601 matches
-
și dădea peste ele, spunea cu ciudă că i-au „cănălit” cânepa. După predarea ghemelor, celor prezenți, bărbați și femei, li se dădea de băut, mâncau, apoi începeau jocul care dura până noaptea târziu.(Florița Gaje) Uneori femeile care lucrau claca de cânepa o torceau în șezători, organizate îndeosebi lunea și joia, la casele unde erau fete sau feciori. Se adunau seara pe la orele șapte, aducându-și caierele, iar care nu torceau puteau „coase” ori face „ciur” și „cipcă”. Bărbații împleteau
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
se reîntâlnește cu Eminescu și Miron Pompiliu, cu care împarte odaia, și se împrietenește cu Ion Creangă. Frecventează saloanele Veronicăi Micle și Matildei Cugler, citește la "Junimea" și i se publică nuvela " Popa Tanda", scrie comedia "Toane sau vorbe de clacă". Pentru scurtă vreme a fost redactor la "Curierul din Iași" înlocuindu-l pe Eminescu. În decembrie 1874, spre regretul lui Iacob Negruzzi, pleacă la București fiind numit de către Titu Maiorescu secretar al comisiei pentru publicarea documentelor Hurmuzachi. În calitate de secretar al
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
cu multe întorsături pe loc, cu multe sucituri înțelepte" ... Comedia aduce în literatura română lumea țăranilor transilvăneni văzuți de Slavici, fără idilismul dulceag sau romantismul tenebros al prozei epice apărute până atunci în foile ardelene. Comedia "Toane sau Vorbe de clacă", apărută în 1875, este o farsă fără o valoare deosebită, asemeni comediei "Polipul unchiului", în care procedeele comice sunt comune, precum denominarea personajelor (Frecățel, madam Clevețică), dar dialogurile sunt naturale și limpezi, iar situațiile, firești. Un an mai târziu a
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
Fulga făcea parte în această periodă din județul Saac (Săcuieni), urmând ca din anul 1845 să aparțină de județul [[Prahova]]. La începutul secolului al XIX-lea, situația țărănimii s-a înrăutățit datorită acțiunilor boierilor care au crescut numărul zilelor de clacă, lucru care a determinat mulți oameni din Fulga să participe la revoluția din 1821 condusă de Tudor Vladimirescu. Înfrângerea revoluției a făcut ca țăranii fulgeni care au participat la eveniment să fie pedepsiți. Dar, Unirea Principatelor Române, la 1859, de către
Comuna Fulga, Prahova () [Corola-website/Science/301674_a_303003]
-
pripășiți în balta de la Nada Florilor, și are de ales între două atitudini protestare. Atitudinea uncheșului Haralambie (haiducia) fusese anterior singura forță de rezistență folosită de Sadoveanu împotriva nedreptății sociale. Personajul din "Nada Florilor" s-a opus scoaterii forțate la clacă și s-a refugiat în munți ca un haiduc după ce i-a amenințat pe logofeții domnești. El îl învață pe Iliuță datinile străbune și împotrivirea față de nedreptate. Tinichigiul Alecuț și tovarășii săi socialiști nu mai fug din calea nedreptății, ci
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
mai târziu, toată lumea ara. Secerișul ținea de la 1 august și se termina la 20 octombrie. Câteodată se întâmpla să ningă și oamenii să nu fi terminat de secerat. În perioada secerișului, cei mai înstăriți, cu suprafețe mari de holdă, făceau clăci cu câte 30-40 de oameni cu ceteraș și multă veselie, iar la terminarea secerișului se făcea cununa gâului, dusă la gazdă de către o fată. Pentru a asigura recolta dinanul următor, cununa trebuia udată și odată cu ea fata care o ducea
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
fuioare pentru tors. Lâna o spălaseră și o pregătiseră pentru tors în primăvară. În octombrie se culegea porumbul, fasolea, varza, bostanii pentru hrana porcilor. Știuleții de porumb se adunau în grămezi de obicei în șură, unde seara se organizau mici clăci de gheojghiocare a știuleților la care participau cei învecinați, prilej excelent de vorbă și de haz. Munca asta, deloc ușoară, la care participau și copii mai mărișori, se prelungea uneori până noaptea târziu la lumina slabă a unui lămpaș. Se
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
continuat să provoace instabilitate. Pe întreg teritoriul statului, au existat răscoale țărănești, cea mai mare fiind cea dusă de N. Malairău și partizanii lui din București. Sătenii nu aveau suficiente terenuri, plus că trebuiau să plătească impozitele și să practice clacă pentru boieri. Alexandru Ioan Cuza a sperat să îmbunătățească situația din țară prin reforme agrare. El a încercat secularizarea terenurilor mănăstirești și, de două ori, să anuleze iobăgia și să reducă terenurile marilor proprietari, dar majoritatea parlamentară era formată din
Lovitura de stat de la 2 mai 1864 () [Corola-website/Science/320422_a_321751]
-
forme spontane, prin ajutorarea de tip comunitar (de pilă ajutorul acordat tinerelor mame, atât prin servicii de tip menajer cât și prin cadouri oferite noului născut, cu diferite ocazii: botez, sărbători religioase); un tip aparte de consiliere prilejuit de organizarea clăcilor, a șezătorilor etc.; transmiterea intergenerațională a cunoștințelor legate de munca domestică. Experiența cotidiană, de viață, a femeilor poate fi valorificată în cadrul asistenței profesionalizate, cu atât mai mult cu cât, femeile au fost, în mod tradițional, cele care au asigurat ocrotirea
Asistența socială a femeilor () [Corola-website/Science/325261_a_326590]
-
Prună în care mai cântau fratele său, chitaristul Ioniță, zis Mataloi. Amândoi erau și apreciați soliști vocali. Începând cu secolul al XX-lea, mișcarea muzicală din Peșteana a luat amploare. Lăutarii cântau la hora satului, la nunți, botezuri, bâlciuri, hramuri, clăci și la cele trei cârciumi din localitate. Prima bandă vestită din localitate a fost cea a vioristului Ion Prună, zis Gogănel, (n. 1875 - d. ?). Din formația lui Gogănel au mai făcut parte: Eugenia Prună (chitară și voce), Dumitru Mihu zis
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
au avut pe ei. Și-au îngropat averea ce o aveau la "șaua din fața soarelui". Până în prezent nimeni nu a reușit să scoată comoara, ci doar să o localizeze. Tradițiile populare sunt păstrate adânc în memoria fiecăruia dintre săteni. Șezătoarea, claca, bocitul, poveștile populare, măsuratul oilor, ruga, nuntă, omenia ș.a. sunt doar câteva dintre obiceiurile populare tradiționale. Băiatul și față se cunosc, vorbesc, se plac, se îndrăgostesc și hotărăsc să se căsătorească. Ei își anunță părinții, care merg să se înțeleagă
Crivina de Sus, Timiș () [Corola-website/Science/301354_a_302683]
-
la școala de cântăreți bisericești de pe lângă episcopia greco-catolică a Lugojului, prin deceniul III al secolului XX. Din această lucrare rezultă că averea bisericii, în acele timpuri, constă în: - un iugăr de pământ , - 500 litri de porumb , - 50 de zile de clacă pentru fiecare om, - 143 coroane . De asemenea veniturile de la cimitir care constau din: 400 litri de porumb și 30 zile de lucru pe an. Nu se precizează amănunte despre cum se strângeau de la săteni aceste taxe, modul de efectuare a
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
fost pictată următoarea inscripție: "„Cu voia Tatălui, binecuvântarea Fiului și ajutorul Sfântului Duh, în vremea păstoriei I.P.S. Nicodim, mitropolitul Moldovei, prin strădania doctorului Paul Gotcu și sprijinul câtor-va drept credincioși creștini, împodobitu-s'a acest sfânt lăcaș, în milostivă clacă, de studenții și diplomații Academiei de Arte-Frumoase din Iași, sub călăuza dascălului lor, zogravul N. Tonitza. Sfințirea lucrului de zugrăvire și înoire s'a făcut cu strălucită sărbătoare la 14 septembr. 1937.”". Sfințirea lucrărilor de pictură a avut loc la
Mănăstirea Durău () [Corola-website/Science/312438_a_313767]
-
având în frunte pe Hagi Dumitru Grecu, Gheorghe Simigiul și Stance Cavaful. Cu toate că se poruncește arestarea acestora și se amenință cu intervenția polcovnicului Berdeaev, în iulie 1809 împotrivirea devine generală, orășenii refuzând în masă să mai dea dijmă, să presteze clacă, trecând din nou la vânzarea vinului și a rachiului, trimițând și o jalbă la Iași, guvernatorului rus. La cererea disperată a lui Costache Caradja, în august 1809, împreună cu mumbașirul Efstratie, sînt trimiși un ofițer și câțiva soldați imperiali, care au
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
și Regina Maria 23, Asociația La Bomba Studios, Centrul Independent Claca, Gazeta de Arta Politică, Fundația Desire (Cluj Napoca), Cătălin Berescu, Ciprian Șiulea, Carusel, Asociația Quantic. 21:30 /// Petrecere de strângere de fonduri a Frontului Comun pentru Dreptul la Locuire. La CLACA /// Muzică: Miss Kittin de Rahova. Centrul CLACA - piața Bucur, Fabrica Pionierul http://centrulclaca.wordpress.com/contact/ Duminică, 23 martie 19:00 /// Lansare Gazeta de Artă Politică #5: Artă și gentrificare. La CLACA /// Participă: Mihaela Michailov, Norbert Petrovici, Veda Popovici, David
Forumul Justiţiei Locative - ediţia #1 () [Corola-website/Science/295750_a_297079]
-
Studios, Centrul Independent Claca, Gazeta de Arta Politică, Fundația Desire (Cluj Napoca), Cătălin Berescu, Ciprian Șiulea, Carusel, Asociația Quantic. 21:30 /// Petrecere de strângere de fonduri a Frontului Comun pentru Dreptul la Locuire. La CLACA /// Muzică: Miss Kittin de Rahova. Centrul CLACA - piața Bucur, Fabrica Pionierul http://centrulclaca.wordpress.com/contact/ Duminică, 23 martie 19:00 /// Lansare Gazeta de Artă Politică #5: Artă și gentrificare. La CLACA /// Participă: Mihaela Michailov, Norbert Petrovici, Veda Popovici, David Schwartz, Ionuț Sociu, Marius Bogdan Tudor Programul
Forumul Justiţiei Locative - ediţia #1 () [Corola-website/Science/295750_a_297079]
-
a Frontului Comun pentru Dreptul la Locuire. La CLACA /// Muzică: Miss Kittin de Rahova. Centrul CLACA - piața Bucur, Fabrica Pionierul http://centrulclaca.wordpress.com/contact/ Duminică, 23 martie 19:00 /// Lansare Gazeta de Artă Politică #5: Artă și gentrificare. La CLACA /// Participă: Mihaela Michailov, Norbert Petrovici, Veda Popovici, David Schwartz, Ionuț Sociu, Marius Bogdan Tudor Programul detaliat Vineri 21 martie 17:00 /// Deschidere: de ce un forum al justiției locative? /// Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire Inițiat de un grup de persoane
Forumul Justiţiei Locative - ediţia #1 () [Corola-website/Science/295750_a_297079]
-
și Regina Maria 23, Asociația La Bomba Studios, Centrul Independent Claca, Gazeta de Arta Politică, Fundația Desire (Cluj Napoca), Cătălin Berescu, Ciprian Șiulea, Carusel, Asociația Quantic. 21:30 /// Petrecere de strângere de fonduri a Frontului Comun pentru Dreptul la Locuire. La CLACA /// Muzică: Miss Kittin. Centrul CLACA - piața Bucur, Fabrica Pionierul http://centrulclaca.wordpress.com/contact/ Duminică, 23 martie 19:00 /// Lansare Gazeta de Artă Politică #5: Artă și gentrificare. La CLACA /// Participă: Mihaela Michailov, Norbert Petrovici, Veda Popovici, David Schwartz, Ionuț
Forumul Justiţiei Locative - ediţia #1 () [Corola-website/Science/295750_a_297079]
-
La Bomba Studios, Centrul Independent Claca, Gazeta de Arta Politică, Fundația Desire (Cluj Napoca), Cătălin Berescu, Ciprian Șiulea, Carusel, Asociația Quantic. 21:30 /// Petrecere de strângere de fonduri a Frontului Comun pentru Dreptul la Locuire. La CLACA /// Muzică: Miss Kittin. Centrul CLACA - piața Bucur, Fabrica Pionierul http://centrulclaca.wordpress.com/contact/ Duminică, 23 martie 19:00 /// Lansare Gazeta de Artă Politică #5: Artă și gentrificare. La CLACA /// Participă: Mihaela Michailov, Norbert Petrovici, Veda Popovici, David Schwartz, Ionuț Sociu, Marius Bogdan Tudor Scena
Forumul Justiţiei Locative - ediţia #1 () [Corola-website/Science/295750_a_297079]
-
de fonduri a Frontului Comun pentru Dreptul la Locuire. La CLACA /// Muzică: Miss Kittin. Centrul CLACA - piața Bucur, Fabrica Pionierul http://centrulclaca.wordpress.com/contact/ Duminică, 23 martie 19:00 /// Lansare Gazeta de Artă Politică #5: Artă și gentrificare. La CLACA /// Participă: Mihaela Michailov, Norbert Petrovici, Veda Popovici, David Schwartz, Ionuț Sociu, Marius Bogdan Tudor Scena artistică a fost, începând cu anii 70 (în New York), implicată, în mod mai mult sau mai puțin inocent, în gentrificarea urbană a diverselor cartiere din
Forumul Justiţiei Locative - ediţia #1 () [Corola-website/Science/295750_a_297079]
-
credincioși în schimbul serviciilor duhovnicești prestate ci, dimpotrivă, erau împovărați cu taxe de toate felurile. Abia sub conducerea lui Sava Branković s-a hotărât ca preoților să li se dea de către fiecare enoriaș 10 bani, o „mierță” de grâu, zile de clacă precum și pielicele de miel în ziua de Sfântul Gheorghe, Ispas și Rusalii, lucru nerespectat de fapt întotdeauna. Cu toate promisiunile făcute de către promotorii Unirii cu Roma, situația materială a clerului care a intrat în comuniune cu Roma, nu s-a
Preoții comunei Racovița () [Corola-website/Science/311784_a_313113]
-
a intrat în comuniune cu Roma, nu s-a îmbunătățit substanțial după 1700, deși Sinodul din acest an a prevăzut ca fiecare casă era datoare să dea preotului o claie de grâu, o „feldără” de ovăz și două zile de clacă. Din aceste venituri preoții erau obligați, la rândul lor, să plătească atât contribuția față de stat, cât și față de vlădică. Împotriva acestei stări de lucruri s-a ridicat cu hotărâre episcopul Inocențiu Micu-Klein, într-unul din memoriile sale înaintate Curții de la
Preoții comunei Racovița () [Corola-website/Science/311784_a_313113]
-
în pelerinaje, mai lungi ori mai scurte. Astfel, ei participau și mai participă și astăzi la renumitul pelerinaj de la Mănăstirea din Șumuleu - Ciuc ori la Cacica. Șezătorile erau odinioară prezente și în Somușca, alături de hora satului, de bal ori de clacă, astăzi fiind înlocuite de discotecă. Acestea erau locurile în care se întâlneau fetele și flăcăii. Hora satului implica o participare mai largă a colectivității rurale, fiind o petrecere a tuturor. Avea loc în momentele mai importante de peste an ( Paști, Crăciun
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
lui Sturdza, în care se cerea respectarea strictă a "Regulamentului Organic" și oprirea abuzurilor. În cele 10 secțiuni și 120 de articole, manifestul cerea, printre altele, autonomie internă, drepturi civile și politice, separația puterilor în stat, abolirea privilegiilor boierești, desființarea clăcii și unirea cu Țara Românească. Referindu-se la acest din urmă ideal, Kogălniceanu a scris că el reprezintă: „cheia boltii, fără care s-ar prăbuși tot edificiul național”. În același timp, el a publicat un proiect explicit de constituție, care
Mihail Kogălniceanu () [Corola-website/Science/297269_a_298598]
-
Vicovu de Jos) este un rapsod popular din zona Bucovinei. S-a născut la Vicovu de Jos, într-o familie cu opt copii. A devenit pasionat de cântecul popular încă din copilărie, adunând cântece de la bătrânii satului și cânta la clăcile din sat. A absolvit Școala de arte și meserii din Câmpulung Moldovenesc în 1960, apoi s-a angajat ca muncitor la o fabrică de cherestea din satul natal, fiind și membru al brigăzii artistice. Citește din întâmplare în 1962 un
Aurel Tudose () [Corola-website/Science/328874_a_330203]