129 matches
-
trasează liniile directoare ale "liberalismului neopașoptist", acela care intenționează să pună la lucru un "al treilea discurs". Pledoaria sa pentru un soi de logică a terțului inclus, una care să permită vizualizarea nuanțelor și "combinarea" elementelor autohtone cu cele ale clamatei noastre europenități a fost, de multe ori, respinsă din start, de regulă fără ca această rejecție să fie și argumentată. Practic, Marino se situează "în contra" unei direcții politice și intelectuale pentru care lucrurile au fost dintotdeauna clare, urmând și să rămână
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
de a găsi criterii de clasificare, de ordonare, va fi întâmpinată cu suspiciune. Termenul generație are însă avantajul de a face referire la o dominantă comună a unor scriitori care împart același context existențial. Deși originalitatea este trăsătura cea mai clamată în spațiul literar, aceasta se evidențiază tocmai atunci când creatorii sunt apropiați ca tematică și expresivitate. Se impune, de asemenea, și prin sublinierea opoziției față de momentul literar imediat anterior, fără să presupună un set de reguli de urmat pentru scriitorii acelei
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
mici pregătiri de masă,/ însă produsele au început să dispară -/ Și mulți au plecat [din orașul ocupat de nemți - n. m.], și noaptea se lasă”. De un aspect sibilinic, strofa a treia a poemului juxtapune zvonuri, opinii și profeții deseori clamate atunci despre evoluția postbelică a lumii. Bacovia le înregistrează cu obișnuitul său zîmbet sceptic: „Cu toții spun că bine le-a făcut [cine, cui? - n. m.]/ Sau că un geniu se va naște -/ Iar studiul crește cu tactul tăcut.../ O ființă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
la folosirea instrumentelor bancare paralegale din off-shore-uri. Căci, dacă urmărim modul în care Rusia a destabilizat cu intenție, din punct de vedere economic și politic, toate țările din pretinsa lor sferă de influență și dacă ne aducem aminte că, în ciuda clamatei noastre independențe față de Kremlin, în 1968, datele obținute de legendara "operațiune Caraman" au fost imediat urcate într-un avion militar și duse la Moscova și dacă ne mai gândim că, poate, contraspionajul a ajutat la trecerea în adormire a unor
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Crește, Doamne, și apără turma cea credincioasă a Bisericii Tale din Singidunum și de prin toate văile Dunării (sb.n.). Cu ochii minții văd, Doamne, cum în această lature de pământ se ridică un popor nou care in lingua romana clamat nomen Tuum sanctum per bazilicas (cheamă numele Tău cel Sfânt prin biserici)” . După cum lesne se poate observa, martiriul Sfântului Montanus reflectă o situație etnică și confesională în zona în care a rezidat Attila cu 140 de ani după martirizarea creștinilor
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
la examene, cu plagiatul și, ce să vezi ? Reprezentanți de marcă ai puterii actuale tocmai pe asemenea metehne și-au clădit cariera profesională și politică. Și ei vorbesc despre... școala altora. Așa îmi explic lipsa de idei întru schimbarea mult clamată, totala lipsă de imaginație în proiecte (sunt, de fapt, proiectele mari ale românilor pe care, cu sacrificii, guvernările ultimilor trei ani au început să le implementeze). Am sentimentul unui joc macabru, a cărui primă victimă e leul, urmat îndeaproape de
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
fi colaborat cu Securitatea în care figurează, vigilence oblige, și Monica Lovinescu și Virgil Ierunca. Omului de la Ziua, pe numele lui Victor Roncea, cu gluma lui atât de enormă, încât se vede clar că țințește orice altceva decât "asanarea morală" clamată, anume vreun post de trimis special, corespondent de ceva în Parlamentul european, i-l prefer oricând și de departe, pe fostul informator, de altminteri autodemascat, Alexandru Paleologu. Un scriitor care nu e mai scriitor decât scriitorii de vagoane, care-mi
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
cu toate acestea ea este foarte asemănătoare cu el, putând fi numită suficient de corect simț intern"31. Acesta din urmă a pornit, deci, ca o aproximație terminologică deținătoare a unui semantism amfibologic și a continuat prin a reda cu clamată fidelitate o întreagă fenomenologie introspectivă ce păstrează nuanța unei "accesibilități" interioare abstracte dar directe, nesenzoriale dar precis-consemnatoare. De aici pornind, Immanuel Kant, arbitrul sintetizator al disputei empirist-raționaliste, a elaborat o teorie a conștiinței de sine care înglobează noțiunea creată de
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
se desfășoară la fel de zgomotos, cum spuneam, spectacolul micilor români, al deconspiraților. Acțiunea de deconspirare a tuturor celor care au colaborat cu Securitatea este un act igienizator și binevenit. Un gest care reinstituie o etică. Curățenia morală dorită de atâția ani, clamată încă din 1990 în Piața Universității, începe să fie simțită încetul cu încetul, treptat, dar foarte amestecat. Există și riscuri în această deconspirare. Primul este acela că sunt dați în vileag deocamdată mai degrabă indivizi colaterali decât mari vinovați. Al
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
obtuze (precum în alt caz celebru, al graficianului Ion Barbu, care, după ce a împânzit Petrila cu versuri scrise pe zid, a fost considerat de primarul Ilie Păducel un satanist și, firește, un anarhist) și cu totul altceva ca presa, acel clamat câine de pază al democrației, să vină cu asemenea acuze. Benoât Vitse și-a exprimat, în câteva rânduri, opoziția față de NATO. Personal, apreciez că NATO i-a adus României o serie de avantaje, pe lângă dezavantajele cauzate de implicarea militarilor noștri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
să-l cunoască de o manieră dureroasă. Dacă creștinismul pune la baza sa caritatea (iubirea dintre oameni), ideologia proletarocomunistă pune la bază lupta de clasă, prin urmare ura, intoleranța și războiul. Din nefericire nici perceptele democratice și nici drepturile omului, clamate astăzi cu atâta insistență în democrațiile moderne, nu satisfac acest deziderat, pentru că aruncă ființa umană spre individualism, egoism și izolare, nicidecum spre comunicare, comuniune și înțelegere ce caracterizează caritatea creștină. Dar cu siguranță cea mai importantă latură comportamentală a preoțimii
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Un plebiscit ratifică lovitura de stat și îi permite să instaureze, sprijinindu-se pe Constituția din 14 ianuarie 1852, un regim autoritar și centralizat care, în chip firesc, se transformă în monarhie ereditară, ratificată și, printr-un plebiscit, este pro clamat împărat al francezilor la 2 decembrie 1852, sub numele de Napoleon al III-lea. Se căsătorește în 1853 cu Eugenia de Montijo. Între 1853 și 1860 exercită o putere absolută: Imperiul autoritar; mai apoi regimul se liberalizează, devenind Imperiul parlamentar
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
antanta confortabilă dintre Biserică și popor? Creștinismul occidental, de asemenea, e judecat și se judecă pe sine cu măsura vizibilității lui sociale. în anii '80 ai secolului trecut, L. Koakowski vorbea tăios despre așa-zisa criză actuală a creștinismului, care, clamată și temută de mulți credincioși, revine pentru ei la anemierea/dispariția influenței publice a religiei. Dar prin faptul că religia pierde accelerat teren în viața publică, în cultura generală, în școală, nu credința se află în criză, afirma apăsat Koakowski
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Petrescu sunt și răspunsurile lui Constantin Noica, tânăr filosof afirmat în capitală, dar care își plămădea filosofia în liniștea muntoasă din Sinaia. Îndrumarea sa pentru tinerii intelectuali ar viza părăsirea cât mai grabnică a capitalei - căreia, oricum, îi neagă mult clamată atmosferă culturală - în aceasta constând, de fapt, maturitatea intelectuală 53. În aceeași tonalitate se exprimă și scriitorul bucovinean Mircea Streinul, un alt izolat am zice, care înainte de a oferi vreo soluție exodului, neagă pretențiile capitalei de centru cultural, considerând că
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
antanta confortabilă dintre Biserică și popor? Creștinismul occidental, de asemenea, e judecat și se judecă pe sine cu măsura vizibilității lui sociale. în anii '80 ai secolului trecut, L. Koakowski vorbea tăios despre așa-zisa criză actuală a creștinismului, care, clamată și temută de mulți credincioși, revine pentru ei la anemierea/dispariția influenței publice a religiei. Dar prin faptul că religia pierde accelerat teren în viața publică, în cultura generală, în școală, nu credința se află în criză, afirma apăsat Koakowski
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
cu argumente, îndoieli, cu judecăți de natură sociologică despre democrație. Între altele, se susține că această formulă de conducere a unui stat, considerată cea mai bună, își are patologia ei. Viața contemporană ne arată că superioritatea democrației, atât de mult clamată, este departe de a fi perfectă. Unii teoreticieni afirmă că însăși democrația nu respectă unele valori umane, pentru că în numele ei, și nu în puține cazuri, se proclamă legalitatea unor abateri care nu fac altceva decât să macine substanța democrației. Ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
fac un exemplu, nu va ieși (pentru că-i e structurală) din eleganța reticenței sau reproșului, dar asta nu înseamnă că observațiile sale nu sunt mai eficiente (pentru cine nu vrea să se amețească, firește) și mai constructive decât altele, belicos clamate. Pe de altă parte, exigența de maliție pe care o pretindeau actului critic toți interbelicii nu-mi pare a fi azi în suferință. Mai ales criticii tineri, din ultimul val, știu bine (de la Călinescu, dar nu asta e important; important
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
să-i asigure comunității drumul către mântuirea mult visată. Faptul că puterea avea drepturi neîngrădite de reprezentare a imaginii divinului îi acorda și privilegiul de a organiza și de a controla absolut toate semnele și formele vizibile ale sacrului (drept clamat și astăzi de ecclesie). Pentru aceasta, instituțiile constantinopolitane au stabilit dogmatic un canon simplist, ușor de memorat vizual (doar câteva modele iconografice) și impersonal (transcendent), care nu privea însă numai imaginea divinului, ci și imaginea singulară a autocratului alături de cea
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
roman de răsărit, a înfruntării fără precedent dintre instituția basileică și instituția monahală iconodulă (cum spuneam mai devreme). Cele două mari conflicte instituționale, unul finalizat, în occident, cu așa-numita (astăzi) teorie a cezaropapismului (de aici, soluția schismatică și preeminența clamată a Vaticanului asupra patriarhului constantinopolitan), celălalt cu teoria politico-religioasă a oikonomiei creștine (bază pentru păstrarea intactă a canonului ortodox), stau la baza desprinderii definitive a occidentului de orientul creștin; totodată, ele au dus la formularea a două tipuri de teorii
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Inima Întunericului. Naratorul din Plateforme, care poartă prenumele autorului - Michel, Încarnează un “om fără Însușiri” al postistoriei occidentale. Tocmai discreția stilizării, absența obstacolelor În calea lecturii și al calofiliei fac virulența cu care figura Omului este stigmatizată și Înlocuirea sa clamată, iar neutralitatea relațiilor autor-personaj și narator-diegeză autentifică cu eficacitate maximă polii secunzi ai acestor binoame - personajul și situațille narative În care acesta se plasează. Modalizarea minimală și dezimplicarea etică a autorului a constituit Întotdeauna cheia unor mari capodopere, dacă ar
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
urmă, ce altceva exprimă autoficțiunea decît convingerea că literatura este un act de autentificare cu virtuți, eventual, cathartice? Autoficțiunea se dezvoltă În literatură ca un fenomen, reperabil În primul rînd formal și apoi pragmatic, al unei crize antropologice de mult clamată și recunoscută. Dar nu regimul său generic ambiguu interesează În ultimă instanță. Chestiunile formale, protocolul nominal și mai ales statutul enunțătorului sînt, e drept, centrale În teoria literară franceză a anilor șaptezeci, dar ele au surse ideologice și chiar ontologice
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
trebuie să fi apărut orientarea lui ideologică din tinerețe, și-apoi din credința că s-ar mai putea salva, schimba ceva, a venit reconversia de după război (anunțată deja din 1933, căci Blanchot n-a fost niciodată antisemit). Neutralitatea scriiturii lui, clamată, n-are Însă cinismul mușcător al celei beckettiene, nici răceala ei. Are ceva din aritmia lui Anton Webern, unul din compozitorii săi preferați. La fel ca serialistul vienez, Blanchot a făcut parte din avangarda vremii sale, dar n-a strălucit
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
impune prin sine însuși. Rolul principal al Liliacului tocmai acesta este: el se face portavocea acestui adevăr în confirmarea căruia, devine limpede, se va angaja de acum înainte derularea romanului. Extrem de important este, deocamdată, că dreptatea Inorogului a fost deja clamată, pusă pe tapet. Mai rămâne ca ea să fie și argumentată, dar de acest lucru se va ocupa chiar hăituitul Unicorn, în partea a șasea a cărții. Un foarte bun cercetător al ițelor baroce ale romanului lui Cantemir, Gabriel Mihăilescu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
am zărit la câteva sute de metri în fața noastră. Cred, așadar, că scurte cure de normalitate europeană - cu toată doza de meschinărie menționată - n-ar prinde bine. Aș merge chiar mai departe: putem renunța la tradiționala noastră ospitalitate (mai mult clamată decât pusă în practică, de altfel, și mai evidentă la țară decât la oraș, și mai mult la munte decât la câmpie, după cum spun sociologii) în schimbul unei atenții sporite acordate curățeniei. Ar fi un prim semn de europenitate la care
Europa concretă și de ce nu, meschină by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12574_a_13899]
-
față de cel deja conturat. Cea mai simplă și comodă soluție - și una care nu necesită efort, fantezie, dedicație - e să distrugi." Nu altceva spune și Anca Manolescu, care demontează rând pe rând argumentele actualei conduceri arătând judicios că presupusa reformă clamată este defectuoasă: "Dl. Giurescu intenționa să dea expunerii o orientare opusă, în fond, orientării Bernea. Nu un eseu muzeal care incită vizitatorul să își pună întrebări, să prelungească pe cont propriu interpretările propuse, ci un muzeu Ťcare nu trăiește de pe urma
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12573_a_13898]