599 matches
-
și clacă. Claca are la origine spiritul de întrajutorare între oamenii de aceeași condiție socială și cuprindea o serie largă de activități, atât din cele care țin de muncile specifice bărbatului, cât și de cele care țin de munca femeilor. Claca se organiza atunci când era nevoie ca un volum mare de muncă să se desfășoare în timp scurt: strânsul recoltei amenințate de intemperii, construcția unei case, a unei anexe gospodărești, torsul, țesutul și cusutul, când se aștepta un eveniment în familie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ca un volum mare de muncă să se desfășoare în timp scurt: strânsul recoltei amenințate de intemperii, construcția unei case, a unei anexe gospodărești, torsul, țesutul și cusutul, când se aștepta un eveniment în familie, o căsătorie, o nuntă. Beneficiarii clăcii (toți erau și beneficiari și participanți) erau datori cu mâncare și băutură, ba se întâmpla să fie și distracție, muzică și joc, cu strigături, glume și farse. În raporturile dintre stăpânăii de pământ și țăranii dependenți s-a impusă claca
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
clăcii (toți erau și beneficiari și participanți) erau datori cu mâncare și băutură, ba se întâmpla să fie și distracție, muzică și joc, cu strigături, glume și farse. În raporturile dintre stăpânăii de pământ și țăranii dependenți s-a impusă claca, evident, în sensă unilateral, beneficiar fiind proprietarul locului. Claca la boier se făcea când nu erau legiferate zilele de clacă (12-24, și mult mai multe!) și era nevoie de contribuția satului întreg pentru diferite munci agricole. Boierul punea la dispoziția
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu mâncare și băutură, ba se întâmpla să fie și distracție, muzică și joc, cu strigături, glume și farse. În raporturile dintre stăpânăii de pământ și țăranii dependenți s-a impusă claca, evident, în sensă unilateral, beneficiar fiind proprietarul locului. Claca la boier se făcea când nu erau legiferate zilele de clacă (12-24, și mult mai multe!) și era nevoie de contribuția satului întreg pentru diferite munci agricole. Boierul punea la dispoziția „clăcașilor” mâncarea, băutura și distracția, altfel participarea celor care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
muzică și joc, cu strigături, glume și farse. În raporturile dintre stăpânăii de pământ și țăranii dependenți s-a impusă claca, evident, în sensă unilateral, beneficiar fiind proprietarul locului. Claca la boier se făcea când nu erau legiferate zilele de clacă (12-24, și mult mai multe!) și era nevoie de contribuția satului întreg pentru diferite munci agricole. Boierul punea la dispoziția „clăcașilor” mâncarea, băutura și distracția, altfel participarea celor care puteau munci ar fi fost îndoielnică. Și după reglementarea zilelor de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nevoie de contribuția satului întreg pentru diferite munci agricole. Boierul punea la dispoziția „clăcașilor” mâncarea, băutura și distracția, altfel participarea celor care puteau munci ar fi fost îndoielnică. Și după reglementarea zilelor de muncă pe moșia boierească, răzeșească sau mănăstirească, claca (munca neplătită) a rămasă în condițiile de dinainte. Claca n-a dispărut din societate, și-a schimbat doar numele: muncă voluntară, muncă patriotică, muncă nenumită făcută de angajați peste cele 8 ore de muncă legale, la diverși patroni și corporații
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Boierul punea la dispoziția „clăcașilor” mâncarea, băutura și distracția, altfel participarea celor care puteau munci ar fi fost îndoielnică. Și după reglementarea zilelor de muncă pe moșia boierească, răzeșească sau mănăstirească, claca (munca neplătită) a rămasă în condițiile de dinainte. Claca n-a dispărut din societate, și-a schimbat doar numele: muncă voluntară, muncă patriotică, muncă nenumită făcută de angajați peste cele 8 ore de muncă legale, la diverși patroni și corporații unde se lucrează frecvent 12 ore pe zi. reducerea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de angajați peste cele 8 ore de muncă legale, la diverși patroni și corporații unde se lucrează frecvent 12 ore pe zi. reducerea salariilor cu 30% în corporații, fără diminuarea cantității de muncă prestată zilnic, este tot o formă de clacă, numită propagandistic, „solidaritate”. În lumea satului românescă s-a păstrat multă vreme claca sub forma adunării femeilor și fetelor la câte o casă - mergeau cu lucru individual - sau lucrau pentru gazdă. Clăcile se făceau în Postul Crăciunului, având funcția de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
muncă prestată zilnic, este tot o formă de clacă, numită propagandistic, „solidaritate”. În lumea satului românescă s-a păstrat multă vreme claca sub forma adunării femeilor și fetelor la câte o casă - mergeau cu lucru individual - sau lucrau pentru gazdă. Clăcile se făceau în Postul Crăciunului, având funcția de rupere a monotoniei scurgerii timpului când te luai cu lucrul, se cânta, se spuneau snoave și ghicitori, se vehiculau știrile satului: cine cu cine „se ține”, cine se mărită, cine se însoară
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
te luai cu lucrul, se cânta, se spuneau snoave și ghicitori, se vehiculau știrile satului: cine cu cine „se ține”, cine se mărită, cine se însoară, cine a lăsat pe cine și alte știri de importanță locală. La aceste șezători - clăci erau primiți și flăcăii care au depășit vârsta de 18 ani, care umblau prin sat în cete, de la o șezătoare la alta. Clăcile erau și prilej de practici magice, farmece în grup sau individual, când fetele își căutau ursitul, totul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cine se însoară, cine a lăsat pe cine și alte știri de importanță locală. La aceste șezători - clăci erau primiți și flăcăii care au depășit vârsta de 18 ani, care umblau prin sat în cete, de la o șezătoare la alta. Clăcile erau și prilej de practici magice, farmece în grup sau individual, când fetele își căutau ursitul, totul desfășurându-se sub supravegherea unei femei bătrâne. Gazda își trata invitatele și invitații cu gustări și băutură și, după dezlegarea limbilor, venirea flăcăilor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
totul desfășurându-se sub supravegherea unei femei bătrâne. Gazda își trata invitatele și invitații cu gustări și băutură și, după dezlegarea limbilor, venirea flăcăilor și muzicanților, se începea jocul, care alterna cu perioade de lucru. Trebuie observat că șezătorile și clăcile aveau loc după „călcatul” vinului, după ce „poama” - strugurii erau zdrobiți cu picioarele, se obținea mustul care era lăsat să fiarbă, până se transforma în vin. Munca la români a mersă mână-n mână cu petrecerea și deseori munca era uitat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Oncești, Oțelești, Mărăști, Poieni; acum nu se mai ține seama de vechea situație socială.Cei din sat se cunoșteau de mici, copilăriseră împreună, împreună au mersă la coală, dacă au mers, tot împreună au mersă la horă, la șezători și clăci. Fetele erau scoase la horă de mame sau bunici, prilej să se afle că mai este o concurentă la măritat. Însă până la pețit și măritat, fata trebuia să-și facă zestre, care, an de an, se făcea clit pe lada
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
răi” ani de zile, până când era uitată. Fata de măritat trebuia să coase cu măna ei, să „înflorească” o cămașă pentru mire, dar, dacă nu reușea sau se întâmpla ca nunta să fie prea repede, putea fi ajutată printr-o clacă, de alte surate. Inițiativa cererii în căsătorie aparținea flăcăului, care era pregătit pentru însurătoare: avea casa făcută, avea boi de muncă, își făcuse și armata, care reprezenta, într-o perioadă mai veche, un hotar în viața omului, o „școală” prin
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
începea să cânte cu vocea sa, încă în formare. Învățase balade de la femeile bătrâne din sat. De fapt, Ana credea că prietenul ei ciocolatiu o moștenește pe bunica maternă, care avea o voce plăcută, duioasă când începea să cânte pe la clăci doine sau balade vechi. Pe Bibicu îl plăcea, chiar dacă era țigan și mereu murdar, pentru că îi simțea strălucirea din ochi când o privea. Parcă i se lumina fața. Nu înțelegea ea atunci ce se întâmplă cu el, dar știa că
ROMAN CAP. V de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363770_a_365099]
-
proprietății și măsurilor de îmbunătățire, dar cerea recunoașterea dreptului de proprietate deplină asupra întregii 19 I. Pătroiu, op.cit., p.77-80. 20 Ibidem, p.18-25 21 Ibidem, p.78-89 34 moșii (după sistemul Codului civil francez) și eliberarea țăranilor de servitutea clăcii sau “boierescului” 22.Tot ei erau de acord să se recunoască țăranilor (foști clăcași) drept de proprietate deplină asupra locurilor de casă, iar unii chiar asupra sădirilor (vii, livezi de pomi, grădini de legume etc.). Aceste opțiuni erau de fapt
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
urmând a li se recunoaște dreptul de proprietate deplină asupra loturilor deja lucrate sau sădite de ei, precum și a locurilor de casă și a celor pentru pășunatul și hrana vitelor, urmând să-i despăgubească pe proprietari (prin intermediul statului) de valoarea clăcii pe un număr de ani ce urma a se stabili (în general 20 de ani) 24/. Se invoca practica anterioară din Europa și chiar recentul exemplu rusesc (Așezământul agrar al Țarului Alexandru al II-lea - comentat pozitiv de boierii olteni
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
D-zeu (Domnul a dat, Domnul a luat), deci Iov avea punctul de referință al suportului sau afectiv deasupra lucrurilor materiale. Astfel a rezistat, nu s-a spânzurat, a muncit și a refăcut tot ce a pierdut. Dacă era dependent, claca, în boală psihică sau sinucidere. Așadar, credința în D-zeul lui l-a salvat. Însă nu a avut credință oarbă, înainte de a se consolă cu pierderile, l-a întrebat pe D-zeu cu ce a greșit. Evident, se deduce că
DEPENDENTA EMOTIONALA de SANDA PANAIT în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361076_a_362405]
-
ținutului de lgendă al satului nostru milenar, de unde ați plecat în lume ca să bucurați prin cântec pe cei ce vă ascultă, să le aduceți o părticică din sufletul celor pe care i-ați ascultat în seri târzii de toamnă (la clacă sau la horele de sărbători) rapsozi, vecini, părinți... ca apoi să le oferiți în dar, ca un prinos de recunoștință, melodia "Oameni buni din toată țara", despre care doresc să detaliați: sentimentele care v-au inspirat să creați și să
PARTEA A I-A ÎN CETATEA CÂNTECULUI ŞI DANSULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361208_a_362537]
-
toate greutățile întâmpinate în perioada ministeriatului lui M. Vlădescu 86, școlile de adulți au continuat să funcționeze și în perioada următoare, diversificându-se conținutul lor. * 197 Concepute dintr-o altă perspectivă, șezătorile populare continuau, într-un fel, vechea tradiție a clăcilor și șezătorilor românești. Școală a tradiției 87 -șezătorile au constituit poate cea mai rapidă și eficientă cale de educare a maselor, și în special a femeilor, ca purtătoare și păstrătoare a regulilor vetrei, și a tinerelor fete care se pregăteau
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
păsările se scaldă în țărînă. Bunica a pregătit arămia cea mare (cât zece găleți la un loc) și-a așezat-o pe pirostrii deasupra unui șanț plin cu lemne de ulm și de fag. Spre seară-și cheamă vecinii la clacă. A pregătit plăcinte și mai are vin din vechea recoltă. Înarmate cu lingri din tinichea si căldări din aramă, femeile au sosit și sunt gata să-nceapă munca. Câțiva bărbați taie pepenii în jumătăți, miezul suculent, roșu și dulce este
MIERE DIN PEPENI VERZI de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367398_a_368727]
-
Pentru ca un om să se poată destăinui trebuie să te simtă, să faci parte din comunitate, să participi la toate activitățile și manifestările prilejuite de anumite sărbători. Eu am crescut cu țăranii, am lucrat împreună, am fost la oi, la clăci, la șezători, la nunți și înmormântări. Am dormit cu ei. M-am născut acolo și altfel s-au destăinuit față de mine. Toate aceste lucruri m-au ajutat la cunoașterea unor detalii referitoare la psihologia țăranilor horitori, la hori, la întreaga
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
de lângă noi) și ne doare în cot de țară când abuzăm de numele ei și ne lingușim până nu se mai poate, o plimbăm în gură cu vorbe mieroase, patetice și expresii sforăitoare, amăgitoare și patriotarde, de „anturaj festivist” și „clacă solemnă”, de show-uri plesnind de prețiozități și agramate, cu ceva damf de perversitate fățișă, existente în toată media audio-vizuală. Cel mai adesea invocăm trecutul ca pe o marotă intangibilă, îl prezentăm machiat când e să l avem de partea
de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366805_a_368134]
-
ta de om sau de oraș! ). ...Parizerul cere bere, dar n-avem, n-am apucat încă să ne organizăm mai bine, bagajele sunt desfăcute și-aranjate în mobile noi, care-aduc însă aici, în odaia mare și curată, legende, vorbe de clacă, întâmplări aparte și, dacă ai deschidere spre a recepta fie și în parte, trăiri ce-au fost și nu mai sunt, te poți împlini mai mult, știind mai bine pe ce pământuri calci și cu ce oameni și fapte dispărute
CA LA TEATRU, MADAM ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367708_a_369037]
-
Oglinda sufletească mă năpădea cu imagini tulburătoare, care nu puteau trăi decât în acel timp trecut, dar neuitat. Mă vedeam culcat în pătuțul de lângă sobă urmărind cu ochii larg deschiși poveștile vecinelor noastre, adunate în odaie, la șezătoare. Se făcea clacă la torsul cânepii. Caierele de cânepă, prinse de cozile furcilor cu sfoară, se transformau în fire lungi, nesfârșie, pe fusuri ce se roteau ca niște titirezi între degetele torcătoarelor. Credeam că erau fermecate. Privirea îmi era atrasă de ele ca și când
LIGA SCRIITORILOR MARAMUREŞ INTRĂ ÎNTR-O BINEMERITATĂ VACANŢĂ. ARTICOL DE GELU DRAGOŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363704_a_365033]