847 matches
-
cu soluții. Pentru că nu gândesc pozitiv. Pentru că nu înțeleg, o dată pentru totdeauna, că progresul societății este provocat de oameni care știu să muncească, nu de psihologi, sociologi, filozofi sau artiști, adică specialiști din ăștia în gargară. Oameni ai muncii precum cizmari, strungari și mecanici auto sunt cei pe care ne putem bizui pentru soluții practice, nu pe inutili din ăștia care stau toată ziua și meditează la nemurirea sufletului. De-asta e țara asta unde e, că toată lumea gândește și nu
„Iar dosar cu șină?!” După ce am mers 3 săptămâni zi de zi prin deșertul ANAF, am descoperit poziția contribuabilului în relație cu statul () [Corola-blog/BlogPost/338170_a_339499]
-
la Teatrul de Marionete din Arad. Un spectacol-bijuterie în Teatrul Mic pentru Cei Mici, prin care sâmbătă, 14 mai, de la ora 13, în umbroasa sa curte interioară, T.M.A. va marca bicentenarul Andersen. Văzând lumina zilei în 1805, în familia cizmarului Hans Andersen și a spălătoresei Ana-Maria, Regele basmului danez a avut o copilărie modestă la periferia orășelului Odense, iar lumea mirabilă a poveștilor a descoperit-o în „O mie și una de nopți“. În 1958, UNESCO a instituit Medalia Internațională
Agenda2005-20-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283681_a_285010]
-
prietenos și ne-a zâmbit înțelegător. Ne-a mai povestit câte ceva, bucuros că ne informează. Grupul nostru se refăcea între timp în jurul său și se simțea foarte important. Așa am aflat că în Vicovu de Sus au fost mai mulți cizmari recunoscuți ca buni meseriași, unii dintre ei având ateliere de cizmărie. La „Marelbo” lucrau peste 420 de salariați și erau foarte mulțumiți, în primul rând de salariu, dar și de condițiile concrete de lucru. Tot acolo am aflat că acea
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
1917 din 31 martie 2016 Toate Articolele Autorului * * * După miezul nopții, trei căpițe de fân din curtea lui Gheorghe Enea ardeau cu vâlvătaie mare, departe de vreo sursă de foc care ar fi putut provoca incendiul. Urletele de groază ale cizmarului Vasile Papuc (după cum era poreclit de săteni), aflat în curte numai în nădragi, așa cum ieșise pentru nevoi și care venea în goană de la căsuța sa din Dealul Șcheii, în sus de satul Goiceni, au dat alarma printre săteni. Aceștia ieșeau
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL III – EPISODUL 6 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383296_a_384625]
-
Geanina din Imposibila despărțire). Cartea începe, cu amintitul tablou al urbei, în al cărei peisaj, destul de anost, își trăiește singurătatea Sică, iubitorul de Vivaldi; tot acolo, Alecu și Floria, soția lui, își împodobesc livada și ograda (Allegro vivace), sâcâiți de cizmarul neglijent și haotic, agasați de un fost secretar de partid, dar agreând vecinătatea lui Rareș Petrecu, un ceasornicar ce făcuse Canalul; același orășel pașnic și prăfos gazduiește o Grădină a Hesperidelor, proprietatea unui fost magistrat, în a cărei ambianță snobimea
PROZA LUI IULIAN CHIVU SAU VIAŢA CA SUPRAVIEŢUIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383004_a_384333]
-
care invocă Numele devine prietenul Mirelui, se roagă ca toți să fie uniți cu Mirele: „Acela trebuie să crească iar eu să mă micșorez”. Nu mai vorbește de iad decât pentru el însuși, cu o smerenie fără margini. Ca acel cizmar din Alexandria, care i-a dat o lecție Sfântului Antonie, dezvăluindu-i că se roagă ca toți să fie mântuiți, el fiind singurul care merită să fie osândit. Ca Simeon Noul Teolog care spunea că trebuie să-ți privești toți
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92655_a_93947]
-
cupidității, a egoismului, a arogantei... și a crimei de toate felurile. Burdujeni, satul natal schițat în amintiri Cum v-a rămas întipărit în minte Burdujeni, satul natal? Burdujeni nu era chiar un sat, ci un târg cu două librarii (cred), cizmarii, croitorii, o cofetărie și o cârciuma; avea o viață comunitară foarte intensă, la fel ca în agorele grecești, cu intrigi, dezbateri și asocieri patetice. Este foarte aproape de Suceava, la numai trei kilometri, si e doar localitatea în care m-am
Norman Manea: ” Al doilea exil s-a petrecut când aveam 50 de ani, sub forma ieşirii de sub dictatura comunistă „ [Corola-blog/BlogPost/93321_a_94613]
-
orgă al bisericii. La vârsta de 10 ani a fost trimis la Busseto pentru a urma școala din localitate. Cu puținii bani care-i câștiga duminica ca organist al bisericii din Roncole, luând locul maestrului, elevul își plătea gazda la cizmarul Pugnatta din Busseto. După doi ani de școlarizare a fost angajat de negustorul Antonio Barezzi. Acest negustor avea pe lângă activitatea sa de comerciant angrosist și o mare pasiune pentru muzică, cunoștea și cânta canțonete și arii din operă, era un
Giuseppe VERDI – 200 de ani de la naştere [Corola-blog/BlogPost/93452_a_94744]
-
Un refuzat în spațiul normalului, care îl presează să plece acolo de unde a venit, ajunge să guverneze și să-și răzbune pedeapsa milenară și suferințele semenilor din mocirla socială. Românii au fost conduși de un ceferist și apoi de un cizmar, în pragul analfabetismului, timp de aproape 50 de ani. În urmă cu două sute de ani, un bragagiu a stăpânit zeci de zile Bucureștiul, incendiind parte din el, pentru a-l copia pe Nero, profitând de inexistența unei autorități aplecate spre
Apel la contribuţie – Revista de antropologie urbană (R.A.U.) nr 4/2014 [Corola-blog/BlogPost/93502_a_94794]
-
chiar a pățit-o rău. Trebuie să-i scurtez nasul Romancierului. Și Filozofului, și Actorului. Nu îl voi distruge însă pe nici unul, așa cum intenționam cândva. Să rămân cu plebea? Cu rândașii de la Hipodrom? Cu hoțomanii de crupieri? Cu croitorii? Cu cizmarii? Cu învățătorii, aproape analfabeți? Cu răcanii și cu ofițerii, care privesc lucrurile prin cătarea puștii? Cu precupețele? Cu bețivanul de Erou? Despre Doctor am auzit lucruri care m-au pus pe gânduri. Vrea să descopere nervul optic atribuit celui de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
Îndrumător șef, consilier șef, șef, șef, plafonul. Aici se sta și se reface drumul, aici se adună, unu cu trei, cu cinci, cu nouă... Dar unde sînt gîndurile acelea?“ Există perioade speciale cînd dispar actorii, altele cînd dispar poeții, sau cizmarii sau milițienii sau președinții de state, perioade cînd părăsesc terenul numai cei Între patruzeci și cincizeci de ani sau numai cardiacii sau numai astmaticii, perioade pentru albi, perioade pentru negri, pentru Înalți, pentru scunzi, moartea parcă și-ar alege victimele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
răstălmăcesc totul, căutând nereguli la tot pasul. Deci sunteți eretici, complotiști și pe deasupra mai furați și bomboane de la prăvălie. De unde ai scos asta? Păi de la cei cărora trebuie să nu le-o spun. Dar presupun că se referă și la cizmari, negustori, la tapițeri, la apicultori, de frizeri să nici nu mai vorbim. Așa că de ce nu e secret? Deci ai început greșit. Ai vrut să mă protejezi și mie mi-e teamă de asta. E o superstiție. Dacă pe mine mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
n-am discutat nimic despre asta, dar cred că fiecare a hotărât în sinea lui să renunțe la săptămânile sau lunile de horcăială. Cred că și Iosif, care nu numai că iubește viața, dar o și respectă. Poate că și cizmarul, apicultorul sau tapițerul. Eu, în orice caz. De aceea am spus că nu discut. Liniște. Deasupra lacului, un nor. Peste noi, umbra lui. Știu cu ochii închiși că e toamnă. — Iar sacramentul eutanasiei nu înseamnă decât că - îmi spune el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
lui Krleža. Numele Anei Eremija, mătușa lui după mamă la care va locui la Zagreb, În strada Jurišičceva, se afla alături de numele cîntărețului de operă Križaj pe care-l Întîlnise odată În Gornji grad, de cel al lui Ivan Labuš, cizmarul la care-și pingelea pantofii, și de un oarecare Ante Dutina, de la brutăria căruia Își cumpăra chifle. PRIVATE La Belgrad se va ajunge abia În Îndepărtatul 1929, peste podul de pe Sava, desigur În același mod ca și azi, cu aceeași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
e vorba de roata din lemn cu butuc, spițe, obezi pe care s-a „tras” o ramă de fier - raf, nu de roata tăiată dintr-un butuc!). dacă opincile și le făcea singur, cizmele, încălțămintea elaborată, era făcută de ciubotar (cizmar), tot așa, când a renunțat la râșnița de mână, s-a adresat morarului, nu mai vorbim de toate uneltele de metal care trebuiau ascuțite (trase), înroșite în focă și date la forjă. Dar și chiar comunitățile închise cum au fost
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
doilea război mondial a mai avut scărmănătoare de lân plutonierul în rezervă Ion D. Bârgăoanu, ginerele lui Toader Ignătescu (Chifan) 3.1 Alte meserii și meseriași - Dulgherie și binale, fierarii, olșritul, cioplitori în piatrș, meșteri cojocari și sumanari, ciubotari și cizmari, croitori și croitorese Când casa a devenit o construcție elaborată, cu funcții multiple, au apărut și meșteri specializați în ridicarea construcției casei, dar și a dependințelor, un grajd, o bucătărie de vară. Să ne amintim că la venirea bejenarilor bucovineni
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
același material, un sumănel, care putea fi garnisit la mâneci și în fa cu benzi de piele maro. Un sumănar cunoscut la vremea sa a fost Gheorghi Pintilescu. Nu se mai poartă sumane și a dispărut și meșteșugul. Ciubotari și cizmari încălțămintea de bază pentru țăranul român a fost opinca, pentru care nu era nevoie de meșteri specializați; se confecționau de stăpânăul casei pentru toți ai lui care aveau treabă în gospodărie. Copiii umblau desculți, iarna erau în casă, pe cuptor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
unii au început a purta cizme (ciubote), iar femeile ciuboțele, făcute din piele, preparată în mod special. Cererea tot mai mare de încălțăminte pentru oamenii maturi, dar și pentru tinerii care ieșeau la horă, a dusă la apariția ciubotarilor și cizmarilor, care au confecționat pe lângă cizme și ghete femeiești, pantofi, sandale și papuci. Dintre meșterii mai cunoscuți amintim pe Vasile și Grigore Trandafir (Ciubotaru), Ilie Rusu, Costică Cucu, Vasile Bârgăoanu și Ilie Știrbu. Când industria de pielărie a luat un avânt
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
căruțele CAP-ului, cu camionul, cu ce dădea Cel de Sus, așa că fiecare deplasare era în sine o aventură. Erau în Lunca oameni atât de prinși de „flama” fotbalului, încât mergeau cu echipa, cărau echipamentul sau acasă, în sat, un cizmar repara, de câte ori era nevoie, ghetele de fotbal fără plată. Era și el un chibiț, fan, cum se zice astăzi, mai mult decât suporter. Pe terenul nostru se jucau meciuri amicale, fără miză, la care participa lumea nechemată ca la comedie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
făcută în casă - bluze, ii, cămeși cu pui, ițari, opinci, basmale, etc., cât și cu îmbrăcăminte cumpărată de la târg: bocanci, ghete, ciuboțele cu bunghi, casânci, barize, scurteici (unele îmblănite cu piei de vulpe sau garnisite pe margini) etc. Nu era cizmar în sat, ci tocmai la Botez (Gloduri). Crâșme: erau boierești și arendate lui Crîstea Grigorovici, Donecă - armean, etc. Hanul lui Cojocaru a fost hanul lui Jorj Sterian. Hanul lui Pintilescu ÎÎÎÎ.. Copiii stăteau acasă. Nu-i dădeau la școală. Ajutau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ne mai aduci în ghete, moș nevinovat? Ce uzine, ce spitale, blocuri, ce lumini Să îți răstignim, moșnege, dragostea în spini? Nicolae, Nicolae, moș preaîncolțit, Ca pe porc, vine Crăciunul, să îți dea cuțit - Și rămân în urmă ghete de cizmari de soi Ce au încălțat o țară , însă cu noroi - Nicolae, Nicolae, moș mitraliat, Ai plecat, și-ai luat cu tine viața de la stat - Și-a rămas în urmă-n ghete, fără tălpi și ață, Viața cu-amintiri de pâine
COLINDĂ PENTRU MOŞ NICOLAE de JIANU LIVIU în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364553_a_365882]
-
nu l-ar fi văzut în biserică, a doua zi precis l-ar fi certat. Era un participant important în corul bisericii. Îi făcea concurență cu vocea sa dascălui de atunci, moș Popescu cum îi spuneam noi copiii, un iscuit cizmar al satului, ce avea o vocea melodioasă. Bunicul îndeplinea și funcția de epitrop, funcție preluată peste ani de fiul său cel mic, Stoica - tatăl meu, când preot era soțul directoarei mele, Lorica - preotul Ion Barbu. Bunicul ținea toată contabilitatea donațiilor
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
2) Cel de-al doilea motiv îi vizează pe conducătorii românilor din cele două perioade - ante și postdecembristă, cu diplomele care le atestă școlile isprăvite. Ei bine, dacă Nicolae Ceaușescu a fost necontenit luat în tărbacă pentru studiile sale de cizmar neîmplinit, dacă soția sa a fost pe îndelete forfecată pentru pasiunea achiziționării diplomelor fără acoperire valorică în studii sau cercetare științifică și dacă unii dintre miniștrii de-atunci erau croiți după calapodul intelectual al șefului lor, conducătorii postdecembriști ai românilor
SĂRĂCIA – STAREA DE FAPT A ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362430_a_363759]
-
refuze Șlepuri călăuze. Pe-o navă-n cambuze Lovite de obuze Zac autobuze Cu defect la diuze. În mare, meduze, Geometrii confuze, Cu unghiuri obtuze Și ipotenuze. ULA, ULA ! (Recitați poezia incepând de la șoaptă la voce tare și invers) Un cizmar pe nume Drulă, Cel cu-albeață pe maculă, A primit în dar o sulă De la o hoață rapandulă. Intr-o zi, vecinul Bulă, Comandant de caraulă, Cel cu mintea minusculă A venit la el în culă Oferindu-i o „țidulă
PRUNE-N GURĂ (EXERCIŢII DE DICŢIE) de GEORGE ROCA în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364183_a_365512]
-
-a-și sparge o pustulă La genunchi, lângă rotulă! E nebun! gândește Drulă, Minte mică, o granulă! Embrion când a fost Bulă Urmând stagiul de gastrulă Format dintr-o moleculă... Pân' la faza de blastulă N-a ajuns încă morulă! Cizmarul cam rapandulă, Dând din cap ca o pendula Mirosind a amarulă Nu îi dă lui Bulă sculă! - Bre, matale-ai mintea nulă? Cum să poată-o caraulă Să își spargă o pustulă Cu o sulă minusculă? Un șofer, numit Draculă
PRUNE-N GURĂ (EXERCIŢII DE DICŢIE) de GEORGE ROCA în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364183_a_365512]