170 matches
-
între bătăile ceasului un relief se mișcă, tragic înapoi, dureros înainte, mor lucrurile de contururi precise, strigă un gând strivit de cuvinte, Se-ntunecă nu doar când soarele-asfințește, și ochiul i se-nchide obosit, un relief se mișcă și-n clătinarea noastră, desăvârșim un altfel de-asfințit, E asfințitul care nu se vede, în care agonia urcă-n rang... și după ce colindă lumea toată, se-ntoarce-n chip de bumerang... Plecat din mine îmi spune umbra c-am plecat din mine
Poezie by Florin Costinescu () [Corola-journal/Imaginative/8192_a_9517]
-
departe n-am cum să trăiesc... O, mai departe n-am cum să trăiesc! E-atîta umilință și rușine În trupul meu cu miros pămîntesc, Care-a plecat cîndva din rai cu tine, Lăsînd copacul sterp, șarpele mort Și fluturii în clătinare dulce... O, mai departe nu știu cum să-mi port Sufletul plin de pofte. Clipa-și duce Hoitul suav în spate ca pe-o cruce... Cum stau și scriu... Cum stau și scriu, îți simt suflarea-n ceafă, Cu aripile mă îmbrățișezi
Poezii by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7887_a_9212]
-
rămași se priveau unii pe alții din felurite unghiuri morale de vedere. Gonzalv fixa insistent pe Ioanide spre a-i Linge-blide (fr.). smulge știrea, în vreme ce acesta, ignorîndu-l, se uita discret interogativ în ochii lui Saferian, care voia să spună cu clătinări blânde din cap că doctorul Rapig Sahazizian și nepotul său Kevorg sosise, așa că o încercare cu privire la Sultana se putea începe. Ioanide părea a înțelege ceea ce clipea din ochi Manigomian. În același timp, Hagienuș și Suflețel schimbau priviri suspecte, cel dintâi
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
număr incalculabil de comenzi de reparații. Însă fenomenul care agravă panica asistenței, aruncând o notă de supranatural, deși totul se lămuri apoi, fu următorul. Din cauza deplasării mecanismului, pendulul lui Saferian începu să bată la infinit până la desfășurarea întregului arc, acompaniind clătinările lustrelor de cristal cu suave melodii de harfă. XXIX Timpul trecea fără ca lui Pomponescu să i se întîmple ceva dezagreabil, așa cum prevestise Gavrilcea. S-ar fi zis că toată lumea uitase de el. Însă acest lucru era de natură a afecta
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
vocea acuzatului — Țărănoiul ăsta minte! Totul e o scorneală de-a romanilor! Au pus la cale comedia asta ca să mă tragă în război! Printre cei ce se găseau la capătul scării se stârni din nou o mișcare agitată, ca o clătinare de valuri. Prompt, Mataurus se postă în fața lui Audbert, înfruntându-l pe Gualfard, care se repezise înainte cu sabia ridicată. Gundovek se interpuse între ei și, cu un reflex extraordinar, apucă încheietura războinicului și îl opri, în vreme ce gărzile sale aținteau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
pași de sui-bui, care imită alunecarea pe apă, și apoi liu-quan, brațe de salcie. Își ia de jos „vâsla” și lovește cu grație în apa imaginară. Se apleacă și se ridică, unduindu-se, apoi își îndreaptă genunchii pentru a zugrăvi clătinarea într-o barcă. Bătăile tobelor îi acompaniază mișcarea. Merge când pe vârfuri, când pe călcâie, din partea stângă a scenei în partea dreaptă, demonstrându-și talentul de a „călca apa”. Face un liang-xiang - rămâne într-o poză - și apoi deschide gura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
terminat, spuse el într-un târziu. Vino să vezi dacă îți place. Margareta nu veni din primul moment. Își lăsa greutatea de pe un picior pe altul, indiferentă la chemarea lui, poate fiindcă nu auzise. Buzele îi fredonau un cântec, iar clătinarea ușoară a capului sugera ritmul. - Margareto, vii? întrebă răbdător Samuel, îndreptându-și spinarea. E gata... O cunoștea bine, știa că asemenea lucruri se mai întâmplă; ca de obicei, trebuia să ai puțină răbdare. Însă, pe neașteptate, Margareta se repezi la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
deschisă, dar nu scotea nici un cuvânt. Dincolo de ea, chiar deasupra marginii scenei, era fața rumenă a domnișoarei Fagles, care-i șoptea lui Maxine replica următoare. Nu era trac. În creierul lui Maxine Grossinger izbucnise un anevrism. La Început publicul interpretase clătinarea ei bruscă și expresia șocată ca făcând parte din piesă. Începuseră să izbucnească râsete la adresa jocului fetei care o interpreta pe Ismena Dar mama lui Maxine, știind exact cum arăta durerea pe chipul copilului său, sări din scaun. ― Nu! strigă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
se foia prin casă, care i se părea tot mai strâmtă si mai rece... Ca un mormânt... -Toamna... Toamna trupului și a sufletului!.. murmură Iorgu uitându pe afară pe fereastră. Frunzele îngălbenite se desprindeau de pe crengi la cea mai ușoară clătinare. Desprinse, intrau ca într-un fel de agonie... un zbucium, ca o neliniște înainte de a muri. Rătăceau prin aer o vreme, ca un zbor de pasăre lovită în aripă, apoi cădeau la pământ. Cine, oare, n-a văzut o frunză
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
devreme sau mai târziu, la un 65 punct dincolo de care n-am mai putut rezista acolo, în creuzetul acela sexual, în locul acela de dulce și fierbinte autodistrugere. Ieșeam în noapte, sub stelele șterse din când în când de pe cer de clătinarea catifelată a cetinilor. Mă așezam pe o bancă și peroram cu voce tare, în discursuri disperate, împotriva acelor ființe care se bucură de iluzie, care ignoră structura neiertătoare a lumii. Puțini aveau să cunoască, prin suferință, prin neîmplinire, prin refuzul
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
nu suportă mirosul de gaz și de muced care-a intrat în mobile, în haine. Ce ciudată amintirea prăvăliei, atât de imensă pe-atunci, cu rafturile înalte până-n tavan, cu tejgheaua sub care îi plăcea să se joace, urmărind fascinat clătinarea imperceptibilă a balanței. Și seara când îi dăduseră un sac mare cât el, burdușit de bancnote verzi... — Poți să le rupi, poți să faci ce vrei cu ele, a venit stabilizarea... Iar ei, bărbații, rămăseseră să șușotească într-un colț
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Început am crezut c-o să fie super. Că o să-mi fie ca o soră mai mare. Dar lucrurile n-au stat chiar așa... Nu mă mai pot opri din vorbit. Pur și simplu, nu mai pot să tac. La fiecare clătinare sau zgîlțîire a avionului, din gură Îmi iese alt torent de cuvinte, asemeni unei cascade. Dacă n-aș vorbi, aș țipa ca din gură de șarpe. — ... ea era campioană la Înot și la orice altceva și, prin comparație, eu... nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
Dalmația se aflau regele Sigismund, arhiepiscopul Granului, Ioan de Kanischa, frate-său Ștefan de Kanischa, palatinul Ungariei Nicolae de Gara, marele magistru al Ioanniților, Philibert de Naillac și în fine contele stirian, Hermann de Cilli. Poziția grea a lui Mircea, clătinarea sa îndemînatecă și izbânda războinică contra lui Baiazid. Mircea Vodă izbuti asemenea să se întoarcă nesupărat în rezidența sa, dar de atunci încoaci el se află pe-o cale mult mai grea și mai plină de spini decât înainte. Înghesuit
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ele în de ele: Ungaria, Polonia și Turcia, espus fără apărare pretențiilor de predominare a cîtortrele, pretenții ce erau și nedrepte, și se escludeau una pe alta, țiind cu geloasă temere la mântuirea libertății sale, el urma un sistem de clătinare de un soi propriu și încercă să ție cu cîteși trei stăpânii deodată pentru a câștiga bunăvoința cîtortrei. Voluptuos, precum era în mare grad, și având mulți copii nelegitimi el îngădui unui bastard al său, anume Vlad, să se lipească
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
integrând iraționalul, inconștientul, intuiția, fie, ca Lupașcu, făcând din identitatea însăși un moment al polarității. Eu însumi mă simt în spiritul veacului cu contradicția mea unilaterală. Și îți propun să te gândești dacă cu problema limitei nu intri în aceeași clătinare a statutului pe care l-a avut identitatea atâtea veacuri la rând în filozofie." Trecem la altceva: îi povestesc că înainte de a pleca spre Păltiniș, un prieten nefilozof îmi ceruse să-i spun "ce vrea Noica", în ce constă filozofia
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
nou în aburi, foarte repede, iar aburii se transformă în gaze, și eu întreb, iar dacă cine știe ce nor nu se nimerește să-și verse ploaia înainte de a ajunge la Ierusalim, se va usca pur și simplu, Udi aprobă printr-o clătinare a capului, da, norul se va micșora puțin câte puțin până ce va înceta să mai fie un nor. Și ce va fi atunci, întreb eu cu tristețe, amintindu-mi deodată o poveste pe care o inventase pentru Noghi pe vremea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
drepți! — La asta nu m-am gândit - răspunse spătarul Vulture. Tu stai bine, Cosette? — Bine, mânca-ți-aș - răspunse fata, privind în depărtare. — Desigur - spuse Barzovie-Vodă, continuându-și ideea - există și comunități care, deși au picioarele pe pământ, au simțul clătinării în sânge. A rămâne drept când toată lumea se clatină mi se pare la fel de nepoliticos ca și cum o gâscă din cele de colo, în loc să zboare în formă de V, cum fac suratele ei, ar ieși din rând și-ar zbura în formă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
bănuia că Ovidiu arde de nerăbdare să plece, îl cunoștea atât de bine, acum abia își strunea nervii. În cameră se lăsase tăcerea, o liniște stânjenitoare, Carmina era atentă la gesturile soțului ei, o tresărire pe mușchiul omoplatului stâng, o clătinare nervoasă a capului, mișcarea oscilantă de pe un picior pe altul. Târziu observă lacrimile Sidoniei ce săreau anevoie peste ridurile ce-i cutau obrazul, mari, limpezi, ostentative, oferite cu generozitate. Se auzea ceasul ticăind. Ovidiu nu realiză ce se întâmplă decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
încetat. Cum și producția mea literară se oprise, și cum prietenia mea cu Miron Paraschivescu îmi ajungea, am început să fiu, dacă nu evitat de cei de la Popasuri, cel puțin ignorat. Numai Orleanu, citind Pagina a doua, mă intriga prin clătinările lui din cap: ăștia, spunea el, or s-o pățească. Luau în derâdere producția literară a unor reviste ca Gândirea, Meșterul Manole, Dacia rediviva, Dacia și altele, unde pe lângă tracisme și un ridicul imperialism, era elogiat soldatul german și războiul
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
întruna izbucnind din străfundurile lui în unde care nu se mai terminau, precum lava, fumul și cenușa unui vulcan deloc furios, chiar blând în manifestările sale, care își epuizează forțele catastrofale numai într-un permanent mârâit și o fără de sfârșit clătinare, menite să nască obișnuința și să te adoarmă și cu atât mai primejdioase întrucât niciodată n-ai să știi cât de mare e forța din adâncime care oricând ar putea izbucni într-o atingere, când el, vulcanul, se va fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
de pe măsuță, carafa prinsă în rețeaua argintului filigranat și, desigur - cum ar fi putut să uite? - manierele valetului, tonul și expresivitatea gesturilor, folosirea inteligentă și provocatoare a pauzelor pe fondul banal, cu totul convențional al conversației. Avertizată de o ușoară clătinare a draperiei, femeia deveni conștientă că era observată. Își turnă un strop de lichior într-un pahar, gustă o picătură și, dacă în alte condiții s-ar fi gândit la o livadă cu pomi încărcați de cireșe mici și negre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Acum era ca a unui om care stă cu picioarele larg desfăcute, încălecând un șanț îngust, totuși adânc. Era adevărat că șanțul trebuie umplut dar, chiar dacă nu era, el ar fi putut merge mai departe, fără acea senzație oribilă de clătinare în întuneric de-a lungul marginii unei prăpăstii. O amețeală puternică îl cuprinse pe Craig, pe când ședea acolo, reflectând. Se clătină, își reveni, apoi se lăsă greu în fotoliu. Gândi cu mirare: "Ei, sunt pe cale să leșin". Greața îi dispăru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
tremura de frig, Jina a surâs. Zach s-a oferit să-i aducă haina cea groasă din barcă, dar Jina s-a uitat la jacheta lui ușoară, din lână, la mânecile suflecate până la coate, și l-a refuzat c-o clătinare din cap. Și-a ocupat locul pe ringul de dans, lângă vâsla din spate, așa cum exersaseră în hambar. Vânătorii i-au ajutat împingându-i în apă cu totul și, când Zach a sărit și el în barcă, au ridicat o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
să te așez! îi spusese Lică cu vocea rece și modestă a unei mustrări cuviincioase. Sia deschisese la el ochii prostiți. Ce, era nebun? Erau 19 ani de când îl auzea vorbind și acum nu-1 mai recunoștea. în zidirea ei compactă, clătinarea ideilor puține, înfipte adine, făcea să se cearnă un moloz ce-i zăpăcea orice 206 207 înțelegere. Ieșise după el pentru ca, în sfârșit, să-1 vadă, căci -icolo în birou nu-1 văzuse, să-1 audă, căci nu-1 auzise, și să-i vorbească
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
martor pe domnul Gourlay, continuă el. Domnule Gourlay, fii bun și explică-le colegilor dumitale ce s-a întâmplat cu C- 9. Șeful serviciului de transmisiuni îi aruncă o privire întrebătoare lui Kent și, văzând că acesta încuviințează printr-o clătinare a capului, spuse: - Nu pot afirma cu precizie când anume a apărut C-9. Pentru acei dintre dumneavoastră care nu știu despre ce e vorba, voi spune că C-9 este un scut energetic secundar, care intră automat în funcțiune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]