiose, bufoni, boschetari, gropari fără craniul sărmanului
BANULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285612_a_286941]
-
puternice”, în care imaginația se eliberează, iar resursele robuste ale feminității colorează versurile. Vântul de primăvară, Ca un val roșu, În mijlocul flăcării, Anotimpuri năvalnice sunt numai câteva dintre titlurile ce dovedesc și exprimă descătușarea eului liric. Poemele sunt mai puțin cizelate, dar în tumultul interior și aglomerarea de imagini ce le caracterizează se vede mai limpede nota lor de originalitate. SCRIERI: Tapiserii cu lună, Iași, 1977; Deasupra lumii lunecând, București, 1980; Poartă în cer, București, 1982; Vânătoarea de foc, București, 1986
CARIANOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286107_a_287436]
-
se pomeni curând În fața uneia dintre faimoasele peșteri, și-a imaginat el, cu sculpturi În mărime naturală. Îi amintea de reprezentările cu Nașterea Domnului. Figurile sculptate purtau urme clare de reparații, iar din cauza luminii slabe era greu să distingi trăsăturile cizelate. Ca multe artefacte religioase, și acestea fuseseră profanate În timpul Revoluției Culturale, nasurile și mâinile le fuseseră tăiate. Harry se Întreba În ce fel profanaseră Gărzile Roșii Peștera Organelor Genitale Femeiești. Și oricum, unde naiba era peștera aia? Toate indicatoarele erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
afară din odaia ei că să vadă musafirii și să-i asculte ce spun. Atât de mare îi era emoția, încât până și cel mai mic amănunt i se întipărise în minte. Adunați în patio, în jurul fântânii din marmură albă cizelată, a cărei apă răcorea atmosfera atât prin zgomotul făcut, cât și prin miile de picături pe care le împrăștia, musafirii mâncau cu atât mai mare poftă cu cât erau deja în primele zile ale ramadanului și își întrerupeau postul, sărbătorind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
unde Boabdil trona la locul lui obișnuit, înconjurat de doi soldați înarmați și de câțiva sfetnici. Avea riduri extraordinar de adânci pentru un bărbat de treizeci de ani, barba cenușie și pleoapele veștede; în fața lui, un enorm brasero din aramă cizelată ascundea vederii celorlalți picioarele și pieptul sultanului. Era la sfârșit de moharram, care corespundea în anul acela cu începutul lunii creștine decembrie, o perioadă atât de rece încât ne aducea aminte de vorbele insolente ale poetului Ibn-Sara de Santarem, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
la rândul lor din aur fin, am verificat cu propriii mei ochi! Atrași de atâta lux și confundând, spre nefericirea lor, mărinimia cu ostentația, negustorii ăștia veniseră din Fès, din Sousa, din Genova și de la Neapole, aducând cu ei săbii cizelate și încrustate cu nestemate, tapiserii, cai pur sânge și tot felul de mărfuri de preț. — Regele s-a arătat foarte încântat, mi-a povestit unul dintre acei nefericiți. A achiziționat totul cât ai zice pește, fără măcar să discute prețul. Eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
-i prezint omagiile mele când un negustor egiptean din orașul Damiette veni să-i ofere acestui rege un cal foarte frunos, o sabie turcească, o cămașă din zale, o flintă scurtă, mai multe oglinzi, mătănii din mărgean și câteva cuțite cizelate, toate astea valorând cam cincizeci de dinari. Suveranul acceptă cu amabilitate acest dar, însă îi dărui omului, la rândul său cinci sclave, cinci cămile, o sută de colți uriași de elefant și, ca și cum toate astea nu erau de ajuns, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
6 ianuarie din anul acela a fost o sâmbătă fericită! Cu toate astea, papa era mânios. Tuna și fulgera așa de violent, că am stat un lung moment nemișcat, în anticameră, la adăpost de strigătele lui îndărătul canaturilor grele și cizelate. Însă elvețianul din garda papală care mă însoțea primise anumite porunci. Așa că a deschis ușa biroului fără să mai bată, m-a împins înăuntru și a închis-o iute în urma mea. Când m-a văzut, papa a încetat să mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
privi plictisit fulgii care cădeau. Nu degeaba soldații noștri ar face orice ca să fie transferați la Mediterana. Sclavul lăsă draperia să cadă, iar Vitellius se apucă din nou să ronțăie migdale și să bea vin dintr-o cupă din aur cizelat. Îl privi pe băiat pe sub pleoapele umflate. — Ești gal? — Sunt gal. Nu-mi plac galii, zise încruntat Vitellius. Cel mai bun gladiator al meu a evadat. Nu știu cum a reușit să fugă de la Ludi, aici, în Colonia. Era gladiatorul care ucidea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
hârtia le invită într-o cameră imensă, luminată sarbăd prin ferestrele foarte înguste și înalte și cu mobilierul de culoare închisă. 109 Scaunele, tablourile, consolele, totul era în proporții mari ca și odaia. Predomina nucul ars și pielea de Cordova cizelată. Mică, în fundul unui imens fotoliu rotund, Mini se uita împrejur. Tot apartamentul de jos, fără uși despărțitoare, cuprindea abia patru camere vaste: hall-ul, un birou tot atât de majestuos, care se vedea alături, camera de primire, unde se aflau, și o alta
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
dăruită de Episcopul Gavriil al Filipopolei ,,prea luminatului și iubitului de virtute domn și stăpân, Domnul Domn, Io Duca Voievod a toată Moldovlahia, în anul 1670, noiembrie 3, indicționul 9”<footnote Ibidem, planșa de la paginile 32-33 footnote>. Îmbrăcămintea din argint cizelat a evangheliei este făcută probabil cu cheltuiala lui Gheorghe Duca. Nicolae Iorga spunea că este „de o extraordinară noutate”<footnote Nicolae Iorga, Noi obiecte de artă găsite la Ierusalim, în Mănăstirea Sfântul Sava și la Muntele Sinai, în: „Buletinul Comisiunii
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
celor două lumi, Omar Khayyam din Nishapur”. La Alamut, Mântuitorul porunci ca Manuscrisul de la Samarkand să fie venerat drept o mare carte a Înțelepciunii. Li se dădu În seamă unor artiști s-o Împodobească: picturi, miniaturi, un sipețel de aur cizelat, Încrustat cu nestemate. Nimeni n-avea dreptul s-o copieze, dar se afla așezată tot timpul pe o masă joasă din lemn de cedru, În sălița interioară În care lucra bibliotecarul. Acolo, sub Încruntata supraveghere a acestuia, câțiva privilegiați veneau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
nu le vom abandona de bună-voie. O nouă tăcere. Apoi o altă intervenție, În același sens și tot atât de scurtă. Dl Pokitanoff Își consultă, ostentativ, ceasul. Prim-ministrul Îl vede, trage, la rându-i, de un lanț, cercetează Îndeaproape un ceasornic cizelat. E doisprezece fără douăzeci. Își pierde capul, lovește podeaua cu bastonul, cerând să se treacă la vot. Patru deputați se retrag În grabă, sub diverse pretexte; cei șaptezeci și doi care rămân spun, cu toții, „nu”. Nu ultimatumului țarului. Nu plecării lui Shuster
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
Persia, trebuise să ne ascundem. Oricât de vaste și de pline de făgăduieli vor fi fost apartamentele prințesei mele la Tabriz, Zarganda sau Teheran, sufeream constant când simțeam dragostea noastră Închisă Între zidurile lor, având drept unici martori niște oglinzi cizelate și niște servitoare cu priviri alunecoase. Savuram, acum, banala plăcere de-a fi văzuți Împreună, soț și soție, braț la braț, de-a fi Învăluiți de aceleași priviri străine, și până târziu În noapte evitam să ne Întoarcem În cabina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
tendința de a uita definițiile ― dar dacă tu ești într-adevăr serioasă... ― Bineînțeles că sunt ― zise fata. Își scoase din poșetă o tabacheră fină. ― Vrei una? Cutia sclipea în soare. Diamante, smaragde și rubine cânteiau pe suprafața de aur fin cizelat. O țigară, deja prinsă automat în tabacheră, ieși din distribuitor. Desigur pietrele puteau fi de plastic, iar aurul ― imitație; dar obiectul părea manufacturat manual și autenticitatea era tulburătoare. Gosseyn îl aprecie la vreo 25.000 de dolari. Își regăsi graiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
tendința de a uita definițiile ― dar dacă tu ești într-adevăr serioasă... ― Bineînțeles că sunt ― zise fata. Își scoase din poșetă o tabacheră fină. ― Vrei una? Cutia sclipea în soare. Diamante, smaragde și rubine cânteiau pe suprafața de aur fin cizelat. O țigară, deja prinsă automat în tabacheră, ieși din distribuitor. Desigur pietrele puteau fi de plastic, iar aurul ― imitație; dar obiectul părea manufacturat manual și autenticitatea era tulburătoare. Gosseyn îl aprecie la vreo 25.000 de dolari. Își regăsi graiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
când căldura se mai stinsese, peste locul în care nu crescuse nimic așezase lespezi de râu și pusese nisip. Comandase pietrarilor care ciopleau cruci în sate din preajmă o masă cu două bănci, apoi o scăriță de calcar, răsucită și cizelată, care arăta ca un obiect prețios în lumina după- amiezii. — Tu de-a ce te joci? întrebase Mémé, pentru care se terminase vacanța și nu mai putea să îi sară o zi întreagă împrejur, pândind cum trebăluiește. După ce începuse măsurătorile
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
haina tatei, În buzunarul de la piept, lîngă inima care nu mai bătea. Am desfăcut nasturii hainei ca să fixez mai bine agrafa capacului la marginea buzunarului și mi-am dat seama că mama pusese deja În acel buzunar Parkerul din argint cizelat pe care i-l oferise cu cîțiva ani În urmă de ziua lui. Stiloul acela din aur nu era nimic altceva decît un obiect real. Era oare și simbolul remușcărilor mele? Emblema scrisului la care mă dedasem În răspăr cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
1.5. Parmasianismul: ilustare a manifestărilor egocentriste în artă Ca o atitudine împotriva romantismului, la finele secolului al XIX-lea, ia ființă un curent de orientare neoclasică ce își ce se dorea a fi promotorul unei expresii artistice impesonale, descriptice, cizelate și ornamentate ce viza realizarea de obiecte de artă și peisaje exotice și o literatură pretențioasă, cultivarea formelor fixe de poezie (sonet, rondo, rondel etc), preamărirea vechilor civilizații (interferențiale și arhetipale), a religiilor și mitologiilor alături de elogiul adus podoabelor, nestematelor
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
în lemn de stejar, purtându-l cu atâta grijă de parcă ar fi fost un bebeluș. Vezi? i se adresă Noth toantei. Nu voia cu tot dinadinsul s-o chinuiască. Încerca s-o facă, în ciuda prostiei ei, o ființă omenească mai cizelată, mai utilă. — Vezi? repetă el cu seriozitate, cu solicitudine, rugător. Așa se umblă cu obiectele de preț. CAPITOLUL NOUĂSPREZECE MICUȚA RESI NOTH... M-am dus în camera de muzică a casei lui Werner Noth în curs de golire și am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
unde toată familia 85 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI cu cârligul pe portofel). Talmudiștii aia, zic, poartă înfășurată, în jurul degetelor, cîte-o sârmă... - Ăsta dezavua sârma... Nu se prea dădea în vânt după ea... Pe inelarul său se răsfățau, cizelate, 5,09 grame de argint curat. Răzuite, pare-se, de pe spatele oglinzii pe care Moise și-o așternea peste chip, atunci când îi era îngăduit să urce să se întîlnească, din vreme în vreme, cu Dumnezeu, pe pantele prăpăstioase ale muntelui
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
printr-un mic semn că la plecare, profitând de haosul finalelor de concerte, îl va elibera, adică se va strădui să îl fure. Cântă două ore cu un entuziasm ce s-ar putea numi suferință. 240 DANIEL BĂNULESCU la sticlăriile cizelate și argintate, naufragiate pe etajere, în echilibre instabile și hotărând, în sinea sa, că, da, babele astea au în cap o mie de șmecherii. - Apropo, unde țineți azvârlit teancul ăla de discuri? Aș vrea să le văd... - Teancul de discuri
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
ai făcut?!... Ce-o să cânți și ce-o să doinești tu, mă, boule? - Culmea e că, dintre atâtea realizări reale, oftă Predoleanu și-și depuse ceșcuța pe-o bulbucătură a trotuarului, cu eleganța cu care ar fi așezat-o pe florile cizelate ale unei tăvi de argint, singura comunicare ce-a deșteptat încîntarea anumitei persoane din Conducerea de Partid și de Stat a fost tocmai aiureala cu rapsodul. - Nu e culmea. E perfect îndreptățit în ordinea curiozității umane. - Ba e chiar probă
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]